Știri
Știri din categoria Externe

Iranul avertizează că va trata drept încălcare a armistițiului orice implicare a SUA în Strâmtoarea Ormuz, ridicând miza pentru securitatea unei rute maritime esențiale pentru transporturile de energie, potrivit Digi24.
Mesajul a fost transmis de Ebrahim Azizi, președintele comisiei parlamentare iraniene pentru securitate națională, care a scris pe platforma X că „orice interferență americană” în „noul regim maritim” al strâmtorii va fi considerată o încălcare a armistițiului aflat în vigoare.
Avertismentul vine după ce președintele american Donald Trump a anunțat că Marina SUA va începe să escorteze, de luni, nave ale unor țări terțe prin Strâmtoarea Ormuz, în cadrul unei operațiuni denumite „Project Freedom” („Proiectul Libertate”). Trump a susținut că este vorba despre ambarcațiuni aparținând unor state „care nu sunt implicate” în conflictul actual cu Iranul.
Din perspectiva riscului operațional, declarația Teheranului sugerează că o misiune americană de escortare – chiar dacă este prezentată ca măsură de protecție pentru nave ale unor state terțe – poate fi interpretată de Iran ca acțiune ostilă, cu potențial de escaladare în zona strâmtorii.
În același context de tensiuni, este menționat și un incident separat: un petrolier a fost lovit de proiectile neidentificate în largul Emiratelor Arabe Unite, în apropierea Strâmtorii Ormuz, fără victime, potrivit agenției britanice de securitate maritimă UKMTO, citată de AFP.
În lipsa unor detalii suplimentare despre „noul regim maritim” invocat de oficialul iranian și despre modul concret de desfășurare a escortelor americane, rămâne de urmărit dacă operațiunea anunțată de Washington va fi implementată fără incidente și dacă vor apărea reacții suplimentare din partea Teheranului.
Recomandate

Donald Trump a justificat acordul-cadru cu Iranul prin riscul unei „catastrofe economice” dacă războiul ar fi continuat , iar una dintre mizele imediate este redeschiderea Strâmtorii Ormuz , potrivit Agerpres . Președintele SUA a spus că înțelegerea permite „punerea capăt conflictului actual” și susține că Washingtonul își atinge obiectivele stabilite. Trump a declarat la finalul summitului G7 de la Evian (Franța) că, fără acord, conflictul ar fi putut continua prin bombardamente „încă două, trei, patru săptămâni, chiar doi ani”, dar „Strâmtoarea Ormuz nu ar fi fost niciodată redeschisă”. Ce prevede acordul și ce rămâne în negociere Înțelegerea este descrisă ca un acord-cadru, sub forma unui memorandum de înțelegere în 14 puncte, care ar urma să fie semnat vineri, la o ceremonie în Elveția. Conform informațiilor din material, documentul include: redeschiderea Strâmtorii Ormuz; ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene. În același timp, cele mai sensibile teme au fost lăsate pentru negocieri ulterioare, care ar urma să aibă loc în următoarele 60 de zile, în special: situația programului nuclear iranian, inclusiv ce se întâmplă cu stocul de uraniu îmbogățit; sancțiunile americane împotriva Iranului. Riscul de escaladare rămâne pe masă Trump a avertizat că textul convenit „nu este definitiv” și a spus că ar putea relua atacurile aeriene împotriva Iranului dacă Teheranul nu respectă înțelegerea. Într-o declarație separată, tot la Evian, a susținut că ar putea decide oricând că „nu-i place” acordul și, în acest caz, ar relua bombardamentele dacă Iranul „nu se comportă bine”. Context diplomatic: mulțumiri pentru „neutralitate” Președintele american le-a mulțumit liderilor Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, pentru ceea ce a descris drept „neutralitatea” lor în războiul început în februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, afirmând că aceasta a făcut încheierea acordului „mai ușoară”. [...]

Iranul anunță că va introduce taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz , după expirarea unei perioade de 60 de zile fără taxe , ceea ce poate ridica costurile de transport pe una dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit Mediafax . Teheranul susține că „nu va reveni la condițiile de dinainte de război” și că va percepe taxe pentru tranzitarea căii navigabile după intervalul de 60 de zile prevăzut într-un memorandum de înțelegere. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că dosarul Strâmtorii Ormuz va fi în responsabilitatea Iranului și a Omanului, potrivit The Guardian. Negociatorul-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a spus la televiziunea de stat că strâmtoarea „nu va reveni la condițiile de dinainte de război” și a invocat „dreptul la suveranitate” asupra zonei, afirmând că Iranul va încasa „un comision pentru servicii”. De ce contează pentru piețele de energie și transport Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută energetică vitală, pe unde circulă de obicei aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și GNL (gaz natural lichefiat). Introducerea unor taxe de tranzit ar putea însemna costuri suplimentare pentru armatori și, indirect, presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare și a prețurilor energiei, în funcție de nivelul taxelor și de modul de aplicare (detalii care nu sunt precizate în material). Reacția SUA, pe fondul acordului cu Teheranul Donald Trump a declarat anterior că nu va accepta impunerea de taxe pentru traversarea rutei, însă, apărând acordul dintre SUA și Teheran, a susținut că, dacă strâmtoarea nu ar fi fost lovită, aceasta „nu ar fi fost niciodată deschisă”, iar consecința ar fi fost o „depresiune mondială”. În acest moment, informațiile disponibile nu includ nivelul taxelor, categoriile de nave vizate sau mecanismul de colectare, ci doar intenția Iranului de a trece la taxare după perioada de grație de 60 de zile. [...]

Redeschiderea „instantanee” a Strâmtorii Ormuz și ridicarea „imediată” a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene ar debloca rapid un coridor-cheie pentru transportul maritim și energie , după semnarea unui memorandum de înțelegere între Iran și SUA pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres . Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a afirmat că protocolul „va intra în vigoare cu efect imediat” și că, „într-o primă etapă”, Iranul va redeschide fără întârziere Strâmtoarea Ormuz , iar Statele Unite vor ridica imediat blocada navală, conform aceleiași surse, care îl citează pe Sharif via AFP. Ce se schimbă operațional pentru transportul maritim Din perspectiva fluxurilor comerciale, mesajul transmis de Sharif indică două măsuri cu efect direct asupra rutelor și porturilor din regiune: redeschiderea Strâmtorii Ormuz „fără întârziere”; ridicarea „imediată” a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Agerpres nu oferă detalii tehnice despre calendarul exact de implementare sau despre condiții suplimentare, dincolo de formulările „instantaneu/imediat” atribuite premierului pakistanez. Ce urmează: ceremonie și „discuții tehnice” în Elveția Sharif a mai anunțat că vineri va avea loc în Elveția o ceremonie „pentru a comemora acest eveniment marcant și pentru a da startul discuțiilor tehnice”. În acest stadiu, informațiile disponibile nu precizează cine participă la ceremonie și nici agenda sau durata discuțiilor. [...]

Iranul spune că a semnat acordul cu SUA, un pas care poate debloca relaxarea sancțiunilor. Potrivit Agerpres , Teheranul a confirmat joi semnarea cu Statele Unite a acordului care ar pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, după un anunț anterior al președintelui american Donald Trump . Informația are relevanță economică prin potențialul de a reduce riscurile geopolitice din regiune și de a crea premise pentru schimbări în regimul de sancțiuni, cu efecte posibile asupra fluxurilor comerciale și energetice. În materialul Agerpres , confirmarea Iranului este relatată ca venind în contextul comunicărilor anterioare de la Washington. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii despre conținutul acordului, calendarul aplicării și eventualele condiții nu pot fi verificate din textul public accesibil. [...]

Aliații europeni din G7 condiționează sprijinul pentru Iran de un acord credibil, pe fondul riscurilor pentru fluxurile de petrol prin Hormuz , potrivit Politico . Mesajul transmis la summitul de la Évian-les-Bains este că Europa ar putea contribui la pașii următori – inclusiv la o operațiune dificilă de deminare a Strâmtorii Hormuz – dar numai dacă administrația Trump poate demonstra că înțelegerea de încetare a războiului este „solidă” și acceptată în regiune. Miza economică: redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz Administrația SUA a pus accent, în discuțiile din această săptămână, pe obținerea cooperării internaționale pentru deminarea strâmtorii, pe unde ar fi trecut aproximativ o cincime din petrolul mondial înainte de izbucnirea războiului. În acest context, Trump a insistat în discuțiile cu liderii G7 asupra „redeschiderii Hormuz” și a necesității de a curăța zona de mine, potrivit unui oficial G7 citat sub protecția anonimatului. Războiul din Orientul Mijlociu a zguduit piețele globale de energie, a perturbat aprovizionarea și a alimentat presiuni inflaționiste, cu efecte resimțite dincolo de regiune. Politico notează că, deși SUA au suportat costuri economice, impactul a fost mai puternic în țările mai dependente de această rută. Chiar și în scenariul unei înțelegeri funcționale, revenirea la operațiuni normale ar putea dura săptămâni, pe măsură ce administrația Trump și partenerii „stabilesc calea de urmat”. Ce oferă europenii și ce condiții pun Liderii europeni au transmis disponibilitate, dar cu rezerve legate de condiții, mandat și calendar: Franța : Emmanuel Macron a spus că ar putea fi pregătit să desfășoare rapid avioane de luptă și fregate, însă o solicitare ar trebui să vină nu doar din partea SUA, ci și din partea Iranului și Omanului . Marea Britanie : un oficial britanic a declarat că Regatul Unit „este pregătit” să trimită capabilități în regiune, fără a detalia condițiile sau un termen. Germania : cancelarul Friedrich Merz a indicat că sprijinul ar veni doar după ce sunt îndeplinite „condițiile necesare” și a afirmat că Germania a trimis deja primele nave pentru deminare în regiune: „Am trimis deja primele nave sau vase de deminare în regiune. Suntem pregătiți.” Italia : Giorgia Meloni a spus, potrivit unui diplomat italian citat anonim, că Italia este dispusă să continue contribuțiile la misiuni care garantează securitatea comerțului, dar a insistat și asupra unor soluții de durată, în special pentru Gaza și Liban , care ar putea deveni obstacole pentru acordul lui Trump cu Iranul. În paralel, Franța și Marea Britanie au susținut planuri pentru o misiune multinațională de protecție a transportului maritim și de sprijin la deminare, iar scafandri militari britanici s-ar fi pregătit pentru operațiuni de curățare a minelor, potrivit publicației. De ce ezită Europa: detaliile acordului nu sunt publice Prudența europenilor este legată de faptul că memorandumul de înțelegere cu Iranul – așteptat să fie semnat vineri, dar încă nepublicat – nu a fost făcut public de Casa Albă, ceea ce complică discuțiile despre contribuții concrete și despre riscul de a fi atrași într-o operațiune fără o bază politică stabilă. Suzanne Maloney, analist pe Orientul Mijlociu și directoare a programului de politică externă al Brookings Institution, a rezumat dilema europenilor: experiența lor în negocierile cu Iranul îi face reticenți să fie „lăsați să țină sacul” dacă acordul se dovedește fragil. Ce urmează: sprijin posibil, dar doar după „dovada” acordului Un oficial de rang înalt din administrația Trump a spus că participarea țărilor G7 ar putea fi „foarte utilă” pentru revenirea rapidă la normal. Totuși, din relatarea Politico reiese că, înainte de orice desfășurări semnificative, europenii vor să vadă termenii reali ai înțelegerii și un cadru de cooperare care să includă actorii regionali relevanți. În lipsa acestor clarificări, disponibilitatea declarată rămâne, deocamdată, mai degrabă un semnal politic decât un angajament operațional ferm, într-un dosar cu efect direct asupra securității transportului maritim și a stabilității pieței petroliere. [...]

Relaxarea economică prevăzută în proiectul de memorandum SUA–Iran ar putea finanța rapid refacerea capacităților militare ale Teheranului , potrivit unei evaluări a think tank-ului american Institute for the Study of War (ISW), citată de The Jerusalem Post . Miza, dincolo de disputa privind sumele vehiculate, este că ridicarea unor restricții comerciale și petroliere ar putea genera fluxuri de bani care să ajungă direct în programele de rachete și drone. ISW susține că termenii raportați ai Memorandumului de Înțelegere (MoU) ar oferi Iranului „relaxare economică” suficientă pentru a-și reconstitui „imediat” puterea militară. În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a negat la summitul G7 informațiile despre un fond de 300 miliarde dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) destinat Iranului, însă analiza notează că oficiali iranieni au indicat deja că fondurile eliberate prin acord ar urma să fie folosite pentru reconstrucția programelor de rachete și drone. În acest context, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat în mai, pentru presa iraniană, că o parte din banii Iranului sunt cheltuiți pe rachete și drone, justificând această direcție prin nevoia de descurajare. Ce tip de „relaxare” economică este vehiculată Dincolo de suma de 300 miliarde dolari negată de Trump, publicația menționează relatări media neconfirmate care indică măsuri cu impact economic direct. Potrivit unor surse citate în material: presa saudită și The Wall Street Journal au relatat că SUA ar urma să ridice blocada asupra porturilor iraniene și să renunțe la sancțiunile privind exporturile de petrol ale Iranului și „serviciile conexe”, imediat după semnarea MoU; agenția semi-oficială Mehr News Agency a estimat că regimul ar putea genera până la 10 miliarde dolari (aprox. 46 miliarde lei) din doar 60 de zile de exporturi de petrol. Separat, în ultima săptămână, presa internațională a relatat că un comandant al Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul-maior Ahmad Vahidi, ar fi insistat ca activele înghețate care ar putea fi eliberate să poată fi alocate cheltuielilor militare. Poziția Casei Albe și calendarul anunțat În pofida îngrijorărilor internaționale, Trump a spus că înțelegerea aflată pe masă este „corectă” și a respins ideea că SUA ar „investi” bani în Iran. Vicepreședintele JD Vance a afirmat că textul MoU va fi făcut public până sâmbătă. Materialul mai notează că evaluarea ISW este în linie cu opinii prezentate anterior de experți israelieni citați de aceeași publicație: chiar dacă aceștia au pus sub semnul întrebării credibilitatea unor relatări inițiale despre MoU apărute în Mehr, ar exista un consens că un astfel de impuls financiar ar funcționa ca o „gură de oxigen” pentru regim. [...]