Știri din categoria Externe
Știri Externe
SUA vor avea suveranitate asupra terenului bazelor militare din Groenlanda - acord preliminar negociat cu NATO la Davos
SUA vor dobândi suveranitate asupra terenului unde sunt amplasate baze militare americane în Groenlanda , conform unui acord preliminar încheiat săptămâna aceasta la Davos cu NATO , informează Antena 3 . Președintele american Donald Trump a confirmat acest aspect într-un interviu acordat publicației New York Post. Acordul a fost discutat în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde Trump s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Președintele american a menționat că discuțiile sunt în desfășurare și că SUA vor avea control asupra terenului destinat viitoarelor baze militare din Groenlanda, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. „Vom avea tot ce ne dorim. Purtăm discuţii interesante”, a declarat Trump, fără a oferi detalii suplimentare despre acordul preliminar. Oficialii citați de The New York Times au comparat aranjamentul cu cel al bazelor militare britanice din Cipru, care au rămas sub suveranitatea Regatului Unit după independența insulei. Trump a subliniat că acest acord ar putea aduce beneficii Washingtonului în ceea ce privește accesul la resursele minerale din Groenlanda, deși nu a oferit detalii suplimentare. Președintele a mai menționat că răspunsul Danemarcei la propunerea SUA ar putea fi cunoscut în aproximativ două săptămâni. Planurile lui Trump au fost criticate de liderii europeni, care au amenințat cu represalii comerciale împotriva SUA, după ce Trump a exclus utilizarea forței pentru a ocupa insula și a renunțat la amenințările cu tarife vamale. [...]
Două decese în trei săptămâni cauzate de agenți ICE la Minneapolis - reflectă o politică federală agresivă împotriva imigrației ilegale
Un american de 37 de ani a fost împușcat mortal la Minneapolis de agenți ICE , potrivit Agerpres , care citează AFP. Incidentul are loc pe fondul protestelor din oraș față de prezența agenților federali ai poliției imigrației (ICE), instituție responsabilă cu reținerea migranților aflați ilegal pe teritoriul SUA. Autoritățile locale au confirmat decesul, iar cazul vine la trei săptămâni după un episod similar, când o femeie americană, tot în vârstă de 37 de ani, a fost împușcată mortal de un agent ICE în același oraș. Conform Departamentului de Securitate Internă al SUA (DHS), bărbatul ucis sâmbătă era înarmat cu un pistol semiautomat și „a opus rezistență în mod violent”, iar agentul care a tras ar fi acționat deoarece „s-a temut pentru viața sa”. Guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz (Partidul Democrat), a descris situația drept „mai multe împușcături oribile” comise de agenți federali. Primarul din Minneapolis, Jacob Frey, de asemenea democrat, i-a cerut președintelui republican Donald Trump să oprească operațiunile ICE din oraș, după acest nou deces. În context mai larg, Trump a făcut din combaterea migrației ilegale o prioritate și a intensificat acțiunile ICE, trimițând totodată Garda Națională în mai multe metropole pentru combaterea infracționalității. Aceste măsuri au alimentat manifestații împotriva expulzărilor, iar organizațiile pentru drepturile migranților și-au exprimat îngrijorarea privind expulzările în masă și limitarea dreptului de a cere azil la frontiera SUA, susținând că astfel de politici ar încălca drepturile omului. [...]
Ucraina plătește zilnic pentru respingerea atacurilor aeriene ale Rusiei - costurile militare afectează bugetul național în contextul războiului prelungit
Ucraina spune că un singur atac aerian a însemnat 80 de milioane de euro doar în rachete , potrivit Digi24 , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski . Mesajul are o miză economică directă: apărarea antiaeriană consumă rapid resurse financiare și stocuri de muniție, într-un război care apasă pe bugetul public și pe capacitatea statului de a finanța alte cheltuieli. Exemplul invocat de Zelenski este atacul din noaptea de 19 spre 20 ianuarie, descris drept unul dintre cele mai puternice, pentru care Ucraina ar fi cheltuit aproximativ 80 de milioane de euro „numai în rachete” destinate sistemelor de apărare aeriană. Costul este relevant nu doar ca ordin de mărime, ci și pentru că reflectă o cheltuială recurentă, asociată unui tip de amenințare (drone și rachete) care obligă la reacție imediată și, de regulă, scumpă. „Atacul rus de astăzi ne-a costat, și acesta este doar costul rachetelor, aproximativ 80 de milioane de euro. Imaginați-vă, acesta este costul acestor rachete.” În plan economic, declarațiile președintelui indică două constrângeri care se traduc în presiune bugetară: accesul la muniție și finanțarea achizițiilor. Zelenski afirmă că este foarte dificil „să găsim aceste rachete și să obținem banii pentru a le cumpăra” și caracterizează conflictul drept „un lux foarte costisitor”, care pentru Ucraina „înseamnă pierderi uriașe”. În termeni practici, asta sugerează o combinație între cheltuieli mari, neplanificabile cu precizie (dependente de intensitatea atacurilor) și dependență de livrări la timp. Potrivit Ukrinform , citat de Digi24, în noaptea de 20 ianuarie unitățile ucrainene de apărare aeriană au lovit 342 de ținte, după ce Ucraina ar fi primit rachetele necesare cu o zi înainte. Datele prezentate conturează și mecanismul prin care atacurile aeriene se transformă în cost economic: pentru a proteja infrastructura și populația, Ucraina trebuie să consume rapid muniție sofisticată, cu preț ridicat și disponibilitate limitată. În episodul menționat, țintele și mijloacele de atac enumerate au fost: 14 rachete balistice Iskander-M/S-300; 13 rachete de croazieră Kh-101; 315 drone inamice. Pe termen scurt, consecința este o creștere a cheltuielilor operaționale pentru apărarea aeriană, cu efect de „aspirator” asupra resurselor publice și a stocurilor. Pe termen mai lung, mesajul lui Zelenski sugerează că menținerea capacității de apărare depinde de continuitatea finanțării și a livrărilor de rachete, într-un context în care intensitatea atacurilor poate varia de la o noapte la alta, iar costurile se acumulează rapid. [...]
Zelenski critică capacitatea militară a UE - Presiune pentru sprijin și reînarmare europeană
Volodimir Zelenski a pus sub semnul întrebării capacitatea de apărare a Europei , potrivit Știrile ProTV , într-un moment în care Kievul încearcă să obțină garanții de securitate și sprijin militar consistent, pe fondul negocierilor mediate de SUA. Mesajul președintelui ucrainean, formulat tranșant, riscă să amplifice tensiunile cu aliații din Uniunea Europeană, care au susținut financiar și militar Ucraina, dar sunt criticați pentru ritmul reînarmării și pentru dependența de umbrela americană. Contextul este dat de două runde de discuții directe cu Rusia în Emiratele Arabe Unite, descrise de Kiev drept „constructive”, cu posibilitatea unei noi întâlniri în același format în zilele următoare. În paralel, atacurile rusești cu drone și rachete asupra Kievului și Harkovului au continuat, iar analiștii citați de publicație interpretează aceste lovituri ca un semnal al Kremlinului că își menține presiunea militară în timpul tratativelor. La negocierile din Abu Dhabi, mediate de americani, delegația ucraineană a fost condusă de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, și de Kirilo Budanov, șeful administrației prezidențiale, în timp ce partea rusă a fost condusă de amiralul Igor Kostiukov, șeful serviciului militar de informații. Mark Galeotti, analist citat de Știrile ProTV, a subliniat că prezența unor reprezentanți de rang înalt sugerează că ambele părți încearcă „măcar să pară” serioase în căutarea unui compromis, dar „rămâne de văzut câtă marjă de manevră au primit”. Miza principală rămâne Donbasul, iar, potrivit unor surse anonime citate de agenția de stat rusă TASS, s-ar fi discutat despre crearea unor zone-tampon; Kievul ar fi dispus să accepte o zonă demilitarizată cu observatori străini. În acest cadru, tensiunile cu partenerii europeni se văd și prin accentul pus de Zelenski pe rolul SUA în arhitectura de securitate: fără Washington, susține el, Europa nu ar avea capacitatea de a descuraja Rusia sau de a se apăra singură. „O Alianță (NATO) fără America nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. Nu doar că n-ar putea pune probleme Rusiei, dar nici nu se pot apăra pe ele însele (statele europene), după părerea mea. În Europa de astăzi, doar armata ucraineană este puternică”. Declarația adaugă presiune politică asupra capitalelor UE, într-un moment în care Kievul caută garanții de securitate „foarte, foarte solide”, după cum afirmă același analist, iar discuțiile despre eventuale concesii teritoriale rămân extrem de sensibile intern. În plus, vocea critică din Ucraina, citată în material, avertizează că există riscul acceptării unor condiții „inacceptabile”, în timp ce presiunea asupra Rusiei ar fi insuficientă, ceea ce complică și mai mult relația Kievului cu partenerii occidentali, inclusiv cu cei europeni, chemați să contribuie la protecția Ucrainei. [...]
Trump dezvăluie utilizarea unei „arme secrete” în arestarea lui Maduro – o operațiune cu tehnologie necunoscută și efecte bizare în Venezuela
Donald Trump a confirmat utilizarea unei arme secrete în recenta operațiune americană desfășurată pe 3 ianuarie în Caracas, Venezuela, care a dus la capturarea fostului președinte Nicolas Maduro și a soției acestuia, Cilia Flores , transmite Știrile Pro TV , citând un interviu acordat de Trump publicației The New York Post . Fostul președinte american a denumit dispozitivul „ Discombobulatorul ” și a refuzat să ofere detalii tehnice, dar a afirmat că acesta a făcut ca sistemele de apărare ale forțelor lui Maduro să cedeze complet în momentul în care elicopterele americane au aterizat. Potrivit relatărilor, radarele s-au oprit brusc , iar rachetele de proveniență rusă și chineză nu au putut fi lansate . Martori din teren susțin că imediat după activarea dispozitivului, efectivele de securitate au suferit hemoragii nazale, vărsături cu sânge și pierderi temporare ale funcțiilor motorii , indicii care amintesc de așa-numitul „sindrom Havana” . Trump a oferit această declarație după ce au apărut informații că administrația Biden ar fi achiziționat recent o armă cu energie pulsată , similară cu cea suspectată că ar fi provocat incidente neurologice misterioase în rândul diplomaților americani în Cuba și alte locații. Această armă ar funcționa prin unde sonore sau electromagnetice direcționate , provocând dezorientare sau chiar leziuni fizice severe. În relatarea unui membru al gărzii personale a lui Maduro , momentul activării armei a fost urmat de apariția unei escadrile de drone , urmate de aproximativ opt elicoptere care au transportat un grup de 20 de soldați americani . Aparent, „Discombobulatorul” ar fi fost direcționat împotriva pozițiilor defensive, neutralizând complet capacitatea de reacție a acestora. Context politic și de securitate: Nicolas Maduro, în vârstă de 63 de ani, se află acum într-o închisoare federală din Brooklyn , în așteptarea procesului pentru narcoterorism . Funcția de lider interimar al Venezuelei a fost preluată de Delcy Rodriguez , fostă vicepreședintă, cu care Trump susține că SUA au „o relație excelentă”. Reacțiile oficiale privind natura exactă a tehnologiei folosite lipsesc, însă dezvăluirea lui Trump pune în lumină un posibil nou tip de armă non-letală de incapacitate totală , cu efecte fizice extreme. Până la apariția unor confirmări independente, declarațiile rămân controversate, dar ele întăresc speculațiile privind dezvoltarea accelerată a armelor energetice direcționate de către SUA. [...]
Trump amenință Canada cu tarif de 100% dacă încheie un acord comercial cu China - măsura vizează protejarea pieței americane de importuri canadiene
Donald Trump amenință Canada cu un tarif de 100% dacă finalizează un acord comercial cu China, potrivit Reuters . Președintele SUA a susținut că un astfel de acord ar pune în pericol Canada și ar facilita ocolirea tarifelor americane prin intermediul pieței canadiene. Amenințarea cu tarife și argumentul „ocolirii” taxelor americane Trump a declarat sâmbătă că ar impune un tarif de 100% „pentru toate bunurile și produsele canadiene” care intră în Statele Unite, dacă Ottawa „merge până la capăt” cu un acord comercial cu Beijingul. Mesajele au fost publicate pe platforma Truth Social . „Dacă Canada face un acord cu China, va fi lovită imediat cu un tarif de 100% împotriva tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA.” Într-o a doua postare, Trump a afirmat că Beijingul ar încerca să folosească Canada drept punct de tranzit pentru a evita tarifele SUA și l-a numit pe premierul Mark Carney „guvernator”, reluând o formulare legată de apelurile sale anterioare ca Canada să devină al 51-lea stat american. Ce spune Ottawa despre discuțiile cu Beijingul Reuters notează că Mark Carney a călătorit în această lună în China pentru a „reseta” relațiile tensionate dintre cele două țări și că a ajuns la un acord comercial cu al doilea partener comercial al Canadei, după Statele Unite. Biroul premierului nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Totuși, Dominic LeBlanc , ministrul responsabil pentru comerțul Canada-SUA, a susținut sâmbătă, într-o postare pe X, că nu este vorba despre un acord de liber schimb. El a precizat că rezultatul discuțiilor a fost „rezolvarea mai multor chestiuni importante legate de tarife”. Posibil impact economic și escaladarea tensiunilor politice Dacă amenințarea lui Trump s-ar materializa, noul tarif ar crește semnificativ taxele americane aplicate importurilor din Canada și ar pune presiune pe sectoare industriale precum metalurgia, industria auto și producția de utilaje, potrivit Reuters. În paralel, relațiile dintre Carney și Trump s-au tensionat în ultimele zile, după ce liderul canadian a criticat demersurile lui Trump privind Groenlanda. La Forumul Economic Mondial de la Davos , Carney a vorbit despre sfârșitul ordinii globale bazate pe reguli și a pledat pentru cooperarea „puterilor mijlocii”, iar Trump a replicat în propriul discurs că Canada „trăiește datorită Statelor Unite”, afirmație respinsă ulterior de premierul canadian. Context: presiuni comerciale mai largi și negocieri în 2026 Reuters mai arată că Trump a lansat numeroase amenințări tarifare de la revenirea la președinție, însă în unele cazuri le-a suspendat sau a renunțat la ele în timpul negocierilor. În această săptămână, el a dat înapoi de la o amenințare recentă privind tarife ridicate pentru aliați europeni, după ce lideri NATO au promis măsuri suplimentare de securitate în Arctica . Pe fondul acestor evoluții, Trump a catalogat în ianuarie drept „irelevant” acordul comercial dintre SUA, Canada și Mexic, care urmează să fie renegociat în iulie 2026. În plan bilateral, Reuters notează și că Trump a revocat invitația Canadei la un „Board of Peace” pe care vrea să-l folosească pentru dosare precum conflictele internaționale și viitorul Gazei. [...]
Europa se pregătește pentru o posibilă blocadă tehnologică din partea SUA – risc critic în cloud, AI și cipuri
Uniunea Europeană elaborează strategii pentru a reduce dependența de tehnologiile americane , în contextul unor tensiuni crescânde cu administrația Trump, care amenință cu blocarea accesului la infrastructuri digitale critice, invocând motive de securitate națională, relatează Yahoo Finance și Wall Street Journal . Un scenariu ipotetic, dar tot mai plauzibil, prevede impunerea de restricții asupra serviciilor cloud, AI și software, afectând grav economia digitală europeană. Statele Unite controlează în prezent aproximativ 70% din infrastructura de cloud utilizată în Europa , prin giganți precum Amazon, Microsoft și Google , iar companii americane domină și piața cipurilor AI (Nvidia) , sistemelor de operare și comunicațiilor satelitare ( Starlink ) . Conform unui raport al CSIS , această dependență face Europa extrem de vulnerabilă în fața unor decizii unilaterale din partea Washingtonului, cum ar fi un ordin executiv de suspendare a serviciilor digitale pe motiv de securitate națională – o variantă luată în calcul pentru noiembrie 2026. Tensiuni tot mai mari: În decembrie 2025, administrația Trump a interzis accesul unor oficiali europeni în SUA, acuzându-i că fac presiuni asupra firmelor americane de tech. Trump critică în mod repetat reglementările europene precum Digital Services Act și amenință cu tarife vamale impuse prin Section 301 . Conform CNN , Casa Albă a cerut relaxarea legislației europene asupra platformelor americane și a sugerat o posibilă decuplare digitală. Ce face Europa: UE a început implementarea unui așa-numit „EuroStack” – un ecosistem suveran de tehnologii esențiale în patru domenii strategice: Cloud – lansarea de servicii suverane (ex. AWS European Sovereign Cloud ) pentru administrația publică Cipuri – planul Chips Act 2.0 pentru producția internă de cipuri mainstream Inteligență Artificială – investiții în modele europene de AI și reglementare independentă Spațiu – alocarea a 60 de miliarde de euro pentru programe satelitare și comunicații proprii Pe plan politic, Bruxelles-ul promovează reguli de achiziții publice de tip „Buy European” , în special pentru tehnologie destinată sectorului guvernamental și apărării. Posibile evoluții: Pe fondul acestui conflict latent, Microsoft și alte companii americane promit să conteste legal eventuale ordine guvernamentale de blocare, în timp ce Europa ar putea oferi concesii tactice în domeniul cipurilor avansate pentru a evita escaladări comerciale. Totuși, potrivit Fortune , dinamica actuală amintește de un război tehnologic rece : unul în care infrastructurile digitale devin arme strategice, iar suveranitatea tehnologică nu mai este o opțiune, ci o urgență. [...]
Discuțiile directe Rusia–Ucraina din Abu Dhabi s-au încheiat – primele semnale publice arată un posibil cadru comun de negociere, cu mediere americană
Negocierile directe dintre oficialii ucraineni și ruși, desfășurate la Abu Dhabi timp de trei ore, s-au încheiat într-o atmosferă „constructivă și pozitivă”, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului Emiratelor Arabe Unite , informează Biziday . Este pentru prima dată în ultimele luni când cele două părți stau față în față, într-un format trilateral, cu implicarea directă a SUA. Deși pozițiile rămân divergente , formulările aproape identice utilizate în declarațiile post-negociere indică o înțelegere asupra cadrului comunicării publice. Termenul „ parametri ” apare în mod similar atât în mesajul transmis de Moscova, cât și în cel al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski – un semnal că s-a discutat în profunzime despre condițiile posibile ale unui acord. Ce a transmis fiecare parte: Rusia , prin agenția oficială Tass , vorbește despre „parametri de securitate” în contextul unei eventuale retrageri ucrainene din Donbas (zona neocupată de ruși), numind „problema teritorială” cea mai complicată. Ministerul de Externe de la Moscova afirmă că rămâne deschis continuării dialogului. Volodimir Zelenski , într-un mesaj publicat la o oră după încheierea discuțiilor, evită orice referire la retragere și afirmă că discuțiile s-au axat pe „ posibilii parametri pentru încheierea războiului ”. Liderul ucrainean a salutat „supravegherea și monitorizarea americană a procesului de negociere” și a confirmat disponibilitatea Kievului de a participa la o nouă rundă de întâlniri „posibil chiar săptămâna viitoare”. Implicarea SUA: Negocierile au fost pregătite și supravegheate discret de oficiali americani. Steve Witkoff , trimisul special al lui Donald Trump, și Jared Kushner, ginerele acestuia, s-au întâlnit cu Vladimir Putin pe 22 ianuarie, la Moscova, timp de patru ore. Plecarea lor din Abu Dhabi spre Israel coincide cu finalul acestei prime runde de discuții. Toate părțile implicate urmează să raporteze în capitalele proprii și să coordoneze eventualii pași următori. Reprezentanții militari ai celor două țări au stabilit o listă de subiecte pentru o viitoare întâlnire, în funcție de disponibilitatea de a avansa în dialog. Deși nu s-au anunțat rezultate concrete, faptul că ambele tabere au acceptat o întâlnire directă, sub mediere americană, și transmit mesaje similare , este văzut ca un semnal de deschidere, chiar și limitată, către o posibilă dezescaladare. [...]
Rusia atacă cu rachete Zircon în timp ce negociază pacea la Abu Dhabi – Ucraina acuză un gest cinic
Rusia a atacat masiv infrastructura energetică a Ucrainei în noaptea de 23 spre 24 ianuarie, folosind inclusiv două rachete balistice Zircon, în timp ce la Abu Dhabi aveau loc negocieri de pace mediate de SUA , informează HotNews.ro . Atacul, descris de autoritățile ucrainene drept „barbar și cinic”, a fost lansat chiar în timp ce delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite se aflau în pline tratative pentru identificarea unei soluții la războiul ce durează de aproape patru ani. Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că a ordonat în mod deliberat atacul în timpul negocierilor, spunând că acest gest confirmă că locul liderului de la Kremlin este în „boxa acuzaților” la un tribunal internațional, și nu la masa păcii. Negocierile desfășurate în capitala Emiratelor Arabe Unite au fost reluate sâmbătă, iar în discuții s-au implicat inclusiv reprezentanți ai armatei și ai serviciilor de informații militare ucrainene, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski. Cu toate acestea, contextul discuțiilor a fost umbrit de atacul de amploare desfășurat de armata rusă în zorii aceleiași zile. Detaliile atacului Conform informațiilor comunicate de autoritățile ucrainene: Au fost lansate 375 de drone și 21 de rachete asupra teritoriului ucrainean. Două rachete Zircon , o armă balistică hipersonică rar folosită de Rusia, au fost utilizate în acest atac. 1,2 milioane de locuințe au rămas fără energie electrică la nivel național. În Kiev, peste 800.000 de persoane au fost afectate de penele de curent, iar aproape 6.000 de clădiri au rămas fără încălzire, într-un moment în care temperaturile au coborât până la -10°C . În Cernihiv , alte 400.000 de persoane au rămas fără curent electric. La Harkov , 19 persoane au fost rănite, între care și un copil, iar la Kiev , o persoană a murit și patru au fost rănite, trei dintre acestea fiind internate. Zgomotul exploziilor s-a auzit toată noaptea în capitală, iar multe apartamente au rămas complet înghețate, în condițiile în care sistemul centralizat de încălzire fusese deja afectat de atacurile anterioare. Atacul pare să fi fost direcționat prioritar asupra infrastructurii energetice, într-un moment critic atât pentru civili, cât și pentru echilibrul negocierilor. Este pentru prima dată când rachetele Zircon , cunoscute pentru viteza și manevrabilitatea lor dificil de contracarat, sunt raportate ca fiind folosite în acest conflict, ceea ce ridică întrebări cu privire la intențiile Rusiei în contextul negocierilor. Deocamdată nu este clar dacă rundele de discuții vor continua sau dacă atacul va duce la întreruperea procesului diplomatic. Rămâne de văzut dacă SUA, în calitate de mediator, vor reuși să mențină cele două părți la masa tratativelor după escaladarea violentă din ultimele ore. [...]
China anchetează un general de top pentru abateri legale - Decizia subliniază intensificarea supravegherii în structurile militare
China a deschis o anchetă împotriva generalului Zhang Youxia , adjunctul lui Xi Jinping în Comisia Militară Centrală, potrivit Știrile ProTV . Ministerul Apărării Naționale de la Beijing a anunțat că Zhang este vizat pentru presupuse încălcări grave ale disciplinei și ale legii. Zhang Youxia , în vârstă de 75 de ani, este prim-vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale (CMC), principalul organism de conducere al Armatei Populare de Eliberare, ceea ce îl plasează imediat după Xi Jinping în ierarhia militară. El este, totodată, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, una dintre structurile de vârf ale conducerii politice. În același anunț, ministerul a precizat că a deschis o anchetă și împotriva generalului Liu Zhenli, în vârstă de 61 de ani, șef al Departamentului Statului Major Interarme. Comunicatul, publicat de agenția Xinhua, nu oferă detalii despre faptele investigate, însă EFE notează că astfel de anunțuri preced adesea acuzații oficiale de corupție. Zhang Youxia este vizat pentru „presupuse încălcări grave ale disciplinei şi ale legii”. Decizia ar fi fost luată „după deliberări” ale Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, conform textului citat. Contextul este unul mai larg: de la venirea la putere în 2012, Xi Jinping a condus epurări repetate la vârful armatei, prezentate ca parte a luptei anticorupție și a consolidării loialității față de partid; în al treilea mandat al lui Xi, început în 2022, CMC a fost redusă de la șapte la patru membri, pe fondul acestor epurări. [...]
Lista țărilor din Consiliul pentru Pace include membri cheie și absențe notabile - impact asupra relațiilor bilaterale
Donald Trump a lansat oficial „Consiliul pentru Pace” la Davos , o inițiativă care ar urma să se concentreze inițial pe reconstrucția Gazei, potrivit Digi24 , care citează agenția Anadolu Ajansi. Anunțul a fost făcut joi, în marja Forumului Economic Mondial, în prezența mai multor lideri care au acceptat să se alăture demersului. Consemnează, de asemenea, Digi24 că inițiativa a primit sprijin din partea unor puteri cheie din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Turcia, Egiptul și Qatarul, în timp ce o parte dintre aliații tradiționali ai SUA din Europa și Canada fie au refuzat, fie rămân rezervați. Lansarea a coincis cu debutul celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului dintre Israel și Hamas, după războiul din Gaza început în octombrie 2023. Consiliul pentru Pace este prezentat ca parte a unui plan în 20 de puncte propus de Trump și adoptat ulterior de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie 2025. Anadolu Ajansi a compilat o listă a statelor care au acceptat, a celor care încă analizează invitația și a celor care au refuzat. Dintre țările care au acceptat, sunt menționate Turcia, Egiptul, Iordania, Indonezia, Pakistanul, Qatarul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ai căror reprezentanți au participat la ceremonia de la Davos. Pe listă mai apar Maroc, Bahrain, Argentina, Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kosovo, Vietnam, Albania, precum și Bulgaria, Paraguay, Uzbekistan și Mongolia, cu lideri sau reprezentanți prezenți la eveniment. În categoria invitațiilor „în curs de examinare” sunt incluse Rusia, China, Germania, India, Brazilia, Vaticanul, Irlanda, dar și România , alături de Finlanda, Grecia, Cipru, Japonia, Austria, Australia, Țările de Jos, Thailanda, Coreea de Sud, Singapore și Noua Zeelandă. Rusia, prin președintele Vladimir Putin, a afirmat că Moscova este „gata” să aloce 1 miliard de dolari consiliului și că ar urma să discute la Moscova cu reprezentanți ai SUA despre utilizarea activelor rusești înghețate; în cazul Canadei, prim-ministrul Mark Carney nu anunțase o decizie, iar ulterior Trump a declarat că retrage invitația adresată Canadei. Refuzuri au venit din mai multe state europene, invocând motive juridice și instituționale. Regatul Unit a spus că nu va adera „încă”, pe fondul preocupărilor privind o posibilă participare a Rusiei, iar Franța a indicat că nu intenționează să adere „în această etapă”, avertizând că inițiativa ar putea primi competențe care să submineze mecanismele ONU; Norvegia și Suedia au invocat conflictul cu dreptul internațional și cadrele multilaterale existente. Italia a transmis că are nevoie de mai mult timp pentru o decizie, invocând probleme constituționale, iar Slovenia a anunțat că nu va adera „pentru moment”, pe fondul îngrijorărilor legate de mandatul larg al inițiativei. [...]
Teheranul renunță temporar la blocarea internetului – costurile economice au devenit prea mari
Regimul iranian a anunțat că va restabili accesul la internet internațional în următoarele 24 de ore , potrivit presei afiliate Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), informează Institute for the Study of War . Decizia, anunțată pe 23 ianuarie 2026, survine după mai multe zile de întrerupere a conexiunii, în contextul protestelor recente și al tensiunilor sociale majore. Autoritățile par să fi ajuns la concluzia că efectele economice negative ale întreruperii internetului ar putea alimenta și mai mult nemulțumirile populației, fiind mai riscante decât accesul cetățenilor la informație. Blocarea internetului a fost una dintre metodele folosite de regim pentru a limita organizarea protestelor și diseminarea informațiilor. Cu toate acestea, regimul se confruntă cu o presiune tot mai mare, nu doar din cauza dificultăților economice, ci și a problemelor structurale precum lipsa serviciilor de bază – apă și energie – care continuă să afecteze grav populația. Din 19 ianuarie nu s-au mai înregistrat proteste la nivel național , potrivit monitorizărilor realizate de CTP-ISW. Însă climatul rămâne tensionat, în special după declarațiile publice făcute de clericul sunnit Abdol Hamid. În timpul predicii sale de vineri, pe 23 ianuarie, acesta a contrazis direct narațiunea oficială, afirmând că regimul a ucis mii de civili în timpul protestelor. Discursul său a avut loc la moscheea Makki din Zahedan, unde a fost observată o prezență masivă a forțelor de securitate. Situația actuală în Iran – principalele puncte: Restabilirea parțială sau totală a internetului internațional este în curs, dar nu este clar dacă va acoperi întreaga populație. Problemele de bază persistă , iar regimul eșuează în furnizarea constantă de apă și energie. Lideri religioși importanți contestă regimul , crescând potențialul de disidență în rândul populației. Absența protestelor în ultimele zile nu înseamnă o detensionare definitivă, ci poate indica o acalmie temporară cauzată de măsurile de represiune. Restabilirea conexiunii la internet este privită de mulți analiști ca o concesie de moment, făcută mai degrabă din considerente economice decât din dorința de deschidere. În acest context, capacitatea regimului de a gestiona nemulțumirile sociale rămâne limitată, iar riscul unor noi proteste, în special în zonele cu lideri religioși activi, rămâne ridicat. [...]