Știri
Știri din categoria Externe

Negocierile despre „pace” în Ucraina se mută spre Bruxelles, iar spațiul de manevră al lui Volodîmîr Zelenski se îngustează, pe fondul presiunilor occidentale pentru concesii teritoriale și al incertitudinii privind garanțiile de securitate, potrivit unei analize publicate de Al Jazeera.
Textul susține că, dincolo de imaginea publică a liderului ucrainean, dinamica de pe front nu indică o schimbare majoră față de ultimii doi ani. Chiar și acolo unde au existat afirmații oficiale despre câștiguri teritoriale ucrainene, analiza notează că evaluările sunt dificil de făcut din cauza „zonelor gri” de pe linia frontului, iar avansurile sunt limitate, de ordinul a 150-200 km pătrați pe lună.
Analiza indică faptul că trupele ruse asediază mai multe orașe industriale din nordul regiunii Donețk și că înaintările de-a lungul frontierei nordice extind linia activă a frontului cu sute de kilometri, ceea ce ar agrava deficitul de personal al Ucrainei.
În paralel, articolul afirmă că armata ucraineană a recurs la campanii dure pentru aplicarea recrutării obligatorii, în timp ce Rusia ar continua să atragă voluntari prin compensații ridicate. Sunt menționate și contradicții în mesajele publice privind pierderile ruse: Zelenski a vorbit despre 35.000 de victime rusești în martie, dar această cifră ar intra în conflict cu propriile date invocate de Ministerul ucrainean al Apărării (care ar fi indicat un vârf de peste 48.000 în ianuarie 2025 și o medie lunară de aproximativ 35.000 în 2025). Totodată, șeful său de cabinet, Kirilo Budanov, este citat cu ideea că un colaps al mobilizării ruse „nu era iminent”.
Un punct central al analizei este că loviturile cu drone asupra infrastructurii petroliere ruse pot produce efecte vizuale și pagube punctuale, dar este „îndoielnic” că schimbă decisiv cursul războiului.
În același timp, articolul afirmă că în aprilie veniturile Rusiei din petrol au urcat la 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei), pe fondul războiului SUA-Israel cu Iranul. Autorul compară această sumă cu finanțarea externă a Ucrainei, susținând că „câștigul” lunar al Rusiei ar echivala cu 10% din împrumutul de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) pe care Ucraina ar urma să îl primească de la Uniunea Europeană în următorii doi ani pentru susținerea efortului de război.
Analiza mai afirmă că, deși Rusia a suferit pierderi economice, declinul ar fi comparabil cu cel din alte economii europene afectate de războaiele din Ucraina și Iran. În sprijinul ideii de reziliență relativă, textul invocă grafice FMI potrivit cărora PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare (indicator al nivelului de trai) al Rusiei ar depăși nivelul unor state UE mai puțin prospere, precum România și Grecia, în timp ce Ucraina ar fi la un nivel comparabil cu Mongolia și Egipt.
Miza imediată, în această lectură, este că negocierile privind conturul păcii se poartă tot mai mult între Zelenski și aliații occidentali, în special europeni, care ar transmite semnale nealiniate despre ce ar putea primi Ucraina în schimbul unor concesii.
Sunt menționate două poziții prezentate ca relevante:
În acest context, analiza susține că Zelenski ar avea nevoie să arate „măcar un câștig” atunci când va fi semnat un tratat de pace dificil de acceptat intern, iar cele mai importante două „câștiguri” posibile — aderarea la UE sau garanții reale de securitate — par, în această evaluare, puțin probabile.
Articolul notează că frustrarea în Ucraina este în creștere și îl citează pe Danylo Hetmanțev, șeful comisiei fiscale din parlamentul ucrainean, care a cerut oficialilor europeni să nu mai trateze ucrainenii ca „instrument” pentru obiective geopolitice sau ca „scut uman” și să nu le „definească destinul”.
Pe plan intern, analiza afirmă că Zelenski este urmărit de o investigație de amploare privind corupția care ar implica anturajul său apropiat și concluzionează că liderul ucrainean „nu pare să aibă cărți de jucat” nici împotriva Rusiei, nici în raport cu aliații occidentali, într-un moment în care menținerea status quo-ului devine tot mai greu de susținut.
Recomandate

Rusia încearcă să satureze apărarea antiaeriană a Ucrainei printr-un volum ridicat de atacuri aeriene, cu aproximativ 1.600 de drone de atac, aproape 1.100 de bombe aeriene ghidate și trei rachete lansate în ultima săptămână, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe președintele Volodîmîr Zelenski . Zelenski a susținut sâmbătă, 2 mai, că frecvența și amploarea loviturilor sunt menite să „satureze” și să depășească capacitățile apărării aeriene ucrainene. În acest context, el a insistat asupra importanței livrărilor zilnice de rachete interceptoare (muniție folosită pentru doborârea țintelor aeriene) și asupra menținerii sancțiunilor internaționale, pentru a limita capacitatea Kremlinului de a-și finanța operațiunile militare. Atacuri asupra civililor și infrastructurii Președintele ucrainean a descris o „vânătoare brutală de oameni” în comunitățile de pe linia frontului și din zonele de graniță, menționând un atac de sâmbătă dimineață în Herson, unde o dronă FPV (dronă controlată în timp real, cu cameră video) a lovit un microbuz de transport public. Conform informațiilor prezentate, atacul a ucis un angajat municipal și o femeie, iar alți șapte pasageri (șase bărbați și o femeie) au fost spitalizați cu răni provocate de explozie. Zelenski a afirmat că victimele erau civili și că operatorii ruși știau ce țintesc. În aceeași noapte, forțele ruse au lovit și o clădire rezidențială înaltă din Harkiv și au vizat infrastructură energetică în regiunea Nikolaev. Au mai fost raportate lovituri în regiunile Dnipropetrovsk, Odesa, Sumî, Herson și Donețk. Interceptări multe, dar nu suficiente Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că, în cel mai recent atac nocturn, au fost interceptate sau neutralizate 142 de drone, dintr-un total de 163 de „ținte aeriene”. Chiar și așa, 17 drone au lovit 12 locații diferite din țară, indicând că presiunea asupra apărării antiaeriene rămâne ridicată. Zelenski a mai mulțumit celor implicați în limitarea schemelor de evitare a sancțiunilor, avertizând că orice slăbire a presiunii externe alimentează direct resursele de război ale Rusiei. [...]

Schimbul de atacuri cu drone s-a intensificat până la niveluri record , cu efecte directe asupra infrastructurii portuare și energetice și cu victime raportate de ambele părți, potrivit HotNews . În Ucraina, atacurile rusești cu drone au ucis trei persoane duminică, cele mai multe în regiunea portuară Odesa din sudul țării. În Rusia, o persoană a murit în apropiere de Moscova în urma unor lovituri ucrainene, conform autorităților citate de AFP și Reuters. Odesa: lovituri asupra locuințelor și a infrastructurii portuare În regiunea Odesa, două persoane au fost ucise, inclusiv un șofer de camion, a anunțat guvernatorul regional Oleg Kiper . Acesta a precizat că dronele au lovit clădiri rezidențiale și au provocat avarii și în zona portuară: „Dronele inamice au lovit trei clădiri rezidențiale, iar alte două au fost avariate. De asemenea, au fost avariate instalații și echipamente portuare”. Separat, în regiunea de frontieră Herson, autoritățile locale au raportat un mort în urma atacurilor rusești. Cifrele nopții: 268 de drone rusești, 334 de drone ucrainene doborâte Forțele aeriene ucrainene au transmis că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat 268 de drone și o rachetă balistică asupra Ucrainei. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a anunțat că a doborât în timpul nopții 334 de drone ucrainene, un număr descris ca deosebit de mare. Potrivit aceleiași surse, interceptările au avut loc în 15 regiuni, inclusiv în jurul Moscovei și Sankt Petersburgului, dar și în Crimeea. În regiunea Moscovei, un atac cu drone ucrainene a ucis un bărbat de 77 de ani, potrivit guvernatorului regional. În regiunea Leningrad (a cărei capitală este Sankt Petersburg), guvernatorul local a indicat un atac „deosebit de intens”, cu 59 de drone doborâte, fără victime raportate imediat. Ținte economice: „ flota fantomă ” și exporturile de petrol Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că două nave din „flota fantomă” a Rusiei — folosită pentru exporturi de petrol prin ocolirea sancțiunilor occidentale — au fost lovite în largul portului Novorossiisk, la Marea Neagră. Zelenski nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor. Contextul rămâne unul de escaladare: în aprilie, Rusia a vizat Ucraina cu un număr record de atacuri cu drone de lungă distanță, în timp ce negocierile pentru încheierea războiului sunt în impas. Moscova a propus un armistițiu pe 9 mai, iar Kievul a anunțat că analizează propunerea. [...]

Rusia a înregistrat în aprilie pierderi teritoriale nete în Ucraina , un semnal operațional că ritmul ofensivei Moscovei încetinește și că Ucraina reușește să recâștige inițiativa pe segmente ale frontului, potrivit unei analize preluate de Digi24 , bazată pe calculele Institutului American de Studii de Război (ISW) . În aprilie, trupele ruse ar fi pierdut controlul asupra a 116 km², conform ISW. Publicația precizează că este pentru prima dată când Rusia are un bilanț teritorial net negativ de la invadarea regiunii Kursk de către Forțele Armate ale Ucrainei, în august 2024. Evaluarea se referă la teritoriile „controlate efectiv”, fără a include zonele în care trupele au pătruns temporar fără să se poată stabili. Ofensiva încetinește: avans zilnic mai mic și câștiguri reduse pe 6 luni ISW notează o scădere a ritmului de înaintare al armatei ruse. Dacă la începutul anului 2025 avansul mediu era de 9,76 km² pe zi, în primele patru luni din 2026 indicatorul a coborât la 2,9 km². Pe intervale mai lungi, diferența este similară: în ultimele șase luni (noiembrie–aprilie), Rusia a ocupat 1.443,35 km², față de 2.368,38 km² în perioada comparabilă a anului precedent, potrivit acelorași calcule. De ce contează: dronele, loviturile de rază medie și problemele de comunicații Analiza atribuie încetinirea ofensivei ruse unei combinații de factori operaționali: contraofensive terestre ucrainene și lovituri de rază medie, inclusiv utilizarea activă a dronelor; limitări ale grupurilor rusești de atac, descrise ca fiind de dimensiuni reduse; agravarea problemelor de coordonare și comunicații, pe fondul imposibilității de a mai utiliza terminalele Starlink pe teritoriul Ucrainei și al blocării aplicației Telegram. În text este menționat și bloggerul Mihail Zvinchuk, apropiat Ministerului Apărării al Federației Ruse, care ar fi recunoscut că, în condițiile densității dronelor ucrainene la joasă altitudine și ale structurii grupurilor de atac, trupele ruse „nu pot asigura fizic un ritm ridicat al ofensivei”. Tactică de „infiltrare” și efectul vremii asupra mobilității ISW mai arată că, din toamna lui 2025, trupele ruse ar fi folosit mai activ tactica infiltrării unor grupuri mici în „zone gri”, fără a captura complet terenul. Scopul ar fi crearea aparenței unei avansări pe toate direcțiile și raportarea de „succese” către Kremlin, în timp ce, în practică, multe dintre aceste zone rămân disputate și sub foc constant. Vremea este indicată ca un alt factor: iarna 2025–2026 ar fi fost mai rece și mai umedă decât cea precedentă, amplificând efectul dezghețului de primăvară, când deplasarea tehnicii devine mai dificilă din cauza ploilor și a topirii zăpezii. Bilanțul din aprilie, în cifrele ISW Potrivit datelor citate, în aprilie Rusia ar fi reușit să avanseze sau să pătrundă pe 28,28 km². La nivelul ultimelor șase luni, suprafața pe care ar fi avansat sau pătruns ar fi de 1.716,42 km², însă teritoriul controlat „efectiv” este estimat la 1.443,35 km². [...]

Participarea premierului slovac Robert Fico la parada de 9 mai de la Moscova consolidează profilul Slovaciei ca excepție în linia UE față de Rusia , într-un moment în care Kremlinul reduce formatul evenimentului din motive de securitate, potrivit HotNews . Fico se numără printre puținii lideri mondiali care ar urma să participe luna aceasta la ediția „restrânsă” a paradei de Ziua Victoriei din Piața Roșie , a relatat televiziunea de stat rusă, conform Reuters. În același context, la festivitățile din 9 mai este așteptat și președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. După înfrângerea electorală suferită luna trecută de Viktor Orban în Ungaria, Robert Fico este considerat acum cel mai pro-rus lider din Uniunea Europeană, notează materialul. HotNews amintește că atât Ungaria, cât și Slovacia au continuat să importe gaze rusești, în pofida eforturilor UE de a reduce dependența energetică de Rusia. Kremlinul schimbă formatul paradei, invocând riscul de atacuri Moscova va organiza anul acesta o versiune restrânsă a paradei, fără demonstrația amplă de armament care în mod tradițional însoțește evenimentul, a anunțat miercuri Kremlinul. Motivul invocat este riscul crescut al unor atacuri ucrainene. Parada de Ziua Victoriei este unul dintre evenimentele centrale din calendarul politic și simbolic al Rusiei, marcând victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, conflict în care URSS a pierdut aproximativ 27 de milioane de oameni. Kievul încearcă o discuție directă cu Fico În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că l-a sunat sâmbătă pe premierul slovac și l-a invitat la Kiev, potrivit HotNews. Relația dintre cei doi a fost tensionată, inclusiv pe fondul disputelor legate de tranzitul petrolului rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba. Chiar și așa, Zelenski a spus că Ucraina și Slovacia trebuie să aibă „relații puternice” și că ar fi necesară o întâlnire față în față în curând. Cei doi și-au adresat invitații reciproce și au convenit să aibă o întrevedere la Kiev sau Bratislava, iar Fico a reafirmat susținerea Slovaciei pentru aderarea Ucrainei la UE, potrivit Kyiv Post . HotNews mai notează că Zelenski îl invitase pe Fico la Kiev și în prima parte a anului trecut, dar premierul slovac a refuzat. Fico nu a fost în capitala Ucrainei de când a preluat funcția, în 2023, însă s-a întâlnit cu Zelenski la Ujhorod, în Transcarpatia, în septembrie 2025. [...]

Pe fondul scăderii încrederii ucrainenilor în sprijinul SUA și al limitărilor de stoc ale americanilor, Kievul ar putea miza mai mult pe Turcia ca pârghie de presiune economică asupra Rusiei , inclusiv prin controlul strâmtorilor Bosfor și Dardanele , potrivit Euronews . În material se arată că Donald Trump „s-a dovedit să nu fie un partener de încredere” pentru Ucraina, iar Volodimir Zelenski ar căuta un alt partener puternic, orientându-se spre Turcia, descrisă drept a doua forță din NATO după SUA. În paralel, americanii ar avea dificultăți în a susține ajutorul pentru Ucraina, în contextul consumului de armament în conflictul cu Iran, conform aceleiași surse. Datele citate indică și o deteriorare a percepției publice din Ucraina: încrederea în sprijinul SUA ar fi scăzut la 40% (cu 17 puncte procentuale mai puțin față de ianuarie), iar încrederea în SUA „în general” ar fi coborât la 27%, de la 39% în ianuarie. Pârghia Turciei: strâmtorile ca instrument economic Euronews susține că una dintre principalele pârghii ale Ankarei în raport cu Moscova este controlul asupra Strâmtorii Bosfor și Strâmtorii Dardanele, descrise ca puncte-cheie pentru traficul de mărfuri: Bosforul leagă Marea Neagră de Marea Marmara, iar Dardanele leagă Marea Marmara de Marea Egee. Potrivit articolului, dacă Turcia ar opri comerțul Rusiei prin aceste strâmtori, „mare parte din economia Kremlinului ar colapsa”, iar presiunea s-ar suprapune peste efectele sancțiunilor occidentale. Textul mai afirmă că Rusia „aproape că nu mai exportă nimic spre Europa”, atribuind această informație publicației Russia News. Negocieri găzduite de Turcia și contactele recente Următoarea rundă de negocieri Ucraina–Rusia ar urma să fie găzduită în Turcia, potrivit publicației Elitexpert, citată de Euronews. Articolul amintește însă că Turcia a mai găzduit discuții între părți, fără rezultat. În plan diplomatic, Zelenski și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , s-au întâlnit ultima dată la începutul lunii aprilie, conform sursei citate. [...]

O intruziune cu dronă neidentificată în apropierea graniței cu Rusia ridică din nou presiunea operațională pe supravegherea aeriană a Finlandei , după ce autoritățile de la Helsinki au anunțat că aparatul a încălcat spațiul aerian finlandez și au deschis o anchetă, potrivit Mediafax . Drona a fost observată în primele ore ale dimineții în zona localității Virolahti, aflată aproape de frontiera cu Rusia. Ministerul Apărării de la Helsinki a transmis că „modelul și originea dronei nu au fost identificate”, informație atribuită de Mediafax agenției AFP. Cazul este investigat de Poliția de Frontieră . Context regional: intensificarea incidentelor cu drone Incidentul are loc pe fondul unei activități crescute cu drone în regiune. Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică faptul că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat 334 de drone ucrainene în cursul nopții, iar printre ținte s-a aflat și regiunea Sankt Petersburg . Mediafax notează că Sankt Petersburg se află la 150 de kilometri de localitatea finlandeză unde a fost observată drona. Nu este primul caz la granița finlandeză Potrivit informațiilor citate, la finalul lunii martie, guvernul Ucrainei a prezentat scuze oficiale Finlandei după ce două drone s-au prăbușit pe teritoriul finlandez, pe fondul bruiajelor ruse. [...]