Știri
Știri din categoria Externe
Lovitura cu dronă asupra unui bloc rezidențial de lux din Moscova ridică din nou riscurile operaționale de securitate în capitala Rusiei, cu câteva zile înainte de parada de 9 Mai, potrivit HotNews. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a spus că nu au existat victime.
Atacul a avut loc în noaptea de duminică spre luni, în contextul unui val de drone asupra Moscovei, despre care canale rusești de pe Telegram au relatat că a vizat orașul. În imagini publicate pe rețele sociale se aude un motor de dronă la joasă altitudine înainte de ora 1:00 (ora locală), iar locuitori au raportat explozii puternice la scurt timp după aceea.
Pagubele par să fie la etajele superioare ale unui bloc cu zeci de etaje, despre care se afirmă că ar fi Mosfilm Tower, o clădire de lux din vestul centrului Moscovei. În zonă au fost observate resturi de dronă pe stradă, iar echipele de urgență au intervenit la fața locului. Informațiile sunt atribuite de HotNews agenției Reuters și publicației Kyiv Independent (care a publicat și imagini).
Lovitura este descrisă ca una dintre cele mai semnificative asupra unei zone rezidențiale din centrul Moscovei, la aproximativ șapte kilometri vest de Piața Roșie și la circa trei kilometri de Ministerul Apărării, într-un cartier de elită aflat în apropierea ambasadelor și reședințelor diplomatice.
Contextul politic imediat este legat de discuțiile despre un posibil armistițiu: Kremlinul a transmis că Vladimir Putin i-a propus lui Donald Trump un armistițiu pentru ziua de 9 mai, iar Ucraina a cerut ulterior clarificări SUA, întrebând dacă ar fi vorba de „câteva ore de securitate pentru o paradă la Moscova sau ceva mai mult?”. Parada ar urma să aibă loc într-o variantă mult redusă, fără echipamente militare, potrivit materialului.
Rusia a raportat mai multe atacuri cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului din Ucraina, deși capitala este prezentată ca fiind bine apărată antiaerian. Totuși, HotNews notează că Moscova a suferit rar daune la infrastructura civilă, chiar dacă atacurile ucrainene s-au intensificat în ultimele luni.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra Moscovei se intensifică și cresc riscul de perturbări operaționale , după ce cel puțin 28 de aparate care se îndreptau spre capitala Rusiei ar fi fost doborâte într-un interval de aproximativ o oră, în noaptea de joi spre vineri, potrivit G4Media . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis pe Telegram că „specialiștii serviciilor de urgență intervin în locurile în care au căzut resturile”. Informația este atribuită de publicație primarului, citat de AFP, și transmisă de Agerpres. De ce contează: presiune pe infrastructură și pe capacitatea de răspuns În contextul ultimelor luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică . Miza, potrivit informațiilor din articol, este reducerea veniturilor Kremlinului folosite pentru finanțarea efortului de război. Context: rafinărie incendiată în sud-estul Moscovei Săptămâna trecută, un atac ucrainean a provocat „un incendiu impresionant” la o rafinărie din sud-estul Moscovei, notează aceeași sursă, ca exemplu al țintirii infrastructurii energetice. [...]
Un atac asupra unei nave în Strâmtoarea Ormuz riscă să reaprindă tensiunile pe o rută-cheie pentru petrol , la doar o săptămână după redeschiderea pasajului și în plin armistițiu SUA–Iran, potrivit Meduza . Incidentul a avut loc pe 25 iunie: o navă care tranzita strâmtoarea a fost lovită, iar un oficial american citat de CNN a spus că atacul a fost comis cu o dronă iraniană. Organizația United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO), care monitorizează traficul maritim în regiune, a raportat că un „proiectil necunoscut” a lovit bordul tribord, avariind puntea de comandă. Nu au fost raportate victime. Iranul nu și-a asumat responsabilitatea. Atacul a venit la câteva ore după ce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a declarat că va permite trecerea în siguranță doar navelor care folosesc rute aprobate de Iran. De ce contează: armistițiul și redeschiderea strâmtorii sunt puse sub presiune Publicația notează că este prima atacare cunoscută a unei nave în Strâmtoarea Ormuz după semnarea, pe 18 iunie, a unui acord SUA–Iran care prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile pentru 60 de zile și începerea negocierilor pentru o încetare completă a războiului. Pe fondul atacului, Organizația Maritimă Internațională (agenție ONU) a suspendat evacuarea a sute de nave și a peste 11.000 de marinari blocați în regiunea Golfului Persic de la începutul războiului. Context de piață: petrolul coborâse la minimul din timpul războiului Strâmtoarea Ormuz a rămas închisă de la începutul războiului dintre SUA și Iran, la final de februarie, ceea ce a împins prețul petrolului până la 120 de dolari pe baril (aprox. 552 lei). Pasajul a fost redeschis săptămâna trecută, după acordul de încetare a focului pe 60 de zile, iar pe 24 iunie prețul petrolului a coborât la 73 de dolari pe baril (aprox. 336 lei), minimul de la începutul războiului. Datele MarineTraffic citate de Meduza arată că pe 24 iunie intensitatea traficului prin strâmtoare a atins cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului: 70 de nave au tranzitat într-o singură zi, majoritatea pe ruta de lângă coastele Omanului. [...]
Escaladarea atacurilor aeriene cu drone și rachete crește presiunea operațională asupra apărării antiaeriene în Rusia și Ucraina, după o nouă noapte de lovituri în care Moscova a raportat interceptarea a cel puțin 28 de drone ucrainene, iar Kievul a fost vizat de rachete balistice, potrivit Euronews . Moscova susține că dronele se îndreptau spre capitala rusă și au fost doborâte în decurs de aproximativ o oră, conform primarului Serghei Sobianin . Acesta a precizat că echipele de urgență intervin în locurile unde au căzut resturile, într-un mesaj publicat pe Telegram. Interceptări lângă Moscova, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică, notează publicația, citând Agerpres. Săptămâna trecută, un atac de acest tip ar fi provocat un incendiu de amploare la o rafinărie din sud-estul Moscovei. Kievul, ținta unui atac cu rachete balistice La scurt timp după episodul raportat de partea rusă, la Kiev au fost auzite explozii, după ce autoritățile ucrainene au avertizat că rachete rusești se îndreaptă spre capitală. Primarul Vitali Kliciko a anunțat activarea apărării antiaeriene și le-a cerut locuitorilor să se adăpostească. Ulterior, Kliciko a spus că „fragmente de rachete” au căzut în cartierul Darnița (sud-estul Kievului), iar echipele de intervenție au fost trimise în zonă. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a declarat că Rusia a lansat „rachete balistice” asupra Kievului. Jurnaliști ai AFP au relatat că au observat urmele lăsate pe cer de rachetele interceptoare și au auzit exploziile din timpul operațiunilor de apărare antiaeriană. Atacul asupra Kievului a avut loc la o oră neobișnuită, în condițiile în care Rusia lovește de regulă Ucraina în timpul nopții. Context: atacuri aproape zilnice și extinderea loviturilor pe teritoriul rus De la începutul invaziei pe scară largă, Rusia desfășoară aproape zilnic atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, în timp ce Kievul și-a extins în ultimele luni campania de lovituri cu drone asupra teritoriului rus, vizând obiective strategice și infrastructura energetică. [...]
Un avion de mici dimensiuni a lovit vineri turnul CITIC din Beijing , iar poliția a închis drumurile din jur și a împiedicat trecătorii să filmeze, potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters . Incidentul a avut loc la CITIC Tower (China Zun), un zgârie-nori cu 108 etaje din districtul de afaceri central al Beijingului și sediul conglomeratului de stat CITIC Group . Doi martori au spus Reuters că aparatul era „cam de mărimea unei mașini”. Zona a fost izolată, iar filmările au fost descurajate La fața locului a fost raportată o prezență consistentă a poliției, cu unele căi de acces închise pentru mașini. Polițiștii au oprit persoane care încercau să facă fotografii și le-au cerut altora să șteargă imaginile deja realizate, în timp ce îi îndepărtau de clădire. Reuters notează că postările de pe rețelele sociale despre incident au fost eliminate rapid de pe platformele chineze. O căutare a numelui clădirii în aplicația Xiaohongshu ar fi returnat doar postări datate cu o zi înainte. Ce se știe despre pagube și reacția autorităților Au fost avariate două panouri de sticlă la un etaj superior, conform relatării. În apropiere au fost văzute zeci de mașini de poliție și mai multe autospeciale de pompieri. Nu exista un comentariu oficial imediat, iar guvernul municipal din Beijing nu a răspuns unei solicitări trimise de Reuters în afara orelor de program. În material nu sunt menționate informații oficiale despre eventuale victime sau cauza incidentului. [...]
Rusia și Ucraina au confirmat un schimb de câte 160 de prizonieri de război de fiecare parte , un semnal rar de cooperare operațională în plin conflict, potrivit The Jerusalem Post . Schimbul a avut loc vineri, iar confirmările au venit din ambele tabere. Agențiile de presă de stat ruse au relatat despre operațiune citând Ministerul Apărării de la Moscova. De partea ucraineană, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat schimbul și a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că prizonierii ucraineni eliberați fuseseră deținuți din 2022. Informațiile rămân limitate la aceste confirmări oficiale, iar materialul este prezentat ca „în curs de actualizare”, fără detalii suplimentare despre locul schimbului sau condițiile în care a fost realizat. [...]
Ucraina a strâns angajamente de peste 10 miliarde de euro pentru reconstrucție , sub forma a circa 200 de acorduri, contracte, memorandumuri și scrisori de intenție, în cele două zile ale „ Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei” de la Gdansk , potrivit Antena 3 . Miza economică imediată este transformarea acestor angajamente în proiecte finanțate și executate, într-un context în care o parte dintre discuțiile începute la conferință sunt încă în desfășurare. O reprezentantă a guvernului polonez, Eliza Zeidler (viceministru pentru activele statului), a descris rezultatul drept „foarte pozitiv”, dar a avertizat că va fi nevoie de timp pentru o evaluare completă a efectelor, tocmai pentru că unele negocieri nu sunt închise. Ce finanțări și proiecte au fost anunțate Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a transmis pe rețeaua X că reuniunea – cu aproximativ 7.500 de participanți, 70 de delegații naționale și 30 de organizații internaționale – a adus sprijin semnificativ din partea Băncii Mondiale și a Uniunii Europene, alături de alte acorduri și inițiative. Din informațiile prezentate în material, pachetul include: un acord de 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,6 miliarde lei ) cu Banca Mondială ; un acord cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru reabilitarea drumurilor din regiunile apropiate frontului, degradate de război; 140 de milioane de euro (aprox. 700 milioane lei ) pentru programe de locuințe ; crearea unui fond pentru sprijinirea transporturilor ucrainene ; lansarea Fondului European Emblematic pentru Reconstrucție , descris ca un fond european de investiții pentru infrastructuri critice. Rolul UE: tranșe, împrumuturi și bani pentru drone Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Fondul European Emblematic pentru Reconstrucție este „deja pregătit”. Tot ea a comunicat plata către Ucraina a unei tranșe de 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei ) dintr-un împrumut european de 90 de miliarde de euro , garantat de statele UE. În plus, Ucraina ar urma să primească „în curând” șase miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei ) de la UE pentru producția de drone , potrivit aceleiași declarații citate. De ce contează pentru economie: de la angajamente la execuție Valoarea de „peste 10 miliarde de euro” reflectă un volum mare de documente semnate, însă materialul indică explicit că o parte dintre discuții sunt încă în curs. Pentru piață și pentru companiile implicate în reconstrucție, diferența dintre „scrisori de intenție” și contracte efectiv finanțate va determina ritmul proiectelor, mai ales în infrastructură (drumuri) și în sectoare considerate critice. [...]
