Știri
Știri din categoria Externe

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a lansat o inițiativă de revizuire a Constituției fără sprijinul majorității parlamentare, ceea ce o transformă, cel puțin în acest stadiu, într-un demers cu miză politică, dar cu șanse reduse de a produce efecte legislative, potrivit Stirile Pro TV.
Nawrocki a numit duminică un consiliu însărcinat cu rescrierea Constituției. Printre membrii anunțați se află mai multe personalități asociate partidului Lege și Justiție (PiS), formațiunea care îl susține. Deși toate grupurile parlamentare sunt invitate să participe, nu este clar dacă vor accepta, relatează Politico.
Constituția poate fi modificată la inițiativa președintelui, însă amendamentele trebuie să treacă de Parlament cu majorități consolidate: două treimi în camera inferioară și majoritate absolută în Senat. Ambele camere sunt controlate de coaliția liberală aflată la guvernare, care se opune lui Nawrocki.
În aceste condiții, PiS nu are majoritatea necesară pentru a împinge schimbările prin legislativ, iar materialul notează că „nu există nicio șansă” ca amendamentele propuse de președinte să fie adoptate.
Anunțul privind revizuirea Constituției, făcut vineri, a atras o reacție publică din partea premierului Donald Tusk. Într-un mesaj pe rețelele de socializare, acesta i-a transmis președintelui că înainte de a elabora o nouă Constituție ar trebui să o respecte pe cea actuală.
Numirile de duminică au avut și o componentă simbolică, 3 mai fiind Ziua Constituției în Polonia. Tot atunci, Tusk a scris că „numai acele națiuni care își respectă constituțiile au șanse de victorie”.
Consiliul pentru Noua Constituție are la dispoziție până la finalul mandatului actual al lui Nawrocki, care se încheie în 2030, pentru a elabora un proiect alternativ de constituție.
Recomandate

Un Boeing 767 United Airlines a fost implicat într-un incident grav la aterizare, iar cazul a declanșat anchete și măsuri operaționale imediate , după ce aeronava a lovit un stâlp de iluminat și un camion aflat pe o autostradă din apropierea Aeroportului Internațional Newark Liberty , potrivit HotNews . Incidentul a avut loc duminică, în statul american New Jersey, în timp ce avionul se pregătea să aterizeze. Poliția a anunțat că aeronava a intrat în contact cu infrastructura rutieră și cu un vehicul care circula pe New Jersey Turnpike , foarte aproape de aeroport. Avionul, un Boeing 767 al United Airlines care venea din Veneția (Italia), se deplasa cu o viteză de peste 250 km/h când a trecut peste autostradă, conform informațiilor citate de CNN. La bord se aflau 221 de pasageri și 10 membri ai echipajului, potrivit companiei aeriene. Ce arată ancheta preliminară și ce pagube au fost raportate O evaluare preliminară a indicat că o roată a trenului de aterizare și partea inferioară a aeronavei „s-au ciocnit cu un stâlp și cu un camion”, iar stâlpul a lovit ulterior un Jeep, a transmis Poliția Statului New Jersey, prin purtătorul de cuvânt Charles Marchan. Șoferul camionului a suferit leziuni care nu îi pun viața în pericol și a fost transportat la spital, potrivit aceleiași surse. În relatarea pentru CNN, vicepreședintele senior pe transport al Schmidt Bakery, Chuck Paterakis, a spus că șoferul (Warren Boardley, din Baltimore) a avut tăieturi la braț de la sticla spartă, dar a reușit să oprească în siguranță. Impact operațional: zbor încheiat normal, echipaj retras din serviciu United Airlines a precizat că aeronava a aterizat în siguranță, a rulat normal până la poartă și că niciun pasager sau membru al echipajului nu a fost rănit. Compania a anunțat și măsuri interne după incident: va derula „o anchetă riguroasă” privind siguranța zborului; echipajul a fost suspendat din serviciu ca parte a procedurii. Imaginile incidentului au fost surprinse de o cameră de bord și au fost distribuite pe rețele sociale, inclusiv într-o postare care include filmarea. [...]

Iranul avertizează că va trata drept încălcare a armistițiului orice implicare a SUA în Strâmtoarea Ormuz , ridicând miza pentru securitatea unei rute maritime esențiale pentru transporturile de energie, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Ebrahim Azizi, președintele comisiei parlamentare iraniene pentru securitate națională, care a scris pe platforma X că „orice interferență americană” în „noul regim maritim” al strâmtorii va fi considerată o încălcare a armistițiului aflat în vigoare. Avertismentul vine după ce președintele american Donald Trump a anunțat că Marina SUA va începe să escorteze, de luni, nave ale unor țări terțe prin Strâmtoarea Ormuz, în cadrul unei operațiuni denumite „Project Freedom” („Proiectul Libertate”). Trump a susținut că este vorba despre ambarcațiuni aparținând unor state „care nu sunt implicate” în conflictul actual cu Iranul. De ce contează: risc de escaladare pe o rută critică Din perspectiva riscului operațional, declarația Teheranului sugerează că o misiune americană de escortare – chiar dacă este prezentată ca măsură de protecție pentru nave ale unor state terțe – poate fi interpretată de Iran ca acțiune ostilă, cu potențial de escaladare în zona strâmtorii. În același context de tensiuni, este menționat și un incident separat: un petrolier a fost lovit de proiectile neidentificate în largul Emiratelor Arabe Unite, în apropierea Strâmtorii Ormuz, fără victime, potrivit agenției britanice de securitate maritimă UKMTO, citată de AFP. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare despre „noul regim maritim” invocat de oficialul iranian și despre modul concret de desfășurare a escortelor americane, rămâne de urmărit dacă operațiunea anunțată de Washington va fi implementată fără incidente și dacă vor apărea reacții suplimentare din partea Teheranului. [...]

Marea Britanie vrea să intre în împrumutul UE de 78 mld. lire pentru Ucraina, un pas cu implicații directe pentru industria de apărare potrivit Reuters . Guvernul de la Londra spune că este pregătit să înceapă discuțiile pentru a se alătura mecanismului de finanțare aprobat de Uniunea Europeană, într-un context în care statele europene sunt presate să își asume mai mult din efortul de securitate. Premierul Keir Starmer urmează să transmită luni, la summitul Comunității Politice Europene de la Erevan (Armenia), că Regatul Unit vrea să lucreze cu UE pentru a sprijini Ucraina în obținerea de echipamente militare „vitale”, potrivit biroului său. De ce contează economic: potențial de contracte pentru companiile britanice Dincolo de componenta politică, Londra indică explicit o miză economică: finanțarea suplimentară ar putea „debloca oportunități” pentru firmele britanice să răspundă nevoilor urgente ale Ucrainei, în special în sectorul apărării, se arată în declarația guvernului citată de Reuters. Împrumutul UE este de 78 miliarde lire (105,9 miliarde dolari, aprox. 487 miliarde lei) și a fost aprobat luna trecută. Potrivit aceleiași surse, mecanismul ar urma să acopere două treimi din necesarul Ucrainei pentru următorii doi ani, iar cea mai mare parte a sumei este destinată cheltuielilor militare. Context: sancțiuni noi și presiune americană pentru „mai multă responsabilitate” europeană Guvernul britanic a mai anunțat că va prezenta în această săptămână un nou pachet de sancțiuni împotriva unor companii ruse, cu scopul de a perturba lanțurile de aprovizionare militară ale Rusiei. Vizita lui Starmer în Armenia – prima a unui lider britanic în această țară de la Margaret Thatcher, în 1990 – are loc pe fondul presiunilor administrației Trump ca Europa să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea continentului, notează Reuters. În același timp, mai multe state europene, inclusiv Germania, Franța și Marea Britanie, au fost supuse unor presiuni suplimentare din partea Washingtonului după ce au refuzat să se alăture războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. În declarația citată, Starmer a spus: „Când Regatul Unit și Uniunea Europeană lucrează împreună, cu toții culegem beneficiile — iar în aceste vremuri volatile trebuie să mergem mai departe și mai repede pe apărare pentru a-i menține pe oameni în siguranță.” Ce urmează Următorul pas este deschiderea negocierilor pentru ca Marea Britanie să se alăture împrumutului UE. Reuters nu oferă detalii despre calendarul discuțiilor sau despre forma exactă a participării britanice, iar aceste elemente rămân de clarificat. [...]

Donald Trump a anunțat că SUA vor începe luni dimineață o operațiune pentru a ajuta navele blocate în Strâmtoarea Hormuz , într-un demers care vizează deblocarea unui culoar maritim esențial pentru fluxurile globale de energie și transport, pe fondul blocadei impuse de Iran, potrivit Reuters . Președintele american a descris acțiunea drept un „gest umanitar” pentru a sprijini țări „neutre” ale căror nave și echipaje ar fi rămas „blocate” în strâmtoare și ar începe să rămână fără hrană și alte provizii. Trump a spus că SUA vor „ghida” navele în siguranță în afara apelor restricționate, fără să ofere însă detalii despre modul de desfășurare sau despre statele care ar urma să fie ajutate. Iran blochează de peste două luni aproape toate transporturile maritime din Golf, cu excepția celor proprii, iar luna trecută SUA au impus la rândul lor o blocadă asupra navelor care pleacă din porturi iraniene. Reuters notează că nu este clar cum va funcționa operațiunea americană; Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar Pentagonul a refuzat să comenteze. Trump a avertizat că orice interferență cu operațiunea SUA „va trebui tratată cu fermitate”. De ce contează: presiune pe lanțurile energetice și pe prețuri Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru comerțul global, iar Trump a invocat presiunea internă de a sparge controlul Iranului asupra rutei, în condițiile în care blocada a „sufocat” 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze și a împins în sus prețurile benzinei în SUA. Reuters menționează și riscul politic pentru republicani, în perspectiva alegerilor parlamentare parțiale din noiembrie, pe fondul scumpirilor. Context diplomatic: pacea și dosarul nuclear, în impas În paralel, Iranul a transmis că a primit un răspuns al SUA la cea mai recentă ofertă de discuții de pace, iar presa de stat iraniană a relatat că mesajul ar fi fost transmis prin Pakistan; nu a existat o confirmare imediată din partea Washingtonului sau Islamabadului. Teheranul ar analiza o propunere în 14 puncte care, potrivit relatărilor din media iraniană citate de Reuters, include între altele: retragerea forțelor americane din zonele apropiate, ridicarea blocadei, eliberarea activelor înghețate, plata unor compensații, ridicarea sancțiunilor, încetarea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, crearea unui nou mecanism de control pentru strâmtoare. Un oficial iranian de rang înalt, citat de Reuters sub protecția anonimatului, a spus că Iranul ar vrea să rezolve mai întâi războiul și disputa privind transportul maritim, lăsând negocierile asupra programului nuclear pentru o etapă ulterioară. Această abordare pare să intre în contradicție cu cererea repetată a Washingtonului ca Iranul să accepte restricții stricte asupra programului nuclear înainte de încheierea războiului. Reuters mai arată că SUA cer Teheranului să renunțe la un stoc de peste 400 kg de uraniu puternic îmbogățit, despre care Washingtonul spune că ar putea fi folosit pentru a produce o bombă; Iranul susține că programul său nuclear este pașnic, dar se declară dispus să discute unele limitări în schimbul ridicării sancțiunilor. Ce urmează În lipsa unor detalii operaționale, principalul semnal imediat este riscul de escaladare în cazul în care Iranul ar încerca să împiedice intervenția americană. În același timp, evoluția discuțiilor privind propunerea iraniană și condițiile impuse de Washington va influența dacă deblocarea navigației poate fi obținută printr-un aranjament politic sau printr-o prezență navală mai robustă. [...]

O dronă ucraineană cu rază lungă a ajuns în Moscova, iar incidentul a dus la întreruperi temporare ale traficului aerian pe două aeroporturi importante , pe fondul activării planului „Kover ”, potrivit Adevărul . Aparatul ar fi explodat la circa 3 kilometri de Ministerul rus al Apărării și la 6 kilometri de Kremlin, iar fragmentele au căzut pe o stradă din vestul capitalei ruse. Autoritățile ruse au transmis că a fost avariată o clădire dintr-un complex rezidențial de lux. Publicația ucraineană Focus.ua (citată de Adevărul) notează că experții consideră că este prima dată când drone ucrainene sunt documentate atât de aproape de Kremlin după o perioadă îndelungată. În mesajele distribuite online, drona este identificată ca fiind un model FP-1, descris ca un aparat de tip avion, cu rază lungă de acțiune. Conform informațiilor din articol, FP-1 a fost prezentată în Ucraina în mai 2025, poate transporta o încărcătură de până la 120 de kilograme și ar avea o autonomie de zbor de până la 1.600 de kilometri. În imaginile apărute online se vede și o inscripție în ucraineană pe o bucată din dronă: „Nu atingeți! Parte mobilă”. Impact operațional: aeroporturi oprite temporar și alertă extinsă Șeful Centrului pentru Studiul Ocupației, Petro Andriușcenko, a afirmat că, în dimineața de 4 mai, aeroporturile „Vnukovo” și „Domodedovo” „încă nu funcționau” din cauza introducerii planului „Kover” de către Rosaviația, pe fondul atacului cu drone. Tot Andriușcenko a mai spus că, în cursul nopții, au fost atacate și alte regiuni ale Rusiei, iar sistemele de apărare antiaeriană au raportat atacuri în regiunile Rostov, Voronej, Lipetsk și Samara. Ministerul rus al Apărării a declarat, la rândul său, că apărarea antiaeriană ar fi doborât 117 drone deasupra regiunilor Federației Ruse. Context Într-un episod separat menționat de Adevărul, forțele ucrainene au atacat recent două nave ale așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei , în apropierea intrării în portul Novorossiisk de la Marea Neagră, potrivit unei declarații a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. (Detalii în Adevărul .) [...]

Rusia pierde din ritmul ofensivei, iar încetinirea se vede în cifre și în capacitatea de a susține operațiuni combinate , potrivit unei analize preluate de HotNews , care indică atât o scădere a câștigurilor teritoriale, cât și blocaje în aviație legate de lipsa de personal și mentenanță. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) notează o premieră de la incursiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk (august 2024): trupele Moscovei ar fi înregistrat o pierdere netă de teritoriu controlat în Ucraina. Cifrele care arată încetinirea și pierderea de teren Conform evaluării ISW, forțele ruse ar fi pierdut controlul asupra a 116 km² în aprilie 2026 , fără a include zonele în care trupele ruse „s-ar fi putut infiltra”. Pe ritmul de înaintare, think-tank-ul estimează o scădere pronunțată: 2,9 km²/zi în primele patru luni din 2026, față de 9,76 km²/zi în aceeași perioadă din anul precedent. Pe un orizont de șase luni, ISW estimează că Rusia a capturat 1.443,35 km² (noiembrie 2025 – aprilie 2026), comparativ cu 2.368,38 km² în intervalul echivalent din 2024–2025. De ce contează: presiune operațională și „cosmetizarea” avansului ISW leagă încetinirea de o suprapunere de factori, între care: contraofensive terestre ucrainene, atacuri ucrainene de rază medie, blocarea din februarie 2026 a utilizării terminalelor Starlink de către trupele ruse în Ucraina și restricționarea aplicației Telegram de către Kremlin, cu efecte asupra coordonării și comunicațiilor. Un element de context menționat este noroiul, care ar îngreuna deplasarea blindatelor și ar reduce mobilitatea, dar ISW avertizează că nu este sigur dacă Rusia va recupera ritmul în mai–iunie 2026, așa cum s-a întâmplat în alți ani, când terenul s-a uscat. În paralel, analiza descrie o tactică prin care Moscova ar „umfla” succesul: în loc de cuceriri consolidate, ar folosi infiltrări ale unor grupuri mici în zone disputate, revendicând controlul fără a-l deține efectiv. ISW estimează că Rusia ar fi „ocupat sau infiltrat” 1.716 km² în ultimele șase luni, dar ar controla în realitate 1.443 km² , diferența fiind asociată „zonelor gri”, unde controlul nu este stabil. Aviația: capacități pe hârtie, limitări în personal și mentenanță Pe componenta aeriană, bloggeri militari ruși citați în analiză susțin că, deși se discută despre creșterea capacității de bombardament, există blocaje care ar limita valorificarea ei. Un „millblogger” rus menționează utilizarea combinată a două tipuri de bombe ghidate pe avioane Suhoi Su-34 și posibilitatea de a crește loviturile la 15.000–16.000 pe lună . În același timp, aceleași surse indică probleme structurale: lipsă de avioane și de personal de mentenanță, iar ingineri ar fi trimiși pe front ca infanteriști sau folosiți la paza aerodromurilor. Un blogger afiliat Kremlinului mai susține că Rusia ar risipi muniția pe ținte minore și că schimbă frecvent seturile de ținte fără a-și îndeplini obiectivele inițiale. Contextul complet al evaluării ISW este disponibil aici: Institutul pentru Studiul Războiului . [...]