Știri
Știri din categoria Externe

Un Boeing 767 United Airlines a fost implicat într-un incident grav la aterizare, iar cazul a declanșat anchete și măsuri operaționale imediate, după ce aeronava a lovit un stâlp de iluminat și un camion aflat pe o autostradă din apropierea Aeroportului Internațional Newark Liberty, potrivit HotNews.
Incidentul a avut loc duminică, în statul american New Jersey, în timp ce avionul se pregătea să aterizeze. Poliția a anunțat că aeronava a intrat în contact cu infrastructura rutieră și cu un vehicul care circula pe New Jersey Turnpike, foarte aproape de aeroport.
Avionul, un Boeing 767 al United Airlines care venea din Veneția (Italia), se deplasa cu o viteză de peste 250 km/h când a trecut peste autostradă, conform informațiilor citate de CNN. La bord se aflau 221 de pasageri și 10 membri ai echipajului, potrivit companiei aeriene.
O evaluare preliminară a indicat că o roată a trenului de aterizare și partea inferioară a aeronavei „s-au ciocnit cu un stâlp și cu un camion”, iar stâlpul a lovit ulterior un Jeep, a transmis Poliția Statului New Jersey, prin purtătorul de cuvânt Charles Marchan.
Șoferul camionului a suferit leziuni care nu îi pun viața în pericol și a fost transportat la spital, potrivit aceleiași surse. În relatarea pentru CNN, vicepreședintele senior pe transport al Schmidt Bakery, Chuck Paterakis, a spus că șoferul (Warren Boardley, din Baltimore) a avut tăieturi la braț de la sticla spartă, dar a reușit să oprească în siguranță.
United Airlines a precizat că aeronava a aterizat în siguranță, a rulat normal până la poartă și că niciun pasager sau membru al echipajului nu a fost rănit.
Compania a anunțat și măsuri interne după incident:
Imaginile incidentului au fost surprinse de o cameră de bord și au fost distribuite pe rețele sociale, inclusiv într-o postare care include filmarea.
Recomandate

Europenii accelerează implementarea acordurilor bilaterale cu SUA privind folosirea bazelor militare , pe fondul presiunilor venite de la președintele american Donald Trump și al semnalelor că Washingtonul își poate recalibra prezența militară în Europa, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte . Rutte a spus că statele europene „au primit mesajul” transmis de Trump și că se asigură acum că „toate acordurile bilaterale de staționare” (basing agreements) sunt puse în aplicare. Declarațiile au fost făcute luni, la un summit al Comunității Politice Europene, în Armenia. Presiunea Washingtonului: Iran și retragerea a 5.000 de militari din Germania Trump a acuzat unele state NATO că nu fac suficient pentru a sprijini Statele Unite în războiul cu Iranul. În același context, SUA au anunțat vineri un plan de retragere a 5.000 de militari din Germania, un gest interpretat ca un nou semnal de nemulțumire față de aliații europeni. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că momentul anunțului privind reducerea efectivelor din Germania a fost o surpriză și a legat decizia de nevoia de întărire a „pilonului european” din NATO. „Reducerea planificată a 5.000 de militari americani din Germania arată că trebuie să întărim pilonul european în NATO și chiar trebuie să facem mai mult.” Kallas a adăugat că trupele americane din Europa apără nu doar interesele europene, ci și pe cele americane. Cine oferă acces la baze și sprijin logistic și cine se opune Un punct sensibil este utilizarea bazelor NATO pentru operațiunile legate de războiul cu Iranul. Spania, stat membru NATO, a spus că bazele de pe teritoriul său nu pot fi folosite pentru acest război. În schimb, Rutte a indicat că alte state NATO implementează solicitările privind folosirea bazelor și acordarea de sprijin logistic, menționând explicit: Muntenegru Croația România Portugalia Grecia Italia Marea Britanie Franța Germania Următoarea fază: poziționare de capabilități lângă Golf și misiune post-conflict Rutte a mai spus că „din ce în ce mai multe” țări europene își pre-poziționează capabilități precum nave de vânătoare de mine și dragoare de mine mai aproape de Golf, pentru a fi pregătite pentru o „următoare fază”. Totodată, mai multe state europene au transmis că ar fi dispuse să participe, după încheierea războiului, la o misiune care să sprijine libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz . Context de reglementare internă în SUA: opțiuni de „pedepsire” a aliaților În material este menționat și faptul că, în urmă cu două săptămâni, un oficial american a declarat pentru Reuters că un e-mail intern al Pentagonului ar fi prezentat opțiuni prin care SUA să „pedepsească” aliați NATO considerați insuficient de cooperanți în războiul cu Iranul. Potrivit aceleiași relatări, documentul ar fi discutat inclusiv măsuri precum suspendarea Spaniei din alianță sau revizuirea poziției SUA privind revendicarea Marii Britanii asupra Insulelor Falkland, în cadrul unei frustrări legate de acces, staționare și drepturi de survol (ABO) pentru operațiunile din Iran. [...]

Lovitura cu dronă asupra unui bloc rezidențial de lux din Moscova ridică din nou riscurile operaționale de securitate în capitala Rusiei, cu câteva zile înainte de parada de 9 Mai , potrivit HotNews . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a spus că nu au existat victime. Atacul a avut loc în noaptea de duminică spre luni, în contextul unui val de drone asupra Moscovei, despre care canale rusești de pe Telegram au relatat că a vizat orașul. În imagini publicate pe rețele sociale se aude un motor de dronă la joasă altitudine înainte de ora 1:00 (ora locală), iar locuitori au raportat explozii puternice la scurt timp după aceea. Pagubele par să fie la etajele superioare ale unui bloc cu zeci de etaje, despre care se afirmă că ar fi Mosfilm Tower, o clădire de lux din vestul centrului Moscovei. În zonă au fost observate resturi de dronă pe stradă, iar echipele de urgență au intervenit la fața locului. Informațiile sunt atribuite de HotNews agenției Reuters și publicației Kyiv Independent (care a publicat și imagini). De ce contează: securitatea în Moscova, sub presiune înainte de 9 Mai Lovitura este descrisă ca una dintre cele mai semnificative asupra unei zone rezidențiale din centrul Moscovei, la aproximativ șapte kilometri vest de Piața Roșie și la circa trei kilometri de Ministerul Apărării, într-un cartier de elită aflat în apropierea ambasadelor și reședințelor diplomatice. Contextul politic imediat este legat de discuțiile despre un posibil armistițiu: Kremlinul a transmis că Vladimir Putin i-a propus lui Donald Trump un armistițiu pentru ziua de 9 mai , iar Ucraina a cerut ulterior clarificări SUA, întrebând dacă ar fi vorba de „câteva ore de securitate pentru o paradă la Moscova sau ceva mai mult?”. Parada ar urma să aibă loc într-o variantă mult redusă, fără echipamente militare, potrivit materialului. Context: atacuri repetate, dar daune civile rare Rusia a raportat mai multe atacuri cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului din Ucraina, deși capitala este prezentată ca fiind bine apărată antiaerian. Totuși, HotNews notează că Moscova a suferit rar daune la infrastructura civilă, chiar dacă atacurile ucrainene s-au intensificat în ultimele luni. [...]

Un nou val de lovituri aeriene ale SUA împotriva Iranului ar fi ineficient și ar prelungi incertitudinea regională , în condițiile în care armistițiul existent nu este dublat de un progres diplomatic, a avertizat senatorul democrat Jack Reed , potrivit Agerpres . Reed, liderul senatorilor democrați din comisia pentru serviciile militare a Senatului SUA, a spus că reluarea atacurilor nu ar „zdruncina hotărârea” iranienilor, pe care o descrie ca fiind legată de o miză „existențială”. În intervenția de duminică la ABC News, el a susținut că, după atacurile împotriva conducerii de la Teheran și amenințările președintelui Donald Trump, Iranul ar vedea ca singură opțiune continuarea luptei. Presiune pentru negocieri, pe fondul unui armistițiu fără rezultate În acest context, senatorul democrat a cerut ca SUA să trateze „cu seriozitate” negocierile, sugerând că o soluție politică ar fi mai realistă decât escaladarea militară. Totodată, Reed l-a criticat pe Donald Trump, afirmând că nu vede existența unui plan coerent și descriind abordarea președintelui drept „impulsivă”, de la o zi la alta, fără sprijinul și planificarea necesare pentru decizii bine fundamentate. Ce se știe despre stadiul discuțiilor SUA–Iran Potrivit informațiilor din material, în conflict este în vigoare un armistițiu, însă nu se conturează un progres decisiv al eforturilor diplomatice. Iranul a înaintat recent o nouă propunere în cadrul procesului diplomatic, iar Ministerul de Externe de la Teheran a anunțat că a primit deja răspunsul Washingtonului. Donald Trump a declarat public doar că analizează propunerea și că este sceptic. Într-o postare pe Truth Social , președintele SUA a spus că nu își poate imagina că oferta iraniană ar fi acceptabilă, fără să ofere detalii, și a avertizat că opțiunea unui nou atac rămâne deschisă dacă liderii Iranului „acționează necorespunzător”.” [...]

SUA lansează luni o operațiune militară pentru a debloca tranzitul comercial prin Strâmtoarea Ormuz , cu peste 100 de aeronave și 15.000 de militari implicați, într-un demers care vizează direct securitatea uneia dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial, potrivit Libertatea . Operațiunea, anunțată de președintele Donald Trump, urmărește să „ghideze” navele comerciale blocate în zonă și face parte din inițiativa numită „Proiectul Libertate”, prezentată ca un efort de „restabilire a libertății de navigație” în Strâmtoarea Ormuz. Trump a avertizat, într-un mesaj publicat pe Truth Social, că orice interferență „va trebui tratată cu fermitate”, conform informațiilor citate de CNN. Ce include intervenția și cine o coordonează Forțele Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) au transmis că misiunea începe luni, 4 mai, și va sprijini navele comerciale care vor să tranziteze „liber” coridorul comercial internațional. Sprijinul militar american ar urma să includă, potrivit comunicatului CENTCOM: distrugătoare cu rachete ghidate; peste 100 de aeronave terestre și maritime; 15.000 de militari. Amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, a descris operațiunea drept una defensivă și a legat-o explicit de miza economică globală. „Sprijinul nostru pentru această misiune defensivă este esențial pentru securitatea regională și economia globală, deoarece menținem și blocada navală”, a declarat amiralul Brad Cooper, potrivit CNN. Miza economică: o rută critică pentru comerț și energie Potrivit articolului, aproximativ 20.000 de navigatori sunt blocați în apele Strâmtorii Ormuz, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu . Strâmtoarea este descrisă ca un punct sensibil pentru comerțul mondial, inclusiv pentru transporturile de energie, iar blocarea traficului a lăsat numeroase nave prinse în zonă. Componenta diplomatică: „Maritime Freedom Construct” CENTCOM a mai indicat că o inițiativă anunțată săptămâna trecută de Departamentul de Stat, „Maritime Freedom Construct”, va fi „esențială” în timpul „Proiectului Freedom”. Rolul acesteia este de a facilita schimbul de informații pentru securitatea în Strâmtoarea Ormuz, combinând „acțiunea diplomatică cu coordonarea militară”. În acest stadiu, articolul nu oferă un calendar privind durata operațiunii sau criterii concrete pentru ridicarea blocajului, dincolo de startul anunțat pentru 4 mai. [...]

Iranul avertizează că va trata drept încălcare a armistițiului orice implicare a SUA în Strâmtoarea Ormuz , ridicând miza pentru securitatea unei rute maritime esențiale pentru transporturile de energie, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Ebrahim Azizi, președintele comisiei parlamentare iraniene pentru securitate națională, care a scris pe platforma X că „orice interferență americană” în „noul regim maritim” al strâmtorii va fi considerată o încălcare a armistițiului aflat în vigoare. Avertismentul vine după ce președintele american Donald Trump a anunțat că Marina SUA va începe să escorteze, de luni, nave ale unor țări terțe prin Strâmtoarea Ormuz, în cadrul unei operațiuni denumite „Project Freedom” („Proiectul Libertate”). Trump a susținut că este vorba despre ambarcațiuni aparținând unor state „care nu sunt implicate” în conflictul actual cu Iranul. De ce contează: risc de escaladare pe o rută critică Din perspectiva riscului operațional, declarația Teheranului sugerează că o misiune americană de escortare – chiar dacă este prezentată ca măsură de protecție pentru nave ale unor state terțe – poate fi interpretată de Iran ca acțiune ostilă, cu potențial de escaladare în zona strâmtorii. În același context de tensiuni, este menționat și un incident separat: un petrolier a fost lovit de proiectile neidentificate în largul Emiratelor Arabe Unite, în apropierea Strâmtorii Ormuz, fără victime, potrivit agenției britanice de securitate maritimă UKMTO, citată de AFP. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare despre „noul regim maritim” invocat de oficialul iranian și despre modul concret de desfășurare a escortelor americane, rămâne de urmărit dacă operațiunea anunțată de Washington va fi implementată fără incidente și dacă vor apărea reacții suplimentare din partea Teheranului. [...]

Marea Britanie vrea să intre în împrumutul UE de 78 mld. lire pentru Ucraina, un pas cu implicații directe pentru industria de apărare potrivit Reuters . Guvernul de la Londra spune că este pregătit să înceapă discuțiile pentru a se alătura mecanismului de finanțare aprobat de Uniunea Europeană, într-un context în care statele europene sunt presate să își asume mai mult din efortul de securitate. Premierul Keir Starmer urmează să transmită luni, la summitul Comunității Politice Europene de la Erevan (Armenia), că Regatul Unit vrea să lucreze cu UE pentru a sprijini Ucraina în obținerea de echipamente militare „vitale”, potrivit biroului său. De ce contează economic: potențial de contracte pentru companiile britanice Dincolo de componenta politică, Londra indică explicit o miză economică: finanțarea suplimentară ar putea „debloca oportunități” pentru firmele britanice să răspundă nevoilor urgente ale Ucrainei, în special în sectorul apărării, se arată în declarația guvernului citată de Reuters. Împrumutul UE este de 78 miliarde lire (105,9 miliarde dolari, aprox. 487 miliarde lei) și a fost aprobat luna trecută. Potrivit aceleiași surse, mecanismul ar urma să acopere două treimi din necesarul Ucrainei pentru următorii doi ani, iar cea mai mare parte a sumei este destinată cheltuielilor militare. Context: sancțiuni noi și presiune americană pentru „mai multă responsabilitate” europeană Guvernul britanic a mai anunțat că va prezenta în această săptămână un nou pachet de sancțiuni împotriva unor companii ruse, cu scopul de a perturba lanțurile de aprovizionare militară ale Rusiei. Vizita lui Starmer în Armenia – prima a unui lider britanic în această țară de la Margaret Thatcher, în 1990 – are loc pe fondul presiunilor administrației Trump ca Europa să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea continentului, notează Reuters. În același timp, mai multe state europene, inclusiv Germania, Franța și Marea Britanie, au fost supuse unor presiuni suplimentare din partea Washingtonului după ce au refuzat să se alăture războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. În declarația citată, Starmer a spus: „Când Regatul Unit și Uniunea Europeană lucrează împreună, cu toții culegem beneficiile — iar în aceste vremuri volatile trebuie să mergem mai departe și mai repede pe apărare pentru a-i menține pe oameni în siguranță.” Ce urmează Următorul pas este deschiderea negocierilor pentru ca Marea Britanie să se alăture împrumutului UE. Reuters nu oferă detalii despre calendarul discuțiilor sau despre forma exactă a participării britanice, iar aceste elemente rămân de clarificat. [...]