Știri
Știri din categoria Externe
Iranul avertizează că va trata drept încălcare a armistițiului orice implicare a SUA în Strâmtoarea Ormuz, ridicând miza pentru securitatea unei rute maritime esențiale pentru transporturile de energie, potrivit Digi24.
Mesajul a fost transmis de Ebrahim Azizi, președintele comisiei parlamentare iraniene pentru securitate națională, care a scris pe platforma X că „orice interferență americană” în „noul regim maritim” al strâmtorii va fi considerată o încălcare a armistițiului aflat în vigoare.
Avertismentul vine după ce președintele american Donald Trump a anunțat că Marina SUA va începe să escorteze, de luni, nave ale unor țări terțe prin Strâmtoarea Ormuz, în cadrul unei operațiuni denumite „Project Freedom” („Proiectul Libertate”). Trump a susținut că este vorba despre ambarcațiuni aparținând unor state „care nu sunt implicate” în conflictul actual cu Iranul.
Din perspectiva riscului operațional, declarația Teheranului sugerează că o misiune americană de escortare – chiar dacă este prezentată ca măsură de protecție pentru nave ale unor state terțe – poate fi interpretată de Iran ca acțiune ostilă, cu potențial de escaladare în zona strâmtorii.
În același context de tensiuni, este menționat și un incident separat: un petrolier a fost lovit de proiectile neidentificate în largul Emiratelor Arabe Unite, în apropierea Strâmtorii Ormuz, fără victime, potrivit agenției britanice de securitate maritimă UKMTO, citată de AFP.
În lipsa unor detalii suplimentare despre „noul regim maritim” invocat de oficialul iranian și despre modul concret de desfășurare a escortelor americane, rămâne de urmărit dacă operațiunea anunțată de Washington va fi implementată fără incidente și dacă vor apărea reacții suplimentare din partea Teheranului.
Recomandate
Un nou val de lovituri aeriene ale SUA împotriva Iranului ar fi ineficient și ar prelungi incertitudinea regională , în condițiile în care armistițiul existent nu este dublat de un progres diplomatic, a avertizat senatorul democrat Jack Reed , potrivit Agerpres . Reed, liderul senatorilor democrați din comisia pentru serviciile militare a Senatului SUA, a spus că reluarea atacurilor nu ar „zdruncina hotărârea” iranienilor, pe care o descrie ca fiind legată de o miză „existențială”. În intervenția de duminică la ABC News, el a susținut că, după atacurile împotriva conducerii de la Teheran și amenințările președintelui Donald Trump, Iranul ar vedea ca singură opțiune continuarea luptei. Presiune pentru negocieri, pe fondul unui armistițiu fără rezultate În acest context, senatorul democrat a cerut ca SUA să trateze „cu seriozitate” negocierile, sugerând că o soluție politică ar fi mai realistă decât escaladarea militară. Totodată, Reed l-a criticat pe Donald Trump, afirmând că nu vede existența unui plan coerent și descriind abordarea președintelui drept „impulsivă”, de la o zi la alta, fără sprijinul și planificarea necesare pentru decizii bine fundamentate. Ce se știe despre stadiul discuțiilor SUA–Iran Potrivit informațiilor din material, în conflict este în vigoare un armistițiu, însă nu se conturează un progres decisiv al eforturilor diplomatice. Iranul a înaintat recent o nouă propunere în cadrul procesului diplomatic, iar Ministerul de Externe de la Teheran a anunțat că a primit deja răspunsul Washingtonului. Donald Trump a declarat public doar că analizează propunerea și că este sceptic. Într-o postare pe Truth Social , președintele SUA a spus că nu își poate imagina că oferta iraniană ar fi acceptabilă, fără să ofere detalii, și a avertizat că opțiunea unui nou atac rămâne deschisă dacă liderii Iranului „acționează necorespunzător”.” [...]
SUA lansează luni o operațiune militară pentru a debloca tranzitul comercial prin Strâmtoarea Ormuz , cu peste 100 de aeronave și 15.000 de militari implicați, într-un demers care vizează direct securitatea uneia dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial, potrivit Libertatea . Operațiunea, anunțată de președintele Donald Trump, urmărește să „ghideze” navele comerciale blocate în zonă și face parte din inițiativa numită „Proiectul Libertate”, prezentată ca un efort de „restabilire a libertății de navigație” în Strâmtoarea Ormuz. Trump a avertizat, într-un mesaj publicat pe Truth Social, că orice interferență „va trebui tratată cu fermitate”, conform informațiilor citate de CNN. Ce include intervenția și cine o coordonează Forțele Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) au transmis că misiunea începe luni, 4 mai, și va sprijini navele comerciale care vor să tranziteze „liber” coridorul comercial internațional. Sprijinul militar american ar urma să includă, potrivit comunicatului CENTCOM: distrugătoare cu rachete ghidate; peste 100 de aeronave terestre și maritime; 15.000 de militari. Amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, a descris operațiunea drept una defensivă și a legat-o explicit de miza economică globală. „Sprijinul nostru pentru această misiune defensivă este esențial pentru securitatea regională și economia globală, deoarece menținem și blocada navală”, a declarat amiralul Brad Cooper, potrivit CNN. Miza economică: o rută critică pentru comerț și energie Potrivit articolului, aproximativ 20.000 de navigatori sunt blocați în apele Strâmtorii Ormuz, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu . Strâmtoarea este descrisă ca un punct sensibil pentru comerțul mondial, inclusiv pentru transporturile de energie, iar blocarea traficului a lăsat numeroase nave prinse în zonă. Componenta diplomatică: „Maritime Freedom Construct” CENTCOM a mai indicat că o inițiativă anunțată săptămâna trecută de Departamentul de Stat, „Maritime Freedom Construct”, va fi „esențială” în timpul „Proiectului Freedom”. Rolul acesteia este de a facilita schimbul de informații pentru securitatea în Strâmtoarea Ormuz, combinând „acțiunea diplomatică cu coordonarea militară”. În acest stadiu, articolul nu oferă un calendar privind durata operațiunii sau criterii concrete pentru ridicarea blocajului, dincolo de startul anunțat pentru 4 mai. [...]
Donald Trump a anunțat că SUA vor începe luni dimineață o operațiune pentru a ajuta navele blocate în Strâmtoarea Hormuz , într-un demers care vizează deblocarea unui culoar maritim esențial pentru fluxurile globale de energie și transport, pe fondul blocadei impuse de Iran, potrivit Reuters . Președintele american a descris acțiunea drept un „gest umanitar” pentru a sprijini țări „neutre” ale căror nave și echipaje ar fi rămas „blocate” în strâmtoare și ar începe să rămână fără hrană și alte provizii. Trump a spus că SUA vor „ghida” navele în siguranță în afara apelor restricționate, fără să ofere însă detalii despre modul de desfășurare sau despre statele care ar urma să fie ajutate. Iran blochează de peste două luni aproape toate transporturile maritime din Golf, cu excepția celor proprii, iar luna trecută SUA au impus la rândul lor o blocadă asupra navelor care pleacă din porturi iraniene. Reuters notează că nu este clar cum va funcționa operațiunea americană; Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar Pentagonul a refuzat să comenteze. Trump a avertizat că orice interferență cu operațiunea SUA „va trebui tratată cu fermitate”. De ce contează: presiune pe lanțurile energetice și pe prețuri Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru comerțul global, iar Trump a invocat presiunea internă de a sparge controlul Iranului asupra rutei, în condițiile în care blocada a „sufocat” 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze și a împins în sus prețurile benzinei în SUA. Reuters menționează și riscul politic pentru republicani, în perspectiva alegerilor parlamentare parțiale din noiembrie, pe fondul scumpirilor. Context diplomatic: pacea și dosarul nuclear, în impas În paralel, Iranul a transmis că a primit un răspuns al SUA la cea mai recentă ofertă de discuții de pace, iar presa de stat iraniană a relatat că mesajul ar fi fost transmis prin Pakistan; nu a existat o confirmare imediată din partea Washingtonului sau Islamabadului. Teheranul ar analiza o propunere în 14 puncte care, potrivit relatărilor din media iraniană citate de Reuters, include între altele: retragerea forțelor americane din zonele apropiate, ridicarea blocadei, eliberarea activelor înghețate, plata unor compensații, ridicarea sancțiunilor, încetarea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, crearea unui nou mecanism de control pentru strâmtoare. Un oficial iranian de rang înalt, citat de Reuters sub protecția anonimatului, a spus că Iranul ar vrea să rezolve mai întâi războiul și disputa privind transportul maritim, lăsând negocierile asupra programului nuclear pentru o etapă ulterioară. Această abordare pare să intre în contradicție cu cererea repetată a Washingtonului ca Iranul să accepte restricții stricte asupra programului nuclear înainte de încheierea războiului. Reuters mai arată că SUA cer Teheranului să renunțe la un stoc de peste 400 kg de uraniu puternic îmbogățit, despre care Washingtonul spune că ar putea fi folosit pentru a produce o bombă; Iranul susține că programul său nuclear este pașnic, dar se declară dispus să discute unele limitări în schimbul ridicării sancțiunilor. Ce urmează În lipsa unor detalii operaționale, principalul semnal imediat este riscul de escaladare în cazul în care Iranul ar încerca să împiedice intervenția americană. În același timp, evoluția discuțiilor privind propunerea iraniană și condițiile impuse de Washington va influența dacă deblocarea navigației poate fi obținută printr-un aranjament politic sau printr-o prezență navală mai robustă. [...]
Iranul spune că evaluează răspunsul SUA la planul în 14 puncte, iar miza imediată rămâne Strâmtoarea Ormuz și regimul sancțiunilor , două elemente cu potențial direct de a influența fluxurile energetice și costurile de transport, potrivit G4Media . Iranul a confirmat că a primit, prin intermediul Pakistanului, poziția Statelor Unite față de propunerea iraniană „în 14 puncte” menită să pună capăt războiului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei , a declarat la televiziunea de stat că documentul american este „în curs de evaluare”, iar Teheranul va formula un răspuns oficial după finalizarea analizei. Ce conține planul iranian și de ce contează economic Conform informațiilor difuzate de agenția Tasnim (citate în material), planul în 14 puncte include o serie de cerințe cu impact geopolitic și economic, între care: garanții de neagresiune militară; retragerea forțelor americane din proximitatea Iranului; ridicarea blocadei navale; deblocarea activelor iraniene înghețate; plata de despăgubiri; ridicarea sancțiunilor; încetarea conflictului „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban; un nou mecanism pentru Strâmtoarea Ormuz. Dintre acestea, Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru comerțul global cu energie, iar orice schimbare de mecanism sau de control în zonă poate alimenta volatilitatea pe piețele de petrol și gaze și poate împinge în sus costurile de asigurare și transport maritim. În același timp, discuțiile despre ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor înghețate indică o posibilă negociere cu efecte asupra fluxurilor financiare și comerciale ale Iranului, dacă ar exista un acord. Iranul exclude negocierile nucleare din acest cadru Baghaei a insistat că propunerea Teheranului vizează „exclusiv” încetarea războiului și că subiectele legate de programul nuclear „nu își au absolut deloc locul” în acest plan. „Planul Iranului este condiționat exclusiv de încetarea războiului. În această etapă nu purtăm negocieri nucleare.” Tot el a respins informațiile potrivit cărora Iranul ar fi dat Statelor Unite un termen de 30 de zile pentru a pune capăt conflictului, susținând că perioada invocată ar fi, de fapt, pentru a conveni asupra modului de implementare a unui acord de pace. Ce spune Washingtonul și care e stadiul contactelor Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va analiza în curând planul transmis de Iran, dar a adăugat că „nu își poate imagina” că acesta ar fi acceptabil, potrivit materialului. În paralel, presa afiliată Gardienilor Revoluției din Iran a susținut că Trump ar avea o alegere limitată între o operațiune militară „imposibilă” și acceptarea unui acord nefavorabil cu Iranul. Iranul și Statele Unite au avut o reuniune la nivel înalt la Islamabad pe 11 și 12 aprilie, însă nu au ajuns la un acord pentru încheierea conflictului. De atunci, nu au reușit să stabilească reluarea negocierilor, deși schimbul de mesaje a continuat. [...]
Europenii accelerează implementarea acordurilor bilaterale cu SUA privind folosirea bazelor militare , pe fondul presiunilor venite de la președintele american Donald Trump și al semnalelor că Washingtonul își poate recalibra prezența militară în Europa, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte . Rutte a spus că statele europene „au primit mesajul” transmis de Trump și că se asigură acum că „toate acordurile bilaterale de staționare” (basing agreements) sunt puse în aplicare. Declarațiile au fost făcute luni, la un summit al Comunității Politice Europene, în Armenia. Presiunea Washingtonului: Iran și retragerea a 5.000 de militari din Germania Trump a acuzat unele state NATO că nu fac suficient pentru a sprijini Statele Unite în războiul cu Iranul. În același context, SUA au anunțat vineri un plan de retragere a 5.000 de militari din Germania, un gest interpretat ca un nou semnal de nemulțumire față de aliații europeni. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că momentul anunțului privind reducerea efectivelor din Germania a fost o surpriză și a legat decizia de nevoia de întărire a „pilonului european” din NATO. „Reducerea planificată a 5.000 de militari americani din Germania arată că trebuie să întărim pilonul european în NATO și chiar trebuie să facem mai mult.” Kallas a adăugat că trupele americane din Europa apără nu doar interesele europene, ci și pe cele americane. Cine oferă acces la baze și sprijin logistic și cine se opune Un punct sensibil este utilizarea bazelor NATO pentru operațiunile legate de războiul cu Iranul. Spania, stat membru NATO, a spus că bazele de pe teritoriul său nu pot fi folosite pentru acest război. În schimb, Rutte a indicat că alte state NATO implementează solicitările privind folosirea bazelor și acordarea de sprijin logistic, menționând explicit: Muntenegru Croația România Portugalia Grecia Italia Marea Britanie Franța Germania Următoarea fază: poziționare de capabilități lângă Golf și misiune post-conflict Rutte a mai spus că „din ce în ce mai multe” țări europene își pre-poziționează capabilități precum nave de vânătoare de mine și dragoare de mine mai aproape de Golf, pentru a fi pregătite pentru o „următoare fază”. Totodată, mai multe state europene au transmis că ar fi dispuse să participe, după încheierea războiului, la o misiune care să sprijine libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz . Context de reglementare internă în SUA: opțiuni de „pedepsire” a aliaților În material este menționat și faptul că, în urmă cu două săptămâni, un oficial american a declarat pentru Reuters că un e-mail intern al Pentagonului ar fi prezentat opțiuni prin care SUA să „pedepsească” aliați NATO considerați insuficient de cooperanți în războiul cu Iranul. Potrivit aceleiași relatări, documentul ar fi discutat inclusiv măsuri precum suspendarea Spaniei din alianță sau revizuirea poziției SUA privind revendicarea Marii Britanii asupra Insulelor Falkland, în cadrul unei frustrări legate de acces, staționare și drepturi de survol (ABO) pentru operațiunile din Iran. [...]
Retragerea a 5.000 de militari americani din Germania reaprinde presiunea ca Europa să-și finanțeze mai mult propria securitate , în condițiile în care Berlinul încearcă să limiteze efectul politic al deciziei asupra relației transatlantice, potrivit Mediafax . Cancelarul german Friedrich Merz a spus că divergențele sale de opinie cu președintele SUA, Donald Trump, nu afectează relația dintre cele două state în cadrul NATO și a respins ideea că disputa dintre cei doi lideri ar fi dus la reducerea prezenței militare americane pe teritoriul german. Washingtonul a anunțat vineri retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, descrisă drept cea mai importantă bază a SUA din Europa. Decizia este interpretată ca un nou semnal al administrației Trump privind diminuarea angajamentului militar american pe continent. Berlinul separă disputa politică de decizia militară Merz a negat o legătură între retragere și schimbul recent de replici tensionate cu liderul de la Casa Albă. Cancelarul criticase strategia Washingtonului privind conflictul din Iran, întrebând public dacă administrația americană are un plan de ieșire din Orientul Mijlociu și afirmând că SUA sunt „puse într-o situație stânjenitoare” în negocierile cu Iran. Ulterior, Trump l-a catalogat pe Merz drept „un lider ineficient”. „Trebuie să accept faptul că președintele american are o viziune diferită asupra acestor probleme decât noi. Dar asta nu schimbă faptul că rămân convins că americanii sunt parteneri importanți pentru noi”, a declarat Merz, pentru postul public german ARD. Ce semnal transmite retragerea pentru Europa Reducerea contingentului american readuce în discuție solicitările repetate ale lui Trump ca statele europene să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. Merz a încercat să reducă dramatismul anunțului, afirmând că nu este o evoluție nouă. Totodată, anunțul este interpretat și ca o renunțare la planul administrației Joe Biden de a desfășura în Germania un batalion american dotat cu rachete cu rază lungă Tomahawk. Pentru Berlin, aceasta ar fi o lovitură strategică, deoarece autoritățile germane susținuseră proiectul ca măsură de descurajare în fața Rusia. Merz a susținut însă că Trump nu și-a asumat niciodată ferm acest plan și a adăugat, referindu-se la rachetele Tomahawk, că „americanii nu au suficiente nici pentru ei în acest moment”, precizând că proiectul nu este abandonat definitiv. [...]
