Știri
Știri din categoria Externe
O dronă ucraineană cu rază lungă a ajuns în Moscova, iar incidentul a dus la întreruperi temporare ale traficului aerian pe două aeroporturi importante, pe fondul activării planului „Kover”, potrivit Adevărul. Aparatul ar fi explodat la circa 3 kilometri de Ministerul rus al Apărării și la 6 kilometri de Kremlin, iar fragmentele au căzut pe o stradă din vestul capitalei ruse.
Autoritățile ruse au transmis că a fost avariată o clădire dintr-un complex rezidențial de lux. Publicația ucraineană Focus.ua (citată de Adevărul) notează că experții consideră că este prima dată când drone ucrainene sunt documentate atât de aproape de Kremlin după o perioadă îndelungată.
În mesajele distribuite online, drona este identificată ca fiind un model FP-1, descris ca un aparat de tip avion, cu rază lungă de acțiune. Conform informațiilor din articol, FP-1 a fost prezentată în Ucraina în mai 2025, poate transporta o încărcătură de până la 120 de kilograme și ar avea o autonomie de zbor de până la 1.600 de kilometri. În imaginile apărute online se vede și o inscripție în ucraineană pe o bucată din dronă: „Nu atingeți! Parte mobilă”.
Șeful Centrului pentru Studiul Ocupației, Petro Andriușcenko, a afirmat că, în dimineața de 4 mai, aeroporturile „Vnukovo” și „Domodedovo” „încă nu funcționau” din cauza introducerii planului „Kover” de către Rosaviația, pe fondul atacului cu drone.
Tot Andriușcenko a mai spus că, în cursul nopții, au fost atacate și alte regiuni ale Rusiei, iar sistemele de apărare antiaeriană au raportat atacuri în regiunile Rostov, Voronej, Lipetsk și Samara.
Ministerul rus al Apărării a declarat, la rândul său, că apărarea antiaeriană ar fi doborât 117 drone deasupra regiunilor Federației Ruse.
Într-un episod separat menționat de Adevărul, forțele ucrainene au atacat recent două nave ale așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei, în apropierea intrării în portul Novorossiisk de la Marea Neagră, potrivit unei declarații a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. (Detalii în Adevărul.)
Recomandate
Lovitura cu dronă asupra unui bloc rezidențial de lux din Moscova ridică din nou riscurile operaționale de securitate în capitala Rusiei, cu câteva zile înainte de parada de 9 Mai , potrivit HotNews . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a spus că nu au existat victime. Atacul a avut loc în noaptea de duminică spre luni, în contextul unui val de drone asupra Moscovei, despre care canale rusești de pe Telegram au relatat că a vizat orașul. În imagini publicate pe rețele sociale se aude un motor de dronă la joasă altitudine înainte de ora 1:00 (ora locală), iar locuitori au raportat explozii puternice la scurt timp după aceea. Pagubele par să fie la etajele superioare ale unui bloc cu zeci de etaje, despre care se afirmă că ar fi Mosfilm Tower, o clădire de lux din vestul centrului Moscovei. În zonă au fost observate resturi de dronă pe stradă, iar echipele de urgență au intervenit la fața locului. Informațiile sunt atribuite de HotNews agenției Reuters și publicației Kyiv Independent (care a publicat și imagini). De ce contează: securitatea în Moscova, sub presiune înainte de 9 Mai Lovitura este descrisă ca una dintre cele mai semnificative asupra unei zone rezidențiale din centrul Moscovei, la aproximativ șapte kilometri vest de Piața Roșie și la circa trei kilometri de Ministerul Apărării, într-un cartier de elită aflat în apropierea ambasadelor și reședințelor diplomatice. Contextul politic imediat este legat de discuțiile despre un posibil armistițiu: Kremlinul a transmis că Vladimir Putin i-a propus lui Donald Trump un armistițiu pentru ziua de 9 mai , iar Ucraina a cerut ulterior clarificări SUA, întrebând dacă ar fi vorba de „câteva ore de securitate pentru o paradă la Moscova sau ceva mai mult?”. Parada ar urma să aibă loc într-o variantă mult redusă, fără echipamente militare, potrivit materialului. Context: atacuri repetate, dar daune civile rare Rusia a raportat mai multe atacuri cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului din Ucraina, deși capitala este prezentată ca fiind bine apărată antiaerian. Totuși, HotNews notează că Moscova a suferit rar daune la infrastructura civilă, chiar dacă atacurile ucrainene s-au intensificat în ultimele luni. [...]
Marea Britanie vrea să intre în împrumutul UE de 78 mld. lire pentru Ucraina, un pas cu implicații directe pentru industria de apărare potrivit Reuters . Guvernul de la Londra spune că este pregătit să înceapă discuțiile pentru a se alătura mecanismului de finanțare aprobat de Uniunea Europeană, într-un context în care statele europene sunt presate să își asume mai mult din efortul de securitate. Premierul Keir Starmer urmează să transmită luni, la summitul Comunității Politice Europene de la Erevan (Armenia), că Regatul Unit vrea să lucreze cu UE pentru a sprijini Ucraina în obținerea de echipamente militare „vitale”, potrivit biroului său. De ce contează economic: potențial de contracte pentru companiile britanice Dincolo de componenta politică, Londra indică explicit o miză economică: finanțarea suplimentară ar putea „debloca oportunități” pentru firmele britanice să răspundă nevoilor urgente ale Ucrainei, în special în sectorul apărării, se arată în declarația guvernului citată de Reuters. Împrumutul UE este de 78 miliarde lire (105,9 miliarde dolari, aprox. 487 miliarde lei) și a fost aprobat luna trecută. Potrivit aceleiași surse, mecanismul ar urma să acopere două treimi din necesarul Ucrainei pentru următorii doi ani, iar cea mai mare parte a sumei este destinată cheltuielilor militare. Context: sancțiuni noi și presiune americană pentru „mai multă responsabilitate” europeană Guvernul britanic a mai anunțat că va prezenta în această săptămână un nou pachet de sancțiuni împotriva unor companii ruse, cu scopul de a perturba lanțurile de aprovizionare militară ale Rusiei. Vizita lui Starmer în Armenia – prima a unui lider britanic în această țară de la Margaret Thatcher, în 1990 – are loc pe fondul presiunilor administrației Trump ca Europa să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea continentului, notează Reuters. În același timp, mai multe state europene, inclusiv Germania, Franța și Marea Britanie, au fost supuse unor presiuni suplimentare din partea Washingtonului după ce au refuzat să se alăture războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. În declarația citată, Starmer a spus: „Când Regatul Unit și Uniunea Europeană lucrează împreună, cu toții culegem beneficiile — iar în aceste vremuri volatile trebuie să mergem mai departe și mai repede pe apărare pentru a-i menține pe oameni în siguranță.” Ce urmează Următorul pas este deschiderea negocierilor pentru ca Marea Britanie să se alăture împrumutului UE. Reuters nu oferă detalii despre calendarul discuțiilor sau despre forma exactă a participării britanice, iar aceste elemente rămân de clarificat. [...]
Rusia pierde din ritmul ofensivei, iar încetinirea se vede în cifre și în capacitatea de a susține operațiuni combinate , potrivit unei analize preluate de HotNews , care indică atât o scădere a câștigurilor teritoriale, cât și blocaje în aviație legate de lipsa de personal și mentenanță. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) notează o premieră de la incursiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk (august 2024): trupele Moscovei ar fi înregistrat o pierdere netă de teritoriu controlat în Ucraina. Cifrele care arată încetinirea și pierderea de teren Conform evaluării ISW, forțele ruse ar fi pierdut controlul asupra a 116 km² în aprilie 2026 , fără a include zonele în care trupele ruse „s-ar fi putut infiltra”. Pe ritmul de înaintare, think-tank-ul estimează o scădere pronunțată: 2,9 km²/zi în primele patru luni din 2026, față de 9,76 km²/zi în aceeași perioadă din anul precedent. Pe un orizont de șase luni, ISW estimează că Rusia a capturat 1.443,35 km² (noiembrie 2025 – aprilie 2026), comparativ cu 2.368,38 km² în intervalul echivalent din 2024–2025. De ce contează: presiune operațională și „cosmetizarea” avansului ISW leagă încetinirea de o suprapunere de factori, între care: contraofensive terestre ucrainene, atacuri ucrainene de rază medie, blocarea din februarie 2026 a utilizării terminalelor Starlink de către trupele ruse în Ucraina și restricționarea aplicației Telegram de către Kremlin, cu efecte asupra coordonării și comunicațiilor. Un element de context menționat este noroiul, care ar îngreuna deplasarea blindatelor și ar reduce mobilitatea, dar ISW avertizează că nu este sigur dacă Rusia va recupera ritmul în mai–iunie 2026, așa cum s-a întâmplat în alți ani, când terenul s-a uscat. În paralel, analiza descrie o tactică prin care Moscova ar „umfla” succesul: în loc de cuceriri consolidate, ar folosi infiltrări ale unor grupuri mici în zone disputate, revendicând controlul fără a-l deține efectiv. ISW estimează că Rusia ar fi „ocupat sau infiltrat” 1.716 km² în ultimele șase luni, dar ar controla în realitate 1.443 km² , diferența fiind asociată „zonelor gri”, unde controlul nu este stabil. Aviația: capacități pe hârtie, limitări în personal și mentenanță Pe componenta aeriană, bloggeri militari ruși citați în analiză susțin că, deși se discută despre creșterea capacității de bombardament, există blocaje care ar limita valorificarea ei. Un „millblogger” rus menționează utilizarea combinată a două tipuri de bombe ghidate pe avioane Suhoi Su-34 și posibilitatea de a crește loviturile la 15.000–16.000 pe lună . În același timp, aceleași surse indică probleme structurale: lipsă de avioane și de personal de mentenanță, iar ingineri ar fi trimiși pe front ca infanteriști sau folosiți la paza aerodromurilor. Un blogger afiliat Kremlinului mai susține că Rusia ar risipi muniția pe ținte minore și că schimbă frecvent seturile de ținte fără a-și îndeplini obiectivele inițiale. Contextul complet al evaluării ISW este disponibil aici: Institutul pentru Studiul Războiului . [...]
Ucraina încearcă să transforme experiența din războiul cu drone în contracte și sprijin extern , inclusiv în statele din Golf, într-un moment în care conflictul dintre SUA și Iran a reconfigurat prioritățile de securitate și a pus presiune pe piețele energetice, potrivit Adevărul . Vizita președintelui Volodimir Zelenski în Arabia Saudită, în martie, a avut o miză explicită: să valorifice „know-how”-ul (expertiza practică) acumulat de Ucraina în utilizarea dronelor și să-l convertească într-un atu geopolitic și economic. Zelenski a spus că scopul deplasării a fost „să întărească protecția vieților”, iar Kievul urmărește să se poziționeze nu doar ca beneficiar de ajutor, ci și ca furnizor de expertiză relevantă pentru parteneri expuși la atacuri cu rachete și drone. Export de expertiză militară către statele din Golf De la începutul invaziei ruse din 2022, Ucraina a devenit un „laborator” de inovație militară în zona dronelor, iar acum încearcă să exporte această experiență. Potrivit autorităților ucrainene, au fost semnate acorduri cu: Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite Qatar Aceste state au fost, la rândul lor, ținte ale unor atacuri recente cu rachete și drone iraniene, ceea ce face ca lecțiile Ucrainei să fie direct aplicabile. Zelenski a indicat că astfel de colaborări pot deschide și beneficii economice, inclusiv perspectiva unor contracte de apărare cu state bogate, aliate ale SUA. Energia: avantaj pentru Rusia, dar și o țintă pentru Ucraina Materialul notează că izbucnirea conflictului cu Iranul a venit inițial cu riscuri pentru Ucraina: exista teama că Washingtonul își va muta atenția, iar scumpirea energiei, pe fondul instabilității din Orientul Mijlociu, ar fi putut crește veniturile Rusiei din petrol. Moscova ar fi profitat de perturbarea rutelor energetice, inclusiv din cauza dificultăților de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz , pentru a vinde mai mult petrol la prețuri mai mari. În același context, Donald Trump a reînnoit o derogare care permite unor state să cumpere petrol rusesc sancționat, invocând creșterea costurilor globale. În paralel, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, folosind drone cu rază lungă, încercând să lovească direct exporturile de energie ale Moscovei. Potrivit lui Zelenski, Rusia ar suferi pierderi „critice”, de ordinul miliardelor de dolari, iar atacurile ucrainene ar fi redus câștigurile cu aproximativ un miliard de dolari într-o singură săptămână, după ce creșterea prețului petrolului dusese inițial la dublarea veniturilor față de lunile precedente. Costul dronelor și efectul asupra apărării antiaeriene Zelenski a pus accent pe raportul cost–eficiență în războiul cu drone, inclusiv în cazul dronelor Shahed-136, de origine iraniană, folosite pe scară largă de Rusia. În articol sunt menționate următoarele ordine de mărime: o dronă Shahed: 80.000–130.000 de dolari (aprox. 360.000–585.000 lei) interceptare cu sisteme de circa 10.000 de dolari (aprox. 45.000 lei) Această realitate, arată textul, a atras atenția și statelor NATO, care urmăresc lecțiile Ucrainei în contextul survolărilor de drone în orașe europene. Acorduri europene și finanțare UE, pe fondul incertitudinii politice din SUA În aprilie, Ucraina a semnat două acorduri majore: unul cu Norvegia, în valoare de 8,6 miliarde de dolari (aprox. 38,7 miliarde lei), parte a unui pachet de sprijin de 28 de miliarde până în 2030, și altul cu Germania, evaluat la 4,7 miliarde de dolari (aprox. 21,2 miliarde lei), care include drone, rachete, software și sisteme moderne de apărare. Separat, Ucraina a obținut aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) de la Uniunea Europeană, bani considerați esențiali pentru producția și achiziția de echipamente militare în anul următor. Împrumutul fusese blocat anterior de Ungaria, dar schimbarea de leadership la Budapesta a deblocat decizia, potrivit articolului. Pe fondul acestor evoluții, perspectivele de pace rămân neclare. Trump a spus că o „soluție” ar putea fi găsită „relativ rapid” după o discuție „foarte bună” cu Vladimir Putin, însă negocierile nu au produs rezultate concrete până acum, iar Zelenski a criticat indirect lipsa de implicare a emisarilor americani, considerând absența lor din Ucraina „lipsită de respect”. În Europa, apar semne de întrebare legate de direcția Washingtonului, inclusiv după ce noua Strategie de Securitate Națională a SUA nu mai definește Rusia drept o amenințare directă, punând accent pe „stabilitate strategică” și pe posibilitatea unei colaborări viitoare cu Moscova. [...]
Un incident rar de „fratricid” evitat la limită arată cât de mult a mutat războiul din Ucraina decizia de foc către drone și identificare la distanță , cu riscuri operaționale majore chiar și pentru propriile trupe, potrivit Libertatea , care preia relatarea The Guardian. Caporalul ucrainean Vadîm Lietunov , 34 de ani, a ajuns din greșeală într-o tranșee rusească în timpul unui bombardament și a supraviețuit două săptămâni alături de un soldat rus, Nikita, înainte să revină la ai săi împreună cu acesta, ca prizonier de război. Povestea este prezentată ca un caz extrem de rar într-un conflict în care contactul direct între combatanți este limitat, iar majoritatea rănilor și deceselor sunt provocate de explozii la distanță, în special prin drone. Cum s-a ajuns la confuzie și de ce contează operațional Relatarea descrie un front dominat de lovituri repetate: bombardamentele ar fi început a doua zi după sosirea lui Lietunov într-un nou sector și ar fi continuat câte șase sau șapte ore pe zi. Într-un astfel de context, soldatul a încercat să se retragă spre poziții ucrainene după ce adăpostul în care se afla cu un camarad a fost lovit, iar acesta a murit. În fuga sa, a intrat într-o poziție fortificată pe care a crezut-o ucraineană, însă în interior era un soldat rus. Episodul scoate în evidență o problemă practică a luptelor de tranșee sub presiune: orientarea și identificarea rapidă devin dificile, iar o singură eroare poate duce fie la capturare, fie la ucidere. Drona „prietenoasă” care aproape i-a omorât Momentul cu impact direct asupra modului de luptă descris în material apare când cei doi ies din adăpost și sunt observați de o dronă ucraineană. Lietunov încearcă să se identifice, folosind numele său de cod și numărul brigăzii, însă unitatea sa ar fi presupus inițial că amândoi sunt ruși și a trimis o altă dronă pentru a-i lovi. Drona s-a prăbușit, iar lansarea unei a doua a fost anulată abia după ce comandantul l-ar fi recunoscut pe soldat căutându-l pe rețelele de socializare. Episodul indică o vulnerabilitate operațională: în condiții de vizibilitate redusă și decizie rapidă, identificarea „amic-inamic” (proceduri și semne care confirmă că o țintă e proprie sau adversă) poate eșua, iar corecția vine târziu, uneori prin metode improvizate. Finalul: evacuare și predare Potrivit relatării, brigada ucraineană a trimis ulterior o stație radio cu ajutorul unei drone, iar Lietunov a cerut mâncare și apă, încercând să evite tensionarea situației, deoarece viața lui depindea de starea de spirit a soldatului rus. Într-o zi de vineri, pe ceață, ar fi apărut un vehicul blindat ucrainean, iar cei doi au părăsit tranșeea, Nikita predându-se în cele din urmă și distrugându-și telefonul. Lietunov s-a întors la Odesa , unde se recuperează, deplasându-se cu cârje și având, conform textului, un deget lipsă la un picior. La final, el rezumă experiența astfel: „Este un miracol. Am fost prizonier, dar până la urmă m-am întors cu un prizonier.” [...]
Discursul anunțat de Vladimir Putin pe 9 mai ridică miza politică a Zilei Victoriei și vine pe fondul unor măsuri sporite de securitate la Moscova , inclusiv instalarea de plase anti-dronă și dislocarea unor sisteme de apărare aeriană, potrivit Euronews . Kremlinul susține că mesajul va fi „așteptat la nivel mondial”, dar nu oferă detalii despre conținut. Declarația îi aparține purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , citat de agenția rusă TASS . Discursul ar urma să fie rostit la parada din Piața Roșie , organizată de Rusia de Ziua Victoriei, pe 9 mai. Securitate întărită și o paradă „mai modestă” În paralel cu pregătirile pentru evenimentele din 9 mai, la Moscova sunt luate măsuri suplimentare de securitate. Conform informațiilor citate de Euronews, presa de la Kiev scrie că în capitala rusă au fost dislocate mai multe sisteme de apărare aeriană pentru a respinge eventuale atacuri cu drone ale Ucrainei. Totodată, în Piața Roșie au fost instalate plase anti-dronă. În acest context, parada militară din acest an este descrisă ca fiind „mult mai modestă”: prin centrul Moscovei ar urma să defileze doar unități de infanterie, fără tehnică militară. Context: armistițiu anunțat pentru Ziua Victoriei și discuția cu Trump Săptămâna aceasta, în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump, Vladimir Putin a spus că va anunța un armistițiu pentru Ziua Victoriei, potrivit Euronews. La rândul său, Donald Trump, întrebat despre o posibilă soluție, a afirmat că războaiele din Iran și Ucraina ar putea avea „un calendar similar”, fără a oferi alte detalii. Cine participă Printre puținii lideri mondiali care vor asista la parada de pe 9 mai se numără și premierul Slovaciei, Robert Fico, mai notează Euronews. [...]
