Știri
Știri din categoria Externe
Trei persoane au murit după un focar suspect de hantavirus pe vasul MV Hondius, potrivit BBC News, care citează Organizația Mondială a Sănătății (OMS). OMS spune că un caz de hantavirus a fost confirmat, iar alte cinci cazuri sunt suspecte și se află în anchetă.
Vasul de croazieră MV Hondius naviga în Oceanul Atlantic, pe ruta dintre Argentina și Capul Verde. Un cetățean britanic este, potrivit relatărilor, internat la terapie intensivă.
Autoritățile sud-africane au declarat pentru BBC că prima persoană care a prezentat simptome a fost un pasager în vârstă de 70 de ani, care a murit la bord. Trupul său se află acum pe insula Saint Helena, teritoriu britanic din Atlanticul de Sud.
Soția acestuia, în vârstă de 69 de ani, s-a îmbolnăvit tot la bord și a fost evacuată în Africa de Sud, unde a murit într-un spital din Johannesburg. Un britanic de 69 de ani ar fi fost, de asemenea, evacuat la Johannesburg, unde este tratat la terapie intensivă.
OMS a mai transmis că ajută la coordonarea între statele membre și operatorii navei pentru evacuarea medicală a doi pasageri simptomatici, precum și pentru realizarea unei evaluări complete a riscului de sănătate publică și sprijinirea celor rămași la bord.
OMS a descris situația drept un „eveniment de sănătate publică”.
Hantavirusurile sunt, de regulă, asociate cu expunerea la mediu, inclusiv contactul cu urină sau fecale de rozătoare infectate, însă, în cazuri rare, se pot transmite între oameni, putând provoca o boală respiratorie severă, notează BBC.
MV Hondius este operat de compania de turism Oceanwide Expeditions, cu sediul în Olanda. Potrivit companiei, nava are 107,6 metri lungime și poate găzdui 170 de persoane în 80 de cabine.
Conform itinerariului de pe site-ul Oceanwide Expeditions, MV Hondius a plecat din Ushuaia (Argentina) pe 20 martie și ar fi urmat să își încheie călătoria pe 4 mai, în Capul Verde. Înaintea actualizării OMS, un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății din Africa de Sud, Foster Mohale, declarase pentru BBC că cel puțin două persoane au murit.
Recomandate
Un depozit umanitar al OMS din Dnipro, cu stocuri medicale pentru linia frontului, a fost distrus într-un atac, amplificând presiunea operațională asupra lanțului de aprovizionare cu materiale sanitare în Ucraina , potrivit Kyiv Post . Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) , Tedros Adhanom Ghebreyesus , a transmis că nu au fost raportate victime. Atacul a avut loc vineri, 7 august, iar depozitul era folosit pentru stocarea de „provizii medicale umanitare” destinate în principal unităților sanitare din prima linie, în special kituri de urgență ale OMS. Tedros a precizat că un angajat OMS și șoferi fuseseră la fața locului mai devreme în aceeași zi și că echipa a reușit să evacueze 130 din aproximativ 300 de paleți înainte de lovitură. „Vinerea trecută, depozitul umanitar al OMS din Dnipro, Ucraina, a fost lovit și distrus. În acest moment, nu au fost raportate victime.” Impact operațional: pierderi de stoc și risc de întreruperi în aprovizionarea medicală Distrugerea depozitului înseamnă pierderea unei părți din capacitatea de stocare și distribuție a materialelor medicale de urgență într-un oraș-cheie pentru logistică. Chiar dacă o parte din stoc a fost evacuată, rămâne neclar ce cantitate a fost pierdută odată cu depozitul și cum va fi reconfigurat fluxul de livrări către facilitățile medicale din zonele de front. Context: mii de atacuri asupra sistemului medical, fără atribuirea vinovăției de către OMS OMS monitorizează atacurile asupra sistemelor de sănătate la nivel global, dar, conform propriilor reguli, nu atribuie responsabilitatea pentru aceste incidente. În Ucraina, organizația a înregistrat 3.148 de atacuri asupra sectorului medical de la invazia rusă începută la 24 februarie 2022, majoritatea implicând arme grele. Din totalul raportat de OMS: 2.567 de atacuri au afectat facilități medicale; 71 au afectat depozite; 645 au afectat provizii. Bilanțul cumulat indicat de OMS este de 240 de decese și 1.055 de răniți. „Nu pot spune suficient de tare: atacurile asupra serviciilor medicale TREBUIE SĂ ÎNCETEZE. Altfel, oamenii sunt privați de îngrijiri medicale care le salvează viața.” În paralel, Doctors Without Borders (MSF) a condamnat recent ceea ce numește o „strategie deliberată” a Rusiei de a distruge sistemul de sănătate din Ucraina, descriind un tipar constant de atacuri asupra facilităților și personalului medical. [...]
Deplasările repetate ale lui Vladimir Putin în Siberia sugerează o recalibrare de securitate și control intern : președintele rus a mers luni în republica Buriatia , la circa 4.500 de kilometri est de Moscova, a treia vizită în Siberia în mai puțin de trei săptămâni, „departe de raza de acțiune a dronelor ucrainene”, potrivit HotNews , care citează EFE (preluată de Agerpres). Putin urma să participe la o expoziție organizată de universitatea de stat din Ulan-Ude, capitala regională, conform agenției oficiale RIA Novosti. Buriatia, regiune budistă de lângă lacul Baikal, este prezentată ca una dintre entitățile Federației Ruse care au contribuit cu „cei mai mulți oameni” la războiul din Ucraina, un detaliu care pune vizita într-un context sensibil pentru mobilizarea internă. Un tipar de deplasări în afara marilor centre În ultimele săptămâni, Putin a mai fost: pe 24 iulie la Irkuțk, unde a inspectat o fabrică de avioane și s-a întâlnit cu lideri locali; pe 3 august în regiunea Krasnoiarsk, în „inima Siberiei”, la peste 3.300 de kilometri est de Moscova. Materialul notează că liderul de la Kremlin nu și-a schimbat planurile de deplasare în pofida unui incident din Marea Neagră, unde șapte înotători au fost uciși după explozia unei drone ucrainene pe o plajă plină de turiști. Context: securitate sporită și presiuni interne Din 2025, Kremlinul ar fi consolidat semnificativ securitatea președintelui, iar deplasările acestuia s-au redus pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra unor ținte de pe teritoriul Rusiei, inclusiv dincolo de Munții Urali. În acest an, în afară de Moscova și Sankt Petersburg, Putin ar fi călătorit doar la Kazan (pentru summitul ASEAN) și, recent, la Irkuțk și Krasnoiarsk. Nu este clar dacă Putin se află în vacanță în Siberia; HotNews amintește că obișnuia să călătorească acolo împreună cu fostul ministru al apărării Serghei Șoigu , înainte ca acesta „să cadă în dizgrație”. În plan intern, articolul indică o scădere a popularității lui Putin, pe fondul oboselii populației față de război, al blocării internetului și al „crizei combustibilului”, cu un declin în sondaje comparabil cu cel din 2018, după reforma pensiilor. [...]
Atacul cu drone asupra unei rafinării din Tatarstan ridică presiunea pe infrastructura petrolieră a Rusiei , după ce Ucraina a lovit orașul Nijnekamsk, la circa o mie de kilometri de graniță, într-o operațiune soldată cu 12 morți și 39 de răniți, potrivit Biziday . Ținta principală a fost o rafinărie din Nijnekamsk (regiunea Tatarstan), pe care Ucraina a mai atacat-o și în iunie. Agențiile de știri descriu lovitura drept unul dintre cele mai mortale atacuri ale Kievului de la începutul războiului. În discursul său de seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a legat explicit atacurile repetate asupra rafinăriilor de strategia de „presiune sporită” asupra Moscovei: „Singurul motiv pentru care acest lucru continuă este lipsa de disponibilitate a Rusiei de a pune capăt acestui război.” Rusia a transmis că a doborât 456 de drone ucrainene, fără să precizeze câte au reușit să își atingă țintele. Context: avertismentul lui Zelenski privind trupe nord-coreene în Rusia Separat de atacul asupra rafinăriei, Zelenski a declarat că până la 50 de mii de soldați nord-coreeni ar urma să fie desfășurați în Rusia și a cerut Coreei de Sud sprijin pentru apărarea aeriană a Ucrainei. Estimarea de 50 de mii ar reprezenta o creștere față de nivelul de 30 de mii avansat în iulie. „Este absolut clar că Coreea de Nord va continua să-și consolideze experiența în războiul modern, va primi licențe de la Rusia și va primi tot felul de instrumente militare de la ei.” Informațiile sunt atribuite de Biziday publicației The Guardian . [...]
Atacul rusesc asupra regiunii Odesa a avariat infrastructura energetică și a provocat întreruperi de curent și apă , după ce Rusia a lansat 11 rachete și până la 100 de drone, potrivit Kyiv Post . Pentru mediul economic local, miza imediată este impactul operațional: penele de electricitate, problemele de alimentare cu apă și întreruperile de comunicații mobile afectează funcționarea orașului și a companiilor. Forțele Aeriene ale Ucrainei au prezentat o „defalcare” a atacului din dimineața de duminică, 9 august, care a combinat rachete balistice și un roi de drone. Conform aceleiași surse, au fost lansate 11 rachete de mai multe tipuri (majoritatea pe traiectorii balistice) și până la 100 de vehicule aeriene fără pilot (UAV), inclusiv modele cu propulsie cu reacție și muniții rătăcitoare „Banderol” (drone care pot „pluti” în zonă până identifică o țintă). Până la ora 8:00 (ora locală), apărarea antiaeriană ucraineană ar fi interceptat 72% dintre UAV-uri, cinci din șase muniții „Banderol” și o rachetă. Alte trei rachete nu și-ar fi atins țintele din cauza contramăsurilor de război electronic, însă au fost înregistrate lovituri ale rachetelor și dronelor în nouă locații din Odesa și din regiune. Administrația Militară Regională Odesa a raportat 12 persoane rănite, dintre care 11 au fost spitalizate în stare moderată. Atacul a avariat clădiri rezidențiale și a „afectat sever” infrastructura energetică locală, iar părți din oraș și din districtul din jur se confruntă cu întreruperi de electricitate, precum și cu probleme la alimentarea cu apă și la comunicațiile mobile. Autoritățile au precizat că a fost organizată livrarea de apă tehnică în toate districtele, iar camerele de pompare funcționează. Context: intensificarea bombardamentelor și presiunea pe apărarea antiaeriană Atacul asupra Odessei vine pe fondul unei săptămâni de bombardamente la scară largă, despre care președintele Volodîmîr Zelenski a spus că au inclus 61 de rachete (56 pe traiectorii balistice), peste 1.560 de drone de atac și 1.540 de bombe aeriene ghidate îndreptate spre orașe ucrainene. „Fiecare astfel de lovitură împotriva vieții ne amintește din nou și din nou: avem nevoie de mai multă presiune, mai multe sancțiuni împotriva Rusiei și mai multă apărare antiaeriană pentru Ucraina.” În același interval, Kyiv Post notează și un atac în Harkiv, în districtul Saltivka, unde primarul Ihor Terekhov a raportat lovirea directă a unei clădiri rezidențiale. Autoritățile regionale au indicat trei morți și cel puțin 37 de răniți, inclusiv un copil de cinci ani, după un atac de tip „double-tap” (două lovituri succesive, a doua vizând zona în care intervin echipele de salvare). Ce urmează Pe termen scurt, prioritatea pentru Odesa rămâne stabilizarea serviciilor esențiale (energie, apă, comunicații) și evaluarea pagubelor la infrastructura energetică. În paralel, amploarea atacurilor din ultima săptămână menține presiunea asupra capacității Ucrainei de apărare antiaeriană și asupra continuității operaționale a marilor orașe, cu efecte directe asupra activității economice locale. [...]
Rusia ar putea intensifica loviturile asupra infrastructurii energetice a Kievului înainte de 24 august , într-un moment în care Ucraina se confruntă cu un deficit sever de interceptori antirachetă, potrivit unei evaluări citate de Mediafax . Miza imediată este una operațională: reducerea capacității Ucrainei de a-și repara și fortifica sistemul energetic înainte de iarna 2026-2027, ceea ce ar putea amplifica efectele atacurilor din lunile următoare. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) indică faptul că Moscova ar pregăti o campanie de atacuri „de amploare” asupra infrastructurii energetice a capitalei ucrainene în următoarele săptămâni, cu obiectivul de a produce pagube maxime înainte de Ziua Independenței Ucrainei (24 august). În acest context, Rusia ar putea apela inclusiv la rachete balistice din rezerva strategică. De ce contează: fereastra de reparații înainte de iarnă se poate închide ISW citează Centrul ucrainean pentru Comunicații Strategice, care ar fi relatat — pe baza unor informații ale serviciilor americane — că Rusia se pregătește pentru o campanie majoră împotriva infrastructurii energetice din Kiev. Un atac în august ar urmări, pe lângă efectul imediat, să blocheze lucrările ucrainene de reparație și protecție a instalațiilor energetice înainte de sezonul rece. Ucraina încearcă să repare avariile produse în campania rusă din iarna 2025-2026 și să își consolideze infrastructura înaintea unor noi atacuri anticipate. ISW avertizează că loviturile lansate încă din august ar putea diminua capacitatea de pregătire pentru iarna 2026-2027, ceea ce ar face atacurile ulterioare „și mai distructive”. Vulnerabilitatea apărării aeriene: deficit de interceptori Analiștii ISW consideră că Rusia ar putea devansa campania tradițională de lovire a sistemului energetic ucrainean: în toamna lui 2025, atacurile intensive au început în septembrie, însă pentru sezonul 2026-2027 ar putea începe încă din august. Motivul invocat este vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 5 august că Ucraina primește de aproape trei ori mai puțini interceptori împotriva rachetelor balistice decât la începutul anului 2026. În aceste condiții, chiar și atacuri cu un număr relativ redus de rachete balistice și cvasibalistice ar fi produs deja pagube importante, iar loviturile asupra instalațiilor energetice din Kiev ar putea avea „efecte semnificative”, potrivit evaluării. Context: pagube mari și un nou atac masiv la început de august Dimensiunea distrugerilor este deja ridicată. Conform datelor citate de ISW, campania de atacuri din toamna și iarna trecută a produs pagube estimate la 64–70 de miliarde de dolari (aprox. 288–315 miliarde lei). Prim-vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal a afirmat la începutul lunii august că aproximativ 80% din capacitățile de producere a energiei ale Ucrainei au fost avariate sau distruse, iar deficitul de producție a ajuns la aproximativ șase gigawați. Evaluarea ISW vine după un nou atac masiv: în noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat șase rachete balistice Iskander-M și rachete provenite din sistemele S-400, precum și 151 de drone (Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală Parodiya). Apărarea ucraineană a anunțat că a doborât 135 de drone, însă rachetele și alte 13 drone de atac au lovit 12 locații. Au fost raportate atacuri în mai multe regiuni, iar Zelenski a spus că cel puțin trei civili au fost uciși în Kiev. [...]
Iranul încearcă să reducă speculațiile despre sănătatea Liderului Suprem Mojtaba Khamenei, promițând publicarea unor imagini cu acesta în spațiul public. Potrivit The Jerusalem Post , un lider al Basij a spus că în viitor vor fi difuzate înregistrări și „alte documente” care să-l arate pe Khamenei „printre oameni” și „pe străzi”, pe fondul absenței sale din aparițiile publice de la preluarea funcției. Informația apare în contextul unor relatări ale presei de stat iraniene despre o întâlnire, la final de iulie, între președintele Masoud Pezeshkian și Liderul Suprem Mojtaba Khamenei, în jurul începutului celui de-al treilea an de mandat al președintelui. Conform aceleiași relatări, discuțiile au vizat atât chestiuni militare, cât și economia – inclusiv asigurarea resurselor, administrarea cursului valutar și utilizarea energiei, precum și legăturile economice cu parteneri externi. Mesaje contradictorii despre accesul președintelui la Liderul Suprem În ultimele săptămâni, Pezeshkian a oferit versiuni diferite despre cât de ușor poate comunica cu Khamenei. Pe 21 iulie, președintele a spus că interacțiunile cu liderul suprem „cresc de la o zi la alta”, însă la început de august a afirmat că este „foarte dificil” să comunice cu acesta. Presa de stat a mai relatat și despre o întâlnire în mai, de câteva ore, prezentată atunci drept prima întâlnire raportată public între cei doi de când Khamenei a devenit lider suprem. Ce a promis Basij și de ce contează Adjunctul Basij, Ghasem Ghoraishi, a declarat că vor fi publicate: imagini și documente care să-l arate pe Khamenei „printre oameni” și „pe străzi”; materiale din întâlniri cu comandanți ai forțelor armate. Ghoraishi a susținut că difuzarea imaginilor ar „aduce din nou rușine” „dușmanilor și detractorilor” poporului iranian, comentarii care, în context, par menite să contracareze speculațiile legate de starea de sănătate a liderului suprem și lipsa aparițiilor publice. Context: absența din spațiul public și informațiile despre o posibilă rănire Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de când i-a succedat tatălui său în martie, potrivit materialului. În același timp, este menționat că ar fi fost „grav rănit” într-un atac din 28 februarie, în care a fost ucis tatăl și predecesorul său, ayatollahul Ali Khamenei, în prima zi a războiului americano-israelian cu Iranul. Materialul notează și că, înainte de a deveni lider suprem, Khamenei a avut, în general, un profil public redus. Deocamdată, sursa nu indică un calendar pentru publicarea înregistrărilor promise, ci doar că acestea vor fi difuzate „în viitor”. [...]
