Știri
Știri din categoria Externe
Retragerea a 5.000 de militari americani din Germania reaprinde presiunea ca Europa să-și finanțeze mai mult propria securitate, în condițiile în care Berlinul încearcă să limiteze efectul politic al deciziei asupra relației transatlantice, potrivit Mediafax.
Cancelarul german Friedrich Merz a spus că divergențele sale de opinie cu președintele SUA, Donald Trump, nu afectează relația dintre cele două state în cadrul NATO și a respins ideea că disputa dintre cei doi lideri ar fi dus la reducerea prezenței militare americane pe teritoriul german.
Washingtonul a anunțat vineri retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, descrisă drept cea mai importantă bază a SUA din Europa. Decizia este interpretată ca un nou semnal al administrației Trump privind diminuarea angajamentului militar american pe continent.
Merz a negat o legătură între retragere și schimbul recent de replici tensionate cu liderul de la Casa Albă. Cancelarul criticase strategia Washingtonului privind conflictul din Iran, întrebând public dacă administrația americană are un plan de ieșire din Orientul Mijlociu și afirmând că SUA sunt „puse într-o situație stânjenitoare” în negocierile cu Iran. Ulterior, Trump l-a catalogat pe Merz drept „un lider ineficient”.
„Trebuie să accept faptul că președintele american are o viziune diferită asupra acestor probleme decât noi. Dar asta nu schimbă faptul că rămân convins că americanii sunt parteneri importanți pentru noi”, a declarat Merz, pentru postul public german ARD.
Reducerea contingentului american readuce în discuție solicitările repetate ale lui Trump ca statele europene să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. Merz a încercat să reducă dramatismul anunțului, afirmând că nu este o evoluție nouă.
Totodată, anunțul este interpretat și ca o renunțare la planul administrației Joe Biden de a desfășura în Germania un batalion american dotat cu rachete cu rază lungă Tomahawk. Pentru Berlin, aceasta ar fi o lovitură strategică, deoarece autoritățile germane susținuseră proiectul ca măsură de descurajare în fața Rusia.
Merz a susținut însă că Trump nu și-a asumat niciodată ferm acest plan și a adăugat, referindu-se la rachetele Tomahawk, că „americanii nu au suficiente nici pentru ei în acest moment”, precizând că proiectul nu este abandonat definitiv.
Recomandate
Administrația Trump încearcă să reducă tensiunile cu Italia și Vaticanul , trimițându-l pe secretarul de stat Marco Rubio la Roma săptămâna viitoare, într-o vizită cu miză diplomatică și de securitate, potrivit Adevărul . Rubio va fi la Roma joi și vineri, în zilele care coincid cu împlinirea unui an de la începutul pontificatului Papei Leon, primul papă născut în Statele Unite, notează The Guardian. O sursă din Ministerul de Externe a confirmat că Rubio se va întâlni cu secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, și cu Antonio Tajani, vicepremierul și ministrul de Externe al Italiei. Rubio a cerut și o întrevedere cu premierul Giorgia Meloni, însă solicitarea nu fusese încă aprobată, potrivit aceleiași surse. De ce contează: tensiunile au ajuns la nivelul prezenței militare americane Vizita vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Roma, după ce Donald Trump a criticat-o dur pe Giorgia Meloni — anterior unul dintre aliații săi apropiați din Europa — în contextul disputelor legate de Papa Leon și de poziționările față de războiul SUA–Israel împotriva Iranului. Trump a acuzat guvernul italian că nu a sprijinit loviturile asupra Iranului și a amenințat că va retrage trupele americane din Italia. În paralel, Pentagonul a anunțat vineri retragerea a 5.000 de militari din Germania , după declarațiile cancelarului Friedrich Merz, iar Trump a sugerat că numărul ar putea crește. Cu o zi înainte, liderul american amenințase cu măsuri similare și în cazul Italiei și Spaniei. Agenda probabilă la Roma Potrivit informațiilor din presă și confirmărilor citate, Rubio ar urma să aibă: întâlnire cu Pietro Parolin (joi); întâlnire cu Antonio Tajani (vineri); discuții cu ministrul Apărării, Guido Crosetto, deși această întrevedere nu era stabilită oficial la momentul relatării; o posibilă întâlnire cu Giorgia Meloni, încă neaprobată. Corriere della Sera scrie că vizita a fost anunțată printr-o scrisoare transmisă guvernului italian de ambasadorul SUA la Roma, Tilman Fertitta, care ar fi lucrat în ultimele săptămâni la refacerea „punții” dintre cele două țări. Context: relația cu Vaticanul rămâne sensibilă Rubio și vicepreședintele SUA, JD Vance, au participat la inaugurarea pontificatului Papei Leon în mai anul trecut și au avut o audiență privată cu acesta a doua zi, când i-au înmânat o invitație din partea lui Trump de a vizita Casa Albă — invitație pe care Papa nu a onorat-o încă. După ieșirea publică a lui Trump din aprilie, Papa Leon a spus că nu se teme de administrația americană și a continuat să se pronunțe împotriva războiului din Iran și a altor conflicte, potrivit relatării. [...]
Retragerea anunțată a 5.000 de militari americani din Germania riscă să taie o injecție anuală de peste 2 miliarde de dolari din economia locală a zonei Ramstein , avertizează primarul orașului Ramstein-Miesenbach, Ralf Hechler, citat de G4Media . Edilul spune că o eventuală reducere a prezenței SUA ar avea un efect „devastator” asupra comunităților care găzduiesc baze americane. Orașul din sud-vestul Germaniei găzduiește baza aeriană Ramstein , sediul Forțelor Aeriene Americane în Europa. Washingtonul nu a precizat deocamdată ce baze ar urma să fie afectate de retragere, însă primarul susține că, dacă Ramstein-Miesenbach intră pe listă, impactul ar fi „dezastruos”. Potrivit lui Hechler, luând în calcul și familiile care s-ar muta odată cu militarii, retragerea ar putea afecta până la 12.000 de persoane. În prezent, în municipalitatea Ramstein-Miesenbach locuiesc aproape 8.000 de americani împreună cu familiile lor, chiar lângă baza militară. De ce contează economic pentru comunitate Primarul afirmă că municipalitatea întreține infrastructura necesară pentru a deservi numărul mare de rezidenți americani, iar o plecare masivă ar însemna o scădere abruptă a activității economice locale. Impactul economic al prezenței militare americane în Ramstein este estimat la peste 2 miliarde de dolari pe an (aprox. 9,2 miliarde lei), sumă care include salarii, chirii și contracte pentru firme locale, conform informațiilor citate. Precedentul invocat de primar Hechler a avertizat că alte orașe din regiune, din care trupele americane s-au retras după sfârșitul Războiului Rece, „nu și-au revenit niciodată” după șocul economic. În opinia sa, odată pierdută, „puterea economică” generată de o astfel de prezență nu revine, de regulă, în comunitate. În material se mai menționează că mișcarea ar fi venit după criticile cancelarului german Friedrich Merz la adresa războiului din Iran, însă administrația SUA nu a prezentat detalii despre bazele vizate. [...]
Kremlinul încearcă să contureze o bază politică pentru negocieri , susținând că Donald Trump și Vladimir Putin „au opinii similare” despre „comportamentul” conducerii de la Kiev, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre un posibil acord de pace, pe care Moscova îl descrie însă ca fiind încă neclar. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că această convergență de opinii ar fi fost exprimată în cadrul convorbirii telefonice dintre Trump și Putin. În aceeași discuție cu jurnaliștii, Peskov a spus că Trump i-ar fi transmis lui Putin că încheierea unui acord de pace cu Ucraina este un „concept vag”. „Acordul pașnic”, dar cu obiectivele Moscovei intacte Deși a reluat formula rusă a „operațiunii militare speciale”, Peskov a afirmat că obiectivele acesteia ar fi îndeplinite „cel mai bine” printr-un acord pașnic. Din informațiile prezentate, nu rezultă însă detalii despre parametrii unui astfel de acord sau despre condițiile concrete discutate. Peskov a mai indicat că discursul lui Putin de la parada de Ziua Victoriei, programată pe 9 mai, va fi „foarte important”, potrivit agenției de știri Baha, citată de Știrile Pro TV. Summitul G20 din SUA: participarea lui Putin rămâne nehotărâtă Separat, președinția rusă a anunțat că nu a fost luată încă o decizie privind o eventuală participare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Statele Unite, prevăzut în decembrie, după ce Rusia a comunicat că a fost invitată, relatează AFP. Summitul ar urma să aibă loc la Miami, în Florida, într-un complex de golf al familiei lui Donald Trump. Peskov a spus că Rusia a participat la fiecare summit „la un nivel adecvat” și că, pe măsură ce evenimentul se apropie, va fi decis formatul participării. În context, Știrile Pro TV amintește că Putin nu a participat la precedentul summit G20, la Johannesburg, în noiembrie 2025, pe fondul mandatului internațional de arestare emis de Curtea Penală Internațională. [...]
Negocierile despre „pace” în Ucraina se mută spre Bruxelles, iar spațiul de manevră al lui Volodîmîr Zelenski se îngustează , pe fondul presiunilor occidentale pentru concesii teritoriale și al incertitudinii privind garanțiile de securitate, potrivit unei analize publicate de Al Jazeera . Textul susține că, dincolo de imaginea publică a liderului ucrainean, dinamica de pe front nu indică o schimbare majoră față de ultimii doi ani. Chiar și acolo unde au existat afirmații oficiale despre câștiguri teritoriale ucrainene, analiza notează că evaluările sunt dificil de făcut din cauza „zonelor gri” de pe linia frontului, iar avansurile sunt limitate, de ordinul a 150-200 km pătrați pe lună. Presiunea militară și problema resurselor umane Analiza indică faptul că trupele ruse asediază mai multe orașe industriale din nordul regiunii Donețk și că înaintările de-a lungul frontierei nordice extind linia activă a frontului cu sute de kilometri, ceea ce ar agrava deficitul de personal al Ucrainei. În paralel, articolul afirmă că armata ucraineană a recurs la campanii dure pentru aplicarea recrutării obligatorii, în timp ce Rusia ar continua să atragă voluntari prin compensații ridicate. Sunt menționate și contradicții în mesajele publice privind pierderile ruse: Zelenski a vorbit despre 35.000 de victime rusești în martie, dar această cifră ar intra în conflict cu propriile date invocate de Ministerul ucrainean al Apărării (care ar fi indicat un vârf de peste 48.000 în ianuarie 2025 și o medie lunară de aproximativ 35.000 în 2025). Totodată, șeful său de cabinet, Kirilo Budanov, este citat cu ideea că un colaps al mobilizării ruse „nu era iminent”. Banii din petrol și ecuația finanțării războiului Un punct central al analizei este că loviturile cu drone asupra infrastructurii petroliere ruse pot produce efecte vizuale și pagube punctuale, dar este „îndoielnic” că schimbă decisiv cursul războiului. În același timp, articolul afirmă că în aprilie veniturile Rusiei din petrol au urcat la 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei), pe fondul războiului SUA-Israel cu Iranul. Autorul compară această sumă cu finanțarea externă a Ucrainei, susținând că „câștigul” lunar al Rusiei ar echivala cu 10% din împrumutul de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) pe care Ucraina ar urma să îl primească de la Uniunea Europeană în următorii doi ani pentru susținerea efortului de război. Analiza mai afirmă că, deși Rusia a suferit pierderi economice, declinul ar fi comparabil cu cel din alte economii europene afectate de războaiele din Ucraina și Iran. În sprijinul ideii de reziliență relativă, textul invocă grafice FMI potrivit cărora PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare (indicator al nivelului de trai) al Rusiei ar depăși nivelul unor state UE mai puțin prospere, precum România și Grecia, în timp ce Ucraina ar fi la un nivel comparabil cu Mongolia și Egipt. „Târgul” se poartă cu aliații, nu doar cu Moscova Miza imediată, în această lectură, este că negocierile privind conturul păcii se poartă tot mai mult între Zelenski și aliații occidentali, în special europeni, care ar transmite semnale nealiniate despre ce ar putea primi Ucraina în schimbul unor concesii. Sunt menționate două poziții prezentate ca relevante: Cancelarul german Friedrich Merz ar fi sugerat că Ucraina ar trebui să cedeze o parte din teritoriu pentru a încheia războiul, primind la schimb o cale mai rapidă către aderarea la UE. Șeful apărării din UE, Andrius Kubilius, ar fi spus că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, iar aderarea la UE va fi „un proces complicat”, propunând în schimb o uniune militară între Ucraina și alte țări europene — idee pe care Moscova ar respinge-o, interpretând-o ca o extindere indirectă a NATO. În acest context, analiza susține că Zelenski ar avea nevoie să arate „măcar un câștig” atunci când va fi semnat un tratat de pace dificil de acceptat intern, iar cele mai importante două „câștiguri” posibile — aderarea la UE sau garanții reale de securitate — par, în această evaluare, puțin probabile. Tensiuni interne și vulnerabilitate politică Articolul notează că frustrarea în Ucraina este în creștere și îl citează pe Danylo Hetmanțev, șeful comisiei fiscale din parlamentul ucrainean, care a cerut oficialilor europeni să nu mai trateze ucrainenii ca „instrument” pentru obiective geopolitice sau ca „scut uman” și să nu le „definească destinul”. Pe plan intern, analiza afirmă că Zelenski este urmărit de o investigație de amploare privind corupția care ar implica anturajul său apropiat și concluzionează că liderul ucrainean „nu pare să aibă cărți de jucat” nici împotriva Rusiei, nici în raport cu aliații occidentali, într-un moment în care menținerea status quo-ului devine tot mai greu de susținut. [...]
Iranul cere ridicarea sancțiunilor și un nou regim pentru Strâmtoarea Ormuz , într-un plan de pace în 14 puncte transmis SUA, cu potențial de impact direct asupra fluxurilor de petrol și a costurilor de transport maritim, potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a confirmat că documentul a ajuns la Washington, dar s-a declarat sceptic că ar fi „acceptabil” chiar înainte de a-l analiza. Propunerea, formulată ca răspuns la o ofertă americană în nouă puncte, urmărește să închidă conflictul în 30 de zile și pune „încheierea războiului” înaintea unei simple prelungiri a armistițiului aflat în vigoare din 8 aprilie și extins pe termen nelimitat. Potrivit materialului, planul a fost transmis prin Pakistan, care joacă rol de mediator, iar detalii au fost publicate de agenția iraniană Tasnim (apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice). Miza economică: Ormuz și sancțiunile Un punct central este Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care tranzitează 20% din țițeiul mondial. Conform informațiilor prezentate, Iranul a menținut controlul operațional al strâmtorii încă din primele zile ale războiului și a restricționat tranzitul petrolierelor, ceea ce a dus la creșterea prețului petrolului la peste 110 dolari pe baril. Planul vorbește despre un „nou mecanism” de gestionare a strâmtorii, care ar putea fi legat de o lege aflată în dezbatere în parlamentul iranian. Potrivit vicepreședintelui legislativului de la Teheran, Hamidreza Haji Babaei, aceasta ar putea împiedica trecerea navelor din „țările inamice”, cu excepția cazului în care ar plăti despăgubiri de război. În plus, autoritățile iraniene au discutat și despre impunerea de taxe pentru traficul maritim prin strâmtoare. Pe zona de sancțiuni, Teheranul cere ridicarea măsurilor economice impuse de Washington după retragerea SUA, în 2018, din acordul nuclear. Iranul solicită și eliberarea activelor înghețate, inclusiv 6 miliarde de dolari deblocate în 2023 în cadrul unui schimb de prizonieri, dar înghețate ulterior din nou în Qatar după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Ce mai cere Teheranul: blocadă, retragere și despăgubiri În planul descris în articol apar și alte cerințe cu implicații operaționale și de securitate: ridicarea blocadei navale americane impuse porturilor și navelor iraniene din 13 aprilie; potrivit Comandamentului Central al SUA, Washingtonul a interceptat de atunci 45 de nave iraniene care încercau să ocolească blocada; „garanții verificabile” de neagresiune din partea SUA și Israelului (fără detalii despre format sau aplicare); retragerea personalului militar american din țările din regiune; despăgubiri pentru pagubele din timpul celor 39 de zile de bombardamente israeliene și americane; potrivit „cifrelor iraniene”, ar fi fost peste 3.400 de morți și distrugeri ale unor locuințe, spitale, școli și instalații industriale; încetarea ostilităților „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, unde Hezbollah se află în confruntări cu Israelul (sursa menționează peste 2.600 de morți în Liban, potrivit „surselor regionale”). Dosarul nuclear, lăsat pentru „faza a doua” Tasnim nu menționează programul nuclear iranian în planul în 14 puncte. Totuși, articolul notează că mass-media americană a relatat că Teheranul ar încerca să amâne discuțiile pe această temă pentru o etapă ulterioară, după convenirea unui sfârșit al războiului și a aranjamentelor privind Strâmtoarea Ormuz. În același timp, programul nuclear rămâne „principalul punct de disensiune”, Washingtonul cerând oprirea îmbogățirii uraniului și predarea a 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, cerință respinsă de Iran. Reacția lui Trump și ce urmează Donald Trump a transmis pe Truth Social că va analiza planul, dar a indicat că nu și-l poate imagina „acceptabil”, invocând că Iranul „nu a plătit încă un preț suficient” pentru acțiunile sale din ultimii 47 de ani. De partea cealaltă, Teheranul susține că decizia revine acum SUA, între „diplomație și confruntare”, și afirmă că este pregătit pentru ambele variante, pentru a-și proteja interesele și securitatea națională. În acest stadiu, din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă Washingtonul va negocia pe baza structurii propuse de Iran sau va condiționa discuțiile de includerea imediată a dosarului nuclear. [...]
Ucraina încearcă să transforme experiența din războiul cu drone în contracte și sprijin extern , inclusiv în statele din Golf, într-un moment în care conflictul dintre SUA și Iran a reconfigurat prioritățile de securitate și a pus presiune pe piețele energetice, potrivit Adevărul . Vizita președintelui Volodimir Zelenski în Arabia Saudită, în martie, a avut o miză explicită: să valorifice „know-how”-ul (expertiza practică) acumulat de Ucraina în utilizarea dronelor și să-l convertească într-un atu geopolitic și economic. Zelenski a spus că scopul deplasării a fost „să întărească protecția vieților”, iar Kievul urmărește să se poziționeze nu doar ca beneficiar de ajutor, ci și ca furnizor de expertiză relevantă pentru parteneri expuși la atacuri cu rachete și drone. Export de expertiză militară către statele din Golf De la începutul invaziei ruse din 2022, Ucraina a devenit un „laborator” de inovație militară în zona dronelor, iar acum încearcă să exporte această experiență. Potrivit autorităților ucrainene, au fost semnate acorduri cu: Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite Qatar Aceste state au fost, la rândul lor, ținte ale unor atacuri recente cu rachete și drone iraniene, ceea ce face ca lecțiile Ucrainei să fie direct aplicabile. Zelenski a indicat că astfel de colaborări pot deschide și beneficii economice, inclusiv perspectiva unor contracte de apărare cu state bogate, aliate ale SUA. Energia: avantaj pentru Rusia, dar și o țintă pentru Ucraina Materialul notează că izbucnirea conflictului cu Iranul a venit inițial cu riscuri pentru Ucraina: exista teama că Washingtonul își va muta atenția, iar scumpirea energiei, pe fondul instabilității din Orientul Mijlociu, ar fi putut crește veniturile Rusiei din petrol. Moscova ar fi profitat de perturbarea rutelor energetice, inclusiv din cauza dificultăților de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz , pentru a vinde mai mult petrol la prețuri mai mari. În același context, Donald Trump a reînnoit o derogare care permite unor state să cumpere petrol rusesc sancționat, invocând creșterea costurilor globale. În paralel, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, folosind drone cu rază lungă, încercând să lovească direct exporturile de energie ale Moscovei. Potrivit lui Zelenski, Rusia ar suferi pierderi „critice”, de ordinul miliardelor de dolari, iar atacurile ucrainene ar fi redus câștigurile cu aproximativ un miliard de dolari într-o singură săptămână, după ce creșterea prețului petrolului dusese inițial la dublarea veniturilor față de lunile precedente. Costul dronelor și efectul asupra apărării antiaeriene Zelenski a pus accent pe raportul cost–eficiență în războiul cu drone, inclusiv în cazul dronelor Shahed-136, de origine iraniană, folosite pe scară largă de Rusia. În articol sunt menționate următoarele ordine de mărime: o dronă Shahed: 80.000–130.000 de dolari (aprox. 360.000–585.000 lei) interceptare cu sisteme de circa 10.000 de dolari (aprox. 45.000 lei) Această realitate, arată textul, a atras atenția și statelor NATO, care urmăresc lecțiile Ucrainei în contextul survolărilor de drone în orașe europene. Acorduri europene și finanțare UE, pe fondul incertitudinii politice din SUA În aprilie, Ucraina a semnat două acorduri majore: unul cu Norvegia, în valoare de 8,6 miliarde de dolari (aprox. 38,7 miliarde lei), parte a unui pachet de sprijin de 28 de miliarde până în 2030, și altul cu Germania, evaluat la 4,7 miliarde de dolari (aprox. 21,2 miliarde lei), care include drone, rachete, software și sisteme moderne de apărare. Separat, Ucraina a obținut aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) de la Uniunea Europeană, bani considerați esențiali pentru producția și achiziția de echipamente militare în anul următor. Împrumutul fusese blocat anterior de Ungaria, dar schimbarea de leadership la Budapesta a deblocat decizia, potrivit articolului. Pe fondul acestor evoluții, perspectivele de pace rămân neclare. Trump a spus că o „soluție” ar putea fi găsită „relativ rapid” după o discuție „foarte bună” cu Vladimir Putin, însă negocierile nu au produs rezultate concrete până acum, iar Zelenski a criticat indirect lipsa de implicare a emisarilor americani, considerând absența lor din Ucraina „lipsită de respect”. În Europa, apar semne de întrebare legate de direcția Washingtonului, inclusiv după ce noua Strategie de Securitate Națională a SUA nu mai definește Rusia drept o amenințare directă, punând accent pe „stabilitate strategică” și pe posibilitatea unei colaborări viitoare cu Moscova. [...]
