Știri
Știri din categoria Externe
Aterizarea de urgență a avionului premierului spaniol Pedro Sanchez la Ankara a perturbat deplasarea către summitul Comunității Politice Europene, un episod care pune presiune pe logistica și calendarul unei vizite oficiale la nivel înalt, potrivit Agerpres.
Aeronava care îl transporta pe Sanchez spre Armenia a fost nevoită să aterizeze duminică seară în capitala Turciei din cauza unui „incident tehnic neprevăzut”, au transmis serviciile șefului guvernului spaniol, informație preluată de AFP.
Delegația spaniolă urma să petreacă noaptea la Ankara și să își reia călătoria către Armenia „mâine”, fără ca autoritățile spaniole să ofere detalii despre natura problemei tehnice.
Anterior, o sursă sub protecția anonimatului declarase pentru AFP că avionul premierului spaniol a aterizat de urgență la Ankara, fără alte precizări.
Pedro Sanchez se îndrepta către Erevan pentru al 8-lea Summit al Comunității Politice Europene, un forum informal care reunește de două ori pe an lideri din aproape toate țările europene, membre sau nu ale Uniunii Europene, cu excepția Rusiei și Belarusului.
Recomandate
Pe fondul scăderii încrederii ucrainenilor în sprijinul SUA și al limitărilor de stoc ale americanilor, Kievul ar putea miza mai mult pe Turcia ca pârghie de presiune economică asupra Rusiei , inclusiv prin controlul strâmtorilor Bosfor și Dardanele , potrivit Euronews . În material se arată că Donald Trump „s-a dovedit să nu fie un partener de încredere” pentru Ucraina, iar Volodimir Zelenski ar căuta un alt partener puternic, orientându-se spre Turcia, descrisă drept a doua forță din NATO după SUA. În paralel, americanii ar avea dificultăți în a susține ajutorul pentru Ucraina, în contextul consumului de armament în conflictul cu Iran, conform aceleiași surse. Datele citate indică și o deteriorare a percepției publice din Ucraina: încrederea în sprijinul SUA ar fi scăzut la 40% (cu 17 puncte procentuale mai puțin față de ianuarie), iar încrederea în SUA „în general” ar fi coborât la 27%, de la 39% în ianuarie. Pârghia Turciei: strâmtorile ca instrument economic Euronews susține că una dintre principalele pârghii ale Ankarei în raport cu Moscova este controlul asupra Strâmtorii Bosfor și Strâmtorii Dardanele, descrise ca puncte-cheie pentru traficul de mărfuri: Bosforul leagă Marea Neagră de Marea Marmara, iar Dardanele leagă Marea Marmara de Marea Egee. Potrivit articolului, dacă Turcia ar opri comerțul Rusiei prin aceste strâmtori, „mare parte din economia Kremlinului ar colapsa”, iar presiunea s-ar suprapune peste efectele sancțiunilor occidentale. Textul mai afirmă că Rusia „aproape că nu mai exportă nimic spre Europa”, atribuind această informație publicației Russia News. Negocieri găzduite de Turcia și contactele recente Următoarea rundă de negocieri Ucraina–Rusia ar urma să fie găzduită în Turcia, potrivit publicației Elitexpert, citată de Euronews. Articolul amintește însă că Turcia a mai găzduit discuții între părți, fără rezultat. În plan diplomatic, Zelenski și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , s-au întâlnit ultima dată la începutul lunii aprilie, conform sursei citate. [...]
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki , a lansat o inițiativă de revizuire a Constituției fără sprijinul majorității parlamentare , ceea ce o transformă, cel puțin în acest stadiu, într-un demers cu miză politică, dar cu șanse reduse de a produce efecte legislative, potrivit Stirile Pro TV . Nawrocki a numit duminică un consiliu însărcinat cu rescrierea Constituției. Printre membrii anunțați se află mai multe personalități asociate partidului Lege și Justiție (PiS), formațiunea care îl susține. Deși toate grupurile parlamentare sunt invitate să participe, nu este clar dacă vor accepta, relatează Politico. Blocajul instituțional: praguri înalte și o majoritate ostilă Constituția poate fi modificată la inițiativa președintelui, însă amendamentele trebuie să treacă de Parlament cu majorități consolidate: două treimi în camera inferioară și majoritate absolută în Senat. Ambele camere sunt controlate de coaliția liberală aflată la guvernare, care se opune lui Nawrocki. În aceste condiții, PiS nu are majoritatea necesară pentru a împinge schimbările prin legislativ, iar materialul notează că „nu există nicio șansă” ca amendamentele propuse de președinte să fie adoptate. Schimb de replici cu Tusk și o inițiativă cu termen până în 2030 Anunțul privind revizuirea Constituției, făcut vineri, a atras o reacție publică din partea premierului Donald Tusk. Într-un mesaj pe rețelele de socializare, acesta i-a transmis președintelui că înainte de a elabora o nouă Constituție ar trebui să o respecte pe cea actuală. Numirile de duminică au avut și o componentă simbolică, 3 mai fiind Ziua Constituției în Polonia. Tot atunci, Tusk a scris că „numai acele națiuni care își respectă constituțiile au șanse de victorie”. Consiliul pentru Noua Constituție are la dispoziție până la finalul mandatului actual al lui Nawrocki, care se încheie în 2030, pentru a elabora un proiect alternativ de constituție. [...]
Rusia pierde din ritmul ofensivei, iar încetinirea se vede în cifre și în capacitatea de a susține operațiuni combinate , potrivit unei analize preluate de HotNews , care indică atât o scădere a câștigurilor teritoriale, cât și blocaje în aviație legate de lipsa de personal și mentenanță. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) notează o premieră de la incursiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk (august 2024): trupele Moscovei ar fi înregistrat o pierdere netă de teritoriu controlat în Ucraina. Cifrele care arată încetinirea și pierderea de teren Conform evaluării ISW, forțele ruse ar fi pierdut controlul asupra a 116 km² în aprilie 2026 , fără a include zonele în care trupele ruse „s-ar fi putut infiltra”. Pe ritmul de înaintare, think-tank-ul estimează o scădere pronunțată: 2,9 km²/zi în primele patru luni din 2026, față de 9,76 km²/zi în aceeași perioadă din anul precedent. Pe un orizont de șase luni, ISW estimează că Rusia a capturat 1.443,35 km² (noiembrie 2025 – aprilie 2026), comparativ cu 2.368,38 km² în intervalul echivalent din 2024–2025. De ce contează: presiune operațională și „cosmetizarea” avansului ISW leagă încetinirea de o suprapunere de factori, între care: contraofensive terestre ucrainene, atacuri ucrainene de rază medie, blocarea din februarie 2026 a utilizării terminalelor Starlink de către trupele ruse în Ucraina și restricționarea aplicației Telegram de către Kremlin, cu efecte asupra coordonării și comunicațiilor. Un element de context menționat este noroiul, care ar îngreuna deplasarea blindatelor și ar reduce mobilitatea, dar ISW avertizează că nu este sigur dacă Rusia va recupera ritmul în mai–iunie 2026, așa cum s-a întâmplat în alți ani, când terenul s-a uscat. În paralel, analiza descrie o tactică prin care Moscova ar „umfla” succesul: în loc de cuceriri consolidate, ar folosi infiltrări ale unor grupuri mici în zone disputate, revendicând controlul fără a-l deține efectiv. ISW estimează că Rusia ar fi „ocupat sau infiltrat” 1.716 km² în ultimele șase luni, dar ar controla în realitate 1.443 km² , diferența fiind asociată „zonelor gri”, unde controlul nu este stabil. Aviația: capacități pe hârtie, limitări în personal și mentenanță Pe componenta aeriană, bloggeri militari ruși citați în analiză susțin că, deși se discută despre creșterea capacității de bombardament, există blocaje care ar limita valorificarea ei. Un „millblogger” rus menționează utilizarea combinată a două tipuri de bombe ghidate pe avioane Suhoi Su-34 și posibilitatea de a crește loviturile la 15.000–16.000 pe lună . În același timp, aceleași surse indică probleme structurale: lipsă de avioane și de personal de mentenanță, iar ingineri ar fi trimiși pe front ca infanteriști sau folosiți la paza aerodromurilor. Un blogger afiliat Kremlinului mai susține că Rusia ar risipi muniția pe ținte minore și că schimbă frecvent seturile de ținte fără a-și îndeplini obiectivele inițiale. Contextul complet al evaluării ISW este disponibil aici: Institutul pentru Studiul Războiului . [...]
Ucraina încearcă să transforme experiența din războiul cu drone în contracte și sprijin extern , inclusiv în statele din Golf, într-un moment în care conflictul dintre SUA și Iran a reconfigurat prioritățile de securitate și a pus presiune pe piețele energetice, potrivit Adevărul . Vizita președintelui Volodimir Zelenski în Arabia Saudită, în martie, a avut o miză explicită: să valorifice „know-how”-ul (expertiza practică) acumulat de Ucraina în utilizarea dronelor și să-l convertească într-un atu geopolitic și economic. Zelenski a spus că scopul deplasării a fost „să întărească protecția vieților”, iar Kievul urmărește să se poziționeze nu doar ca beneficiar de ajutor, ci și ca furnizor de expertiză relevantă pentru parteneri expuși la atacuri cu rachete și drone. Export de expertiză militară către statele din Golf De la începutul invaziei ruse din 2022, Ucraina a devenit un „laborator” de inovație militară în zona dronelor, iar acum încearcă să exporte această experiență. Potrivit autorităților ucrainene, au fost semnate acorduri cu: Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite Qatar Aceste state au fost, la rândul lor, ținte ale unor atacuri recente cu rachete și drone iraniene, ceea ce face ca lecțiile Ucrainei să fie direct aplicabile. Zelenski a indicat că astfel de colaborări pot deschide și beneficii economice, inclusiv perspectiva unor contracte de apărare cu state bogate, aliate ale SUA. Energia: avantaj pentru Rusia, dar și o țintă pentru Ucraina Materialul notează că izbucnirea conflictului cu Iranul a venit inițial cu riscuri pentru Ucraina: exista teama că Washingtonul își va muta atenția, iar scumpirea energiei, pe fondul instabilității din Orientul Mijlociu, ar fi putut crește veniturile Rusiei din petrol. Moscova ar fi profitat de perturbarea rutelor energetice, inclusiv din cauza dificultăților de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz , pentru a vinde mai mult petrol la prețuri mai mari. În același context, Donald Trump a reînnoit o derogare care permite unor state să cumpere petrol rusesc sancționat, invocând creșterea costurilor globale. În paralel, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, folosind drone cu rază lungă, încercând să lovească direct exporturile de energie ale Moscovei. Potrivit lui Zelenski, Rusia ar suferi pierderi „critice”, de ordinul miliardelor de dolari, iar atacurile ucrainene ar fi redus câștigurile cu aproximativ un miliard de dolari într-o singură săptămână, după ce creșterea prețului petrolului dusese inițial la dublarea veniturilor față de lunile precedente. Costul dronelor și efectul asupra apărării antiaeriene Zelenski a pus accent pe raportul cost–eficiență în războiul cu drone, inclusiv în cazul dronelor Shahed-136, de origine iraniană, folosite pe scară largă de Rusia. În articol sunt menționate următoarele ordine de mărime: o dronă Shahed: 80.000–130.000 de dolari (aprox. 360.000–585.000 lei) interceptare cu sisteme de circa 10.000 de dolari (aprox. 45.000 lei) Această realitate, arată textul, a atras atenția și statelor NATO, care urmăresc lecțiile Ucrainei în contextul survolărilor de drone în orașe europene. Acorduri europene și finanțare UE, pe fondul incertitudinii politice din SUA În aprilie, Ucraina a semnat două acorduri majore: unul cu Norvegia, în valoare de 8,6 miliarde de dolari (aprox. 38,7 miliarde lei), parte a unui pachet de sprijin de 28 de miliarde până în 2030, și altul cu Germania, evaluat la 4,7 miliarde de dolari (aprox. 21,2 miliarde lei), care include drone, rachete, software și sisteme moderne de apărare. Separat, Ucraina a obținut aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) de la Uniunea Europeană, bani considerați esențiali pentru producția și achiziția de echipamente militare în anul următor. Împrumutul fusese blocat anterior de Ungaria, dar schimbarea de leadership la Budapesta a deblocat decizia, potrivit articolului. Pe fondul acestor evoluții, perspectivele de pace rămân neclare. Trump a spus că o „soluție” ar putea fi găsită „relativ rapid” după o discuție „foarte bună” cu Vladimir Putin, însă negocierile nu au produs rezultate concrete până acum, iar Zelenski a criticat indirect lipsa de implicare a emisarilor americani, considerând absența lor din Ucraina „lipsită de respect”. În Europa, apar semne de întrebare legate de direcția Washingtonului, inclusiv după ce noua Strategie de Securitate Națională a SUA nu mai definește Rusia drept o amenințare directă, punând accent pe „stabilitate strategică” și pe posibilitatea unei colaborări viitoare cu Moscova. [...]
Un incident rar de „fratricid” evitat la limită arată cât de mult a mutat războiul din Ucraina decizia de foc către drone și identificare la distanță , cu riscuri operaționale majore chiar și pentru propriile trupe, potrivit Libertatea , care preia relatarea The Guardian. Caporalul ucrainean Vadîm Lietunov , 34 de ani, a ajuns din greșeală într-o tranșee rusească în timpul unui bombardament și a supraviețuit două săptămâni alături de un soldat rus, Nikita, înainte să revină la ai săi împreună cu acesta, ca prizonier de război. Povestea este prezentată ca un caz extrem de rar într-un conflict în care contactul direct între combatanți este limitat, iar majoritatea rănilor și deceselor sunt provocate de explozii la distanță, în special prin drone. Cum s-a ajuns la confuzie și de ce contează operațional Relatarea descrie un front dominat de lovituri repetate: bombardamentele ar fi început a doua zi după sosirea lui Lietunov într-un nou sector și ar fi continuat câte șase sau șapte ore pe zi. Într-un astfel de context, soldatul a încercat să se retragă spre poziții ucrainene după ce adăpostul în care se afla cu un camarad a fost lovit, iar acesta a murit. În fuga sa, a intrat într-o poziție fortificată pe care a crezut-o ucraineană, însă în interior era un soldat rus. Episodul scoate în evidență o problemă practică a luptelor de tranșee sub presiune: orientarea și identificarea rapidă devin dificile, iar o singură eroare poate duce fie la capturare, fie la ucidere. Drona „prietenoasă” care aproape i-a omorât Momentul cu impact direct asupra modului de luptă descris în material apare când cei doi ies din adăpost și sunt observați de o dronă ucraineană. Lietunov încearcă să se identifice, folosind numele său de cod și numărul brigăzii, însă unitatea sa ar fi presupus inițial că amândoi sunt ruși și a trimis o altă dronă pentru a-i lovi. Drona s-a prăbușit, iar lansarea unei a doua a fost anulată abia după ce comandantul l-ar fi recunoscut pe soldat căutându-l pe rețelele de socializare. Episodul indică o vulnerabilitate operațională: în condiții de vizibilitate redusă și decizie rapidă, identificarea „amic-inamic” (proceduri și semne care confirmă că o țintă e proprie sau adversă) poate eșua, iar corecția vine târziu, uneori prin metode improvizate. Finalul: evacuare și predare Potrivit relatării, brigada ucraineană a trimis ulterior o stație radio cu ajutorul unei drone, iar Lietunov a cerut mâncare și apă, încercând să evite tensionarea situației, deoarece viața lui depindea de starea de spirit a soldatului rus. Într-o zi de vineri, pe ceață, ar fi apărut un vehicul blindat ucrainean, iar cei doi au părăsit tranșeea, Nikita predându-se în cele din urmă și distrugându-și telefonul. Lietunov s-a întors la Odesa , unde se recuperează, deplasându-se cu cârje și având, conform textului, un deget lipsă la un picior. La final, el rezumă experiența astfel: „Este un miracol. Am fost prizonier, dar până la urmă m-am întors cu un prizonier.” [...]
Retragerea a 5.000 de militari americani din Germania reaprinde presiunea ca Europa să-și finanțeze mai mult propria securitate , în condițiile în care Berlinul încearcă să limiteze efectul politic al deciziei asupra relației transatlantice, potrivit Mediafax . Cancelarul german Friedrich Merz a spus că divergențele sale de opinie cu președintele SUA, Donald Trump, nu afectează relația dintre cele două state în cadrul NATO și a respins ideea că disputa dintre cei doi lideri ar fi dus la reducerea prezenței militare americane pe teritoriul german. Washingtonul a anunțat vineri retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, descrisă drept cea mai importantă bază a SUA din Europa. Decizia este interpretată ca un nou semnal al administrației Trump privind diminuarea angajamentului militar american pe continent. Berlinul separă disputa politică de decizia militară Merz a negat o legătură între retragere și schimbul recent de replici tensionate cu liderul de la Casa Albă. Cancelarul criticase strategia Washingtonului privind conflictul din Iran, întrebând public dacă administrația americană are un plan de ieșire din Orientul Mijlociu și afirmând că SUA sunt „puse într-o situație stânjenitoare” în negocierile cu Iran. Ulterior, Trump l-a catalogat pe Merz drept „un lider ineficient”. „Trebuie să accept faptul că președintele american are o viziune diferită asupra acestor probleme decât noi. Dar asta nu schimbă faptul că rămân convins că americanii sunt parteneri importanți pentru noi”, a declarat Merz, pentru postul public german ARD. Ce semnal transmite retragerea pentru Europa Reducerea contingentului american readuce în discuție solicitările repetate ale lui Trump ca statele europene să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. Merz a încercat să reducă dramatismul anunțului, afirmând că nu este o evoluție nouă. Totodată, anunțul este interpretat și ca o renunțare la planul administrației Joe Biden de a desfășura în Germania un batalion american dotat cu rachete cu rază lungă Tomahawk. Pentru Berlin, aceasta ar fi o lovitură strategică, deoarece autoritățile germane susținuseră proiectul ca măsură de descurajare în fața Rusia. Merz a susținut însă că Trump nu și-a asumat niciodată ferm acest plan și a adăugat, referindu-se la rachetele Tomahawk, că „americanii nu au suficiente nici pentru ei în acest moment”, precizând că proiectul nu este abandonat definitiv. [...]
