Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump încearcă să reducă tensiunile cu Italia și Vaticanul, trimițându-l pe secretarul de stat Marco Rubio la Roma săptămâna viitoare, într-o vizită cu miză diplomatică și de securitate, potrivit Adevărul.
Rubio va fi la Roma joi și vineri, în zilele care coincid cu împlinirea unui an de la începutul pontificatului Papei Leon, primul papă născut în Statele Unite, notează The Guardian. O sursă din Ministerul de Externe a confirmat că Rubio se va întâlni cu secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, și cu Antonio Tajani, vicepremierul și ministrul de Externe al Italiei. Rubio a cerut și o întrevedere cu premierul Giorgia Meloni, însă solicitarea nu fusese încă aprobată, potrivit aceleiași surse.
Vizita vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Roma, după ce Donald Trump a criticat-o dur pe Giorgia Meloni — anterior unul dintre aliații săi apropiați din Europa — în contextul disputelor legate de Papa Leon și de poziționările față de războiul SUA–Israel împotriva Iranului. Trump a acuzat guvernul italian că nu a sprijinit loviturile asupra Iranului și a amenințat că va retrage trupele americane din Italia.
În paralel, Pentagonul a anunțat vineri retragerea a 5.000 de militari din Germania, după declarațiile cancelarului Friedrich Merz, iar Trump a sugerat că numărul ar putea crește. Cu o zi înainte, liderul american amenințase cu măsuri similare și în cazul Italiei și Spaniei.
Potrivit informațiilor din presă și confirmărilor citate, Rubio ar urma să aibă:
Corriere della Sera scrie că vizita a fost anunțată printr-o scrisoare transmisă guvernului italian de ambasadorul SUA la Roma, Tilman Fertitta, care ar fi lucrat în ultimele săptămâni la refacerea „punții” dintre cele două țări.
Rubio și vicepreședintele SUA, JD Vance, au participat la inaugurarea pontificatului Papei Leon în mai anul trecut și au avut o audiență privată cu acesta a doua zi, când i-au înmânat o invitație din partea lui Trump de a vizita Casa Albă — invitație pe care Papa nu a onorat-o încă.
După ieșirea publică a lui Trump din aprilie, Papa Leon a spus că nu se teme de administrația americană și a continuat să se pronunțe împotriva războiului din Iran și a altor conflicte, potrivit relatării.
Recomandate
Administrația Trump mizează pe o fereastră diplomatică în America Latină , după ce secretarul de stat Marco Rubio a apreciat că „marea majoritate” a țărilor din regiune sunt acum conduse de guverne pro-americane, potrivit Agerpres . Rubio a descris drept „un succes extraordinar” recentul „val conservator” din America Latină, într-o ședință a cabinetului președintelui SUA desfășurată la Camp David. El a susținut că, pentru prima dată în ultimii „15 sau 20 de ani”, majoritatea țărilor de pe continent sunt conduse de lideri și guverne pro-americane și că alegerile organizate după alegerea lui Donald Trump ar fi dus, „practic”, la victoria unor personalități pro-americane. Un exemplu invocat este Peru, unde noua președintă Keiko Fujimori a fost învestită marți, iar Rubio a discutat vineri cu aceasta, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat. Ce schimbări politice punctează Washingtonul în regiune În material se arată că „majoritatea palatelor prezidențiale” din America Latină, de la Chile la Ecuador, sunt ocupate de o nouă generație de lideri de dreapta, cu discursuri ferme, anti-imigrație sau atipice. Totodată, Columbia „se pregătește” să predea puterea liderului de extremă dreapta Abelardo de la Espriella, care ar urma să îl înlocuiască pe liderul de stânga Gustavo Petro. Potrivit sursei, acesta este susținut de Donald Trump și promovează o linie dură împotriva crimei organizate, precum și o politică economică ultraliberală. Unde mai rămâne stânga și ce semnal transmite cazul Cuba–Venezuela Conform informațiilor citate, pe stânga ar mai fi rămas doar două puteri regionale – Mexicul și Brazilia – alături de Cuba, descrisă ca fiind „cufundată într-o gravă criză economică”. În același context, se menționează că Havana și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat, după arestarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către armata americană și încarcerarea acestuia în SUA, în așteptarea procesului. De atunci, Caracas ar coopera cu Washingtonul, potrivit aceleiași relatări. [...]
Comandantul american din Europa avertizează că Marina SUA nu mai are suficiente nave pentru apărarea Israelului , pe fondul solicitării la maximum a resurselor navale în războiul cu Iranul, potrivit Washington Post . Generalul Alexus Grynkewich , cel mai înalt general american din Europa, a transmis Pentagonului în această săptămână că nu dispune de forțe navale suficiente pentru a continua protejarea Israelului împotriva rachetelor balistice inamice, conform unor oficiali citați sub protecția anonimatului. Într-o notificare scrisă, Grynkewich ar fi spus că, fără alocarea unui alt distrugător al Marinei SUA, va fi nevoit să prioritizeze apărarea „teritoriului național” al Statelor Unite în detrimentul apărării Israelului. Până la acest moment, Pentagonul nu a oferit o reacție oficială. Presiune operațională: blocada porturilor iraniene și epuizarea resurselor Avertismentul vine într-un moment în care războiul din Iran continuă, iar intensitatea operațiunilor a dus la epuizarea stocurilor americane de arme defensive esențiale, potrivit informațiilor prezentate. În același timp, Marina SUA este descrisă ca fiind sub o presiune deosebită după ce administrația americană a ordonat blocarea porturilor iraniene, ca răspuns la închiderea de către Teheran a Strâmtorii Ormuz . Ce forțe navale sunt menționate în zonă Distrugătoarele americane din estul Mării Mediterane sunt folosite de ani de zile ca parte a apărării Israelului, fiind echipate cu radare puternice și implicate în interceptarea rachetelor lansate atât din Iran, cât și de militanții houthi din Yemen. Publicația enumeră următoarele desfășurări: Două distrugătoare în Marea Mediterană: USS Paul Ignatius și USS Roosevelt. Trei distrugătoare la Rota: USS Arleigh Burke, USS Bulkeley și USS Oscar Austin. În apropiere de Iran: o flotă de nave suplimentare în Marea Arabiei și două portavioane, USS George H.W. Bush și USS Abraham Lincoln. Un alt distrugător, USS Gonzalez, în Marea Roșie, în contextul încercărilor houthi de a impune un blocaj asupra transportului comercial. În luna mai, aceeași publicație relata că evaluările Pentagonului de la începutul războiului arătau că forțele americane au dus „greul” apărării Israelului împotriva rachetelor balistice iraniene. Context politic: Trump spune că ar amâna noi atacuri În același material este menționată o declarație a președintelui american Donald Trump, care a afirmat într-o postare pe rețelele sociale că aliații din Orientul Mijlociu ar fi ajuns la parametrii unui acord pentru a pune capăt războiului din Iran și că va amâna, deocamdată, să ordone noi atacuri în conflictul care durează de cinci luni. „Pe baza acestei cereri, am fost de acord, pentru beneficiul viitor al lumii și, de asemenea, pentru supraviețuirea unui Iran prosper și de succes, să anulez atacul, sub rezerva posibilității de a încheia rapid un acord” Trump a mai spus că Israelul ar fi fost de acord să se alăture SUA în angajamentul de a încerca să finalizeze un acord cu Iranul care ar pune capăt războiului. [...]
Donald Trump spune că a anulat atacuri planificate asupra Iranului, condiționând decizia de un acord „rapid” care să includă redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una operațională și economică: orice blocaj sau redeschidere a acestui culoar maritim-cheie influențează direct fluxurile de energie și transportul maritim din Golf. În actualizarea publicată pe 2 august 2026, președintele SUA afirmă că a „anulat” lovituri planificate asupra Iranului „sub rezerva” posibilității de a ajunge rapid la o înțelegere. Trump susține că Iranul și alte țări din Orientul Mijlociu i-ar fi cerut să amâne orice atac. Potrivit aceleiași surse, Trump afirmă că „parametrii” unui acord ar fi fost deja agreați și că acesta ar include și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct de tranzit strategic pentru transporturile de petrol și gaze. Contextul declarațiilor este escaladarea tensiunilor, după ce șeful diplomației iraniene a avertizat asupra unui răspuns „decisiv” la orice „agresiune” americano-israeliană, notează Al Jazeera . Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii verificabile despre conținutul exact al „acordului” invocat sau despre calendarul unei eventuale implementări. [...]
Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman i-a cerut lui Donald Trump să prioritizeze dialogul cu Iranul pentru a reduce tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția de presă de stat a Arabiei Saudite și un raport Axios. Demersul vine pe fondul discuțiilor despre posibile lovituri militare americane de amploare asupra Iranului. Axios a relatat că, într-o convorbire telefonică de sâmbătă, bin Salman i-ar fi cerut lui Trump să reconsidere astfel de atacuri, invocând riscul unei escaladări regionale fără precedent. Publicația americană citează doi oficiali ai SUA, dintre care unul a spus că „saudiții și-au exprimat îngrijorarea și au cerut clarificări privind planul de acțiune”. Potrivit sursei, Axios a contactat Ambasada Arabiei Saudite la Washington și Casa Albă, însă ambele au refuzat să comenteze. Presiune regională pentru evitarea escaladării În același registru, și alte state din regiune ar fi cerut Washingtonului să evite o escaladare, inclusiv Qatar, Emiratele Arabe Unite, Turcia și Pakistan, conform raportului citat. Context operațional: nivel de alertă ridicat în Israel Materialul apare în condițiile în care două surse israeliene au declarat pentru The Jerusalem Post că Israelul și-a ridicat nivelul de alertă și pregătire, pe fondul posibilității reluării unor lovituri americane de amploare asupra Iranului. Separat, Axios mai notează că discuțiile indirecte de sâmbătă dintre SUA și Iran ar fi înregistrat „unele progrese”, fără ca părțile să ajungă la un acord. [...]
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului a lăsat nouă morți și 23 de răniți , într-un moment în care Ucraina insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare antirachetă, iar Washingtonul nu a decis încă dacă va permite producția locală de sisteme Patriot, potrivit G4Media . Bilanțul a fost anunțat sâmbătă dimineață de serviciile de urgență ucrainene pe Telegram, care au revizuit o raportare anterioară ce indica patru decese. Conform acestora, atacul a provocat pagube și incendii în cinci sectoare ale capitalei. În sectorul Solomianski, două persoane au fost ucise, iar un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost parțial distrus și a luat foc. În districtul Darnitski au fost raportate șapte victime; serviciile de urgență au menționat și un incendiu într-o clădire administrativă. Un jurnalist AFP a relatat că a auzit mai multe serii de explozii, care au declanșat alarmele mașinilor parcate pe străzi. Miza operațională: apărarea antirachetă, „prioritate absolută” pentru Kiev Publicația notează că apărarea împotriva rachetelor balistice este „extrem de greu de neutralizat” și reprezintă o „prioritate absolută” pentru Kiev, pe fondul intensificării loviturilor rusești asupra Ucrainei. În acest context, președintele american Donald Trump și-a nuanțat poziția privind posibilitatea ca Ucraina să producă sisteme Patriot pentru interceptare. Trump a declarat, într-o reuniune a cabinetului său deschisă presei, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski „și-ar dori să aibă Patriot” și „și-ar dori să aibă și (rachete) Tomahawk”, dar a avertizat că SUA trebuie să fie „foarte atenți” înainte de a permite producția unor astfel de arme, precizând că nu și-a dat acordul și că subiectul este încă în discuție. Trump declarase anterior pentru Financial Times că nu este „sigur” dacă va da undă verde Kievului pentru producția interceptoarelor, menționate în material ca fiind singurele capabile să doboare rachete balistice rusești. [...]
Decizia lui Donald Trump de a amâna un nou atac asupra Iranului reduce riscul unei escaladări care ar putea lovi piețele energetice , potrivit Antena 3 . Președintele SUA spune că a renunțat la lovituri la cererea aliaților din Orientul Mijlociu, invocând existența „unui acord de principiu” și condiționând anularea de posibilitatea de a ajunge rapid la un acord. Într-o postare de sâmbătă seară pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că SUA rămân „pregătite” să atace Iranul, dar că a decis să anuleze un atac „cu condiția de a putea ajunge rapid la un ACORD”. Informația este atribuită de Antena 3 publicației Financial Times. Contextul imediat este că, în zilele anterioare, Trump avertizase că va lovi Iranul „foarte dur”, iar analiștii anticipau noi runde de atacuri menite să forțeze Teheranul să revină la masa negocierilor. Avertismente pentru cetățeni și pregătiri militare În paralel, ambasadele SUA din mai multe capitale din Orientul Mijlociu și-au avertizat sâmbătă cetățenii să fie pregătiți pentru o posibilă „escaladare neprevăzută” a conflictului și să ia în calcul plecarea, conform articolului. Lista include Bahrain , Egipt, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Totodată, Comandamentul Central al SUA ar fi pregătit opțiuni și și-ar fi pregătit forțele pentru extinderea războiului, inclusiv un bombardament intens de două săptămâni asupra siturilor de rachete ale Iranului, mai notează materialul. Miza economică: infrastructura energetică și riscul de șoc pe piețe Un element-cheie ține de energia globală: administrația Trump s-a arătat reticentă față de atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului, din îngrijorarea că Teheranul ar putea riposta împotriva infrastructurii din Golf și ar putea „șoca piețele energetice globale”, deja sub presiune din cauza războiului. Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre conținutul „acordului de principiu” sau un calendar al negocierilor; rămâne de văzut dacă discuțiile invocate de Trump se concretizează într-un acord care să mențină amânarea loviturilor. [...]
