Știri
Știri din categoria Externe
Europenii accelerează implementarea acordurilor bilaterale cu SUA privind folosirea bazelor militare, pe fondul presiunilor venite de la președintele american Donald Trump și al semnalelor că Washingtonul își poate recalibra prezența militară în Europa, potrivit The Jerusalem Post, care citează declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte.
Rutte a spus că statele europene „au primit mesajul” transmis de Trump și că se asigură acum că „toate acordurile bilaterale de staționare” (basing agreements) sunt puse în aplicare. Declarațiile au fost făcute luni, la un summit al Comunității Politice Europene, în Armenia.
Trump a acuzat unele state NATO că nu fac suficient pentru a sprijini Statele Unite în războiul cu Iranul. În același context, SUA au anunțat vineri un plan de retragere a 5.000 de militari din Germania, un gest interpretat ca un nou semnal de nemulțumire față de aliații europeni.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că momentul anunțului privind reducerea efectivelor din Germania a fost o surpriză și a legat decizia de nevoia de întărire a „pilonului european” din NATO.
„Reducerea planificată a 5.000 de militari americani din Germania arată că trebuie să întărim pilonul european în NATO și chiar trebuie să facem mai mult.”
Kallas a adăugat că trupele americane din Europa apără nu doar interesele europene, ci și pe cele americane.
Un punct sensibil este utilizarea bazelor NATO pentru operațiunile legate de războiul cu Iranul. Spania, stat membru NATO, a spus că bazele de pe teritoriul său nu pot fi folosite pentru acest război.
În schimb, Rutte a indicat că alte state NATO implementează solicitările privind folosirea bazelor și acordarea de sprijin logistic, menționând explicit:
Rutte a mai spus că „din ce în ce mai multe” țări europene își pre-poziționează capabilități precum nave de vânătoare de mine și dragoare de mine mai aproape de Golf, pentru a fi pregătite pentru o „următoare fază”.
Totodată, mai multe state europene au transmis că ar fi dispuse să participe, după încheierea războiului, la o misiune care să sprijine libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz.
În material este menționat și faptul că, în urmă cu două săptămâni, un oficial american a declarat pentru Reuters că un e-mail intern al Pentagonului ar fi prezentat opțiuni prin care SUA să „pedepsească” aliați NATO considerați insuficient de cooperanți în războiul cu Iranul.
Potrivit aceleiași relatări, documentul ar fi discutat inclusiv măsuri precum suspendarea Spaniei din alianță sau revizuirea poziției SUA privind revendicarea Marii Britanii asupra Insulelor Falkland, în cadrul unei frustrări legate de acces, staționare și drepturi de survol (ABO) pentru operațiunile din Iran.
Recomandate
Procedura de destituire declanșată în Congres împotriva secretarului american al apărării, Pete Hegseth , adâncește tensiunile politice din jurul războiului cu Iranul , într-un moment în care administrația Trump își apără public deciziile militare. Potrivit Digi24 , Hegseth a respins demersul ca fiind „o farsă sortită eșecului” și l-a descris drept „sabotaj”. În prima sa conferință de presă la Pentagon din luna mai încoace, Hegseth a făcut o paralelă cu încercările anterioare de punere sub acuzare a președintelui Donald Trump, despre care a spus că au eșuat, adăugând că „vor eșua din nou”. „Acesta nu este patriotism. Acesta este sabotaj.” Ce a declanșat procedura și ce șanse are Declarațiile vin la o zi după ce congresmanul Thomas Massie , republican din Kentucky, a depus opt capete de acuzare împotriva lui Hegseth, legate în principal de războiul din Iran. Demersul reprezintă un prim pas în procedura de destituire („impeachment”), însă, potrivit informațiilor citate de Digi24, are „slabe șanse de reușită”. Hegseth a spus că își asumă operațiunile din conflictul cu Iranul și că ar proceda la fel din nou, „chiar mâine”. Sprijinul lui Trump și miza politică Donald Trump l-a atacat pe Thomas Massie, numindu-l „ratat”, și a insistat că militarii „îl iubesc” pe Hegseth. Președintele SUA a repetat că secretarul apărării „a făcut o treabă foarte bună” și a afirmat că îl va susține chiar și în cazul unui „impeachment” în Camera Reprezentanților. În acest stadiu, din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre calendarul concret al pașilor următori sau despre o dată posibilă a unui vot. [...]
Premierul Norvegiei avertizează că securitatea Europei nu trebuie pusă la schimb în negocierile pentru pacea din Ucraina, pe fondul presiunilor crescânde ale președintelui american Donald Trump pentru un acord rapid, potrivit Digi24 . Jonas Gahr Støre spune că e nevoie de prudență înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi și pune sub semnul întrebării intențiile reale ale lui Vladimir Putin. Støre, aflat în relații tensionate cu Trump, contestă optimismul liderului de la Casa Albă privind un acord „mare și frumos” iminent și indică faptul că negocierile din Emiratele Arabe Unite ar trebui privite ca o etapă intermediară, care să ducă la o nouă întâlnire la scurt timp după aceea. Ce se discută la Abu Dhabi și de ce contează economic Agenda posibilă include, potrivit premierului norvegian, o încetare a focului în zona Mării Negre pentru transportul în siguranță al cerealelor, un armistițiu care să vizeze infrastructura energetică, înghețarea liniei frontului și alte măsuri de „consolidare a încrederii”, precum schimburi de prizonieri. Miza este dublă: reducerea riscurilor asupra fluxurilor de export (în special cereale) și limitarea vulnerabilităților energetice, într-un război care a afectat deja piețele și lanțurile logistice europene. Echipele de negociere de la Moscova și Kiev urmează să se întâlnească cu reprezentanții Statelor Unite la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie, în primul format trilateral din luna februarie, pe fondul intensificării eforturilor diplomatice. Canal direct cu Moscova: „Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington” Pe 27 octombrie, Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au decis să îl contacteze direct pe Putin, într-o convorbire de 90 de minute. Demersul a fost neobișnuit pentru lideri care susțin Ucraina și a stârnit nemulțumiri în rândul unor vecini nordici, precum Danemarca și Letonia, care ar fi preferat menținerea izolării Rusiei. Støre și-a apărat decizia, argumentând că Europa nu își poate permite să fie doar spectator într-o negociere cu efecte directe asupra continentului. „Să recunoaștem. El nu este izolat. Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington.” Cum îl descrie Støre pe Putin și ce semnal vede în discuție Întrebat dacă Putin i s-a părut rațional, premierul norvegian a caracterizat convorbirea drept „profesională” și „rațională”, susținând că discuția a respectat reguli de bază (fără întreruperi, cu respectarea declarațiilor). El a respins și relatările potrivit cărora Putin ar fi ținut o „lecție de istorie slavă” pentru a-și justifica războiul. „Trebuie doar să spun că, știți, am fost de față. Nu a făcut asta.” În privința păcii, Støre afirmă că, dacă Putin și-ar fi dorit cu adevărat încheierea conflictului, războiul nu ar fi început sau s-ar fi terminat deja. Totuși, consideră că simplul fapt că liderul rus „ridică telefonul” poate indica o disponibilitate de a se așeza la masa negocierilor, chiar dacă nu vede „până acum” semne că Putin ar fi cu adevărat deschis unui acord. Linia roșie a nordicilor: arhitectura de securitate europeană, după război Punctul central al avertismentului lui Støre vizează riscul ca Trump și Putin să negocieze o nouă arhitectură de securitate pentru Europa, în contextul temerilor privind reducerea prezenței militare americane sau slăbirea rolului NATO. Premierul norvegian spune că Norvegia nu acceptă ca viitorul rol al SUA în securitatea europeană să fie inclus în negocierile de pace, poziție pe care o atribuie și statelor nordice și baltice. „Orice chestiuni care țin de arhitectura de securitate europeană vor trebui abordate după încheierea războiului.” „Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru.” În paralel, liderii europeni urmează să discute la un summit informal la Dublin cine ar trebui să reprezinte Europa în negocierile privind Ucraina. Støre spune că o formă de reprezentare comună este necesară și indică o orientare către formatul E3 (Germania, Franța și Regatul Unit), cu condiția stabilirii prealabile a mesajelor și obiectivelor comune. [...]
Un apel direct către Vladimir Putin a scos la suprafață o falie tot mai adâncă în Europa privind strategia de negociere a păcii în Ucraina , pe fondul temerilor că SUA ar putea impune o înțelegere nefavorabilă Kievului, potrivit Digi24 , care citează o relatare Politico . Convorbirea a fost inițiată de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, din Helsinki, într-un moment în care Europa caută o modalitate de a-și crește influența asupra negocierilor de pace promovate de Donald Trump. În loc să consolideze poziția europeană, apelul a declanșat cea mai mare ruptură între aliații nordici de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și a amplificat disputa mai largă din UE: dialogul cu Putin ajută pacea sau „recompensează” agresiunea. Miza: cine vorbește în numele Europei și cât de mult se poate baza pe Washington Potrivit materialului, îngrijorarea de fond este dacă Europa poate avea încredere că SUA vor negocia un acord „echitabil” pentru europeni și, mai ales, pentru Ucraina. Tema ar urma să fie discutată la un summit informal al liderilor UE, la Dublin, însă puțini se așteaptă la un consens. Într-un interviu pentru Politico , Jonas Gahr Støre a justificat apelul prin faptul că „singura voce” care ajunge la Moscova este cea de la Washington și a susținut că ideea că războiul se va încheia fără ca Europa să discute cu Moscova este „o iluzie”. Cum s-a ajuns la apel: presiunea revenirii lui Trump și izolarea diplomatică a Rusiei Contextul descris de Politico este că Europa se luptă să-și păstreze influența asupra procesului de pace încă de la revenirea lui Trump la Casa Albă, la începutul lui 2025, când acesta l-a sunat rapid pe Putin și a oprit asistența financiară a SUA pentru Kiev. Ulterior, în octombrie, Trump l-a criticat pe Volodimir Zelenski pentru atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și a spus că partea lui Putin s-a comportat „bine”. În acest cadru, Stubb și Støre au încercat să intervină: Støre i-a primit la Oslo pe Zelenski și pe trimisul lui Trump, Steve Witkoff , iar Stubb a spus că întâlnirea din 20 octombrie a readus procesul „pe calea cea bună”. La scurt timp, Witkoff i-a surprins din nou pe europeni după o întâlnire cu Putin la Sankt Petersburg, pe care l-a lăudat ca fiind un „umanitar”, potrivit relatării. Ce s-a discutat cu Putin și ce semnale au rezultat Apelul către Kremlin a avut loc pe 27 octombrie, după consultări cu Zelenski, iar parametrii discuției ar fi fost stabiliți astfel încât fiecare parte să-și prezinte mesajele fără întreruperi. Convorbirea ar fi durat 90 de minute, potrivit unui oficial familiarizat cu subiectul, deși alți oficiali europeni au contestat unele detalii vehiculate despre discuție. Cei doi lideri nordici i-au transmis lui Putin, potrivit materialului, mesajele lui Zelenski: chestiunile teritoriale pot fi discutate doar la nivel de lideri, față în față, și ar fi necesare mai întâi măsuri de dezamorsare. De asemenea, au ridicat tema securității Mării Baltice și menținerea căii navigabile deschise pentru comerț. Støre a spus că Putin a fost „rațional” și „profesionist” la telefon și că ar fi indicat că ia în serios discuțiile de la Abu Dhabi, urmând să-și instruiască negociatorii să se pregătească. Totuși, aceeași relatare notează că nici echipele norvegiană și finlandeză nu se așteaptă la un progres major la Abu Dhabi. Reacția aliaților: critică publică și acuzații de lipsă de coordonare Anunțul apelului a generat reacții negative, inclusiv din partea țărilor baltice și a unor lideri nordici prezenți la Helsinki. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că este „foarte sceptică” și a insistat că Europa ar trebui să-și păstreze unitatea, nu să acționeze pe cont propriu. Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a spus că pacea trebuie să vină prin „forță”, nu prin „presiune”, iar Lituania a criticat inițiativa. În privat, unii diplomați au fost și mai tranșanți, iar o parte din nemulțumire a vizat faptul că Stubb și Støre nu s-ar fi coordonat suficient cu aliații înainte. Oficialii familiarizați cu pregătirile au respins însă această acuzație, susținând că mai mulți lideri, inclusiv din Franța, Germania și SUA, au fost informați înainte de apel. Ce urmează Pe termen scurt, disputa riscă să slăbească poziția comună europeană chiar înaintea discuțiilor de pace de la Abu Dhabi, unde negociatorii ruși și ucraineni ar urma să se întâlnească cu emisarii lui Trump. În paralel, liderii UE vor încerca să răspundă la două întrebări care divizează deja capitalele: cine reprezintă Europa în negocieri și dacă dialogul direct cu Putin este un instrument util sau o concesie politică. [...]
Sprijinul public al lui Trump pentru șeful Pentagonului ridică miza unui vot rapid în Congres : Donald Trump a spus că îl va susține pe secretarul Apărării, Pete Hegseth , dacă va fi supus procedurii de destituire, după ce deputatul republican Thomas Massie a depus actele de punere sub acuzare, potrivit Digi24 . Trump a făcut declarațiile într-o discuție cu jurnalista Kaitlan Collins de la CNN, citată de News.ro, și l-a atacat pe Massie, pe care l-a numit „un ratat fără scrupule”. Președintele american a mai spus că Massie „are multă ură în suflet” și a sugerat că nu își va „pierde timpul” cu el, amintind că un candidat susținut de Trump l-a învins pe congresmanul din Kentucky în alegerile primare de la începutul anului. Un element cu efect imediat este calendarul: depunerea articolelor de destituire înseamnă că va trebui să aibă loc un vot până miercuri, conform informațiilor din articol. Ce a spus Hegseth și cum își justifică Trump poziția Hegseth a respins demersul de punere sub acuzare și a afirmat că este de acord cu Trump că ar „face-o din nou” în privința declanșării războiului cu Iranul. Trump, la rândul lui, a spus că secretarul Apărării „a făcut o treabă foarte bună” și a reluat comparații cu fosta administrație, făcând aluzie la spitalizarea discretă a fostului secretar al Apărării, Lloyd Austin, la finalul lui 2023 și începutul lui 2024. Miza politică: Massie anticipează o plecare înainte de finalul anului Massie a declarat că vede „o probabilitate ridicată” ca Hegseth să nu rămână în funcție până la 31 decembrie și a susținut, într-o intervenție la CNN, că destituirea acum ar fi o măsură „politicoasă” comparativ cu ce ar urma dacă democrații vor prelua controlul Camerei Reprezentanților în ianuarie. „Nu propun ca el să ajungă la închisoare. Nu propun ca el să fie supus răspunderii civile. Spunem doar că trebuie să-și piardă funcția chiar acum.” În același context, Massie a afirmat că, odată cu schimbarea majorității, ar putea urma audieri și convocarea unor persoane care au lucrat sub conducerea lui Hegseth, inclusiv pe teme care „nici măcar nu au fost făcute publice încă”, potrivit declarațiilor sale citate în articol. [...]
Kremlinul ridică miza negocierilor de pace, sugerând că frontierele Ucrainei sunt deja schimbate , pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o „formă puțin diferită” a țării la finalul războiului, potrivit HotNews . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că „realitatea de pe teren” ar face ca Ucraina să fie „deja o altă țară” din punct de vedere geografic față de 2022. Declarația vine ca răspuns la comentariile lui Trump, care a spus că, odată încheiat războiul, teritoriul Ucrainei „va avea o altă formă” decât la începutul invaziei ruse. „Din punct de vedere geografic, Ucraina este deja o altă țară. Realitatea de pe teren este evidentă. Cred că nimeni nu poate nega aceasta.” Context: negocieri Rusia–Ucraina, mediate de SUA, la Abu Dhabi Declarațiile lui Trump au fost făcute publice cu o zi înainte de negocierile dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programate pentru 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi. În interviul acordat emisiunii „60 minutes” de la CBS News, Trump a spus că se așteaptă la un acord de pace și a respins ideea că Vladimir Putin ar prelungi deliberat negocierile. Trump a evitat să spună dacă are mai multă încredere în Putin sau în președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că are relații bune cu ambii. Totodată, a susținut că războiul se va termina „datorită” lui. „Cred că acest război se va termina și se va termina curând. Și singurul motiv pentru care se va termina este datorită mie.” Miza teritorială: poziții incompatibile Potrivit informațiilor citate de HotNews din agențiile EFE și Agerpres , Rusia insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale a cinci teritorii anexate: Crimeea (anexată după referendumul organizat de Moscova în 2014); Donețk; Luhansk; Herson; Zaporojie. Moscova consideră cele patru regiuni din est și sud drept parte a teritoriului său în granițele administrative din 1991 și spune că această recunoaștere este inclusă în Constituția Rusiei, deși armata rusă nu controlează complet aceste teritorii. De cealaltă parte, Zelenski a anunțat în octombrie că Ucraina este deschisă să discute problema teritorială doar într-o întâlnire directă între președinții Rusiei și Ucrainei, în condițiile în care, „în principiu”, Kievul nu este dispus să cedeze teritorii. Europa, pe margine: Rusia exclude UE, Franța spune că va fi reprezentată Kremlinul a exclus „vehement” participarea Uniunii Europene la negocierile de pace. În replică, șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a declarat că Europa va fi „bine reprezentată” la discuțiile de la Abu Dhabi. În acest context, mesajul Moscovei despre „realitatea de pe teren” indică faptul că tema teritoriilor rămâne punctul central și cel mai dificil al negocierilor, în timp ce părțile rămân „profund divizate” atât asupra concesiilor teritoriale, cât și asupra garanțiilor de securitate după un eventual armistițiu. [...]
Miniștrii de externe ai G7 au discutat la Paris continuarea sprijinului pentru Ucraina, cu accent pe apărare antiaeriană și securitate energetică , pe fondul riscurilor pentru iarna 2026-2027 și al presiunii asupra stocurilor de interceptoare, potrivit Kyiv Post . Reuniunea a avut loc marți, 10 noiembrie, și a vizat coordonarea sprijinului internațional pentru Ucraina. Pe agenda discuțiilor s-au aflat asistența militară, securitatea energetică, sancțiunile împotriva Rusiei și eforturile diplomatice pentru încheierea războiului. Ucraina a fost reprezentată de ministrul de externe Andrii Sybiha, invitat la o sesiune dedicată de omologul său francez Jean-Noël Barrot, în contextul în care Franța deține președinția G7 în 2026. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura energetică Conform Ministerului ucrainean de Externe, Sybiha le-a prezentat aliaților situația de pe front, consecințele atacurilor rusești și nevoile „cele mai urgente” ale Ucrainei pentru apărare și reziliență înainte de iarnă. Printre prioritățile menționate se numără întărirea apărării antiaeriene, creșterea presiunii asupra Rusiei, sprijinirea infrastructurii energetice și coordonarea pozițiilor privind eforturile de pace. Publicația notează că urgența ajutorului pentru apărarea antiaeriană vine în contextul unei penurii raportate de interceptoare Patriot , iar livrările „fiabile” pentru Ucraina în 2027 sunt puse sub semnul întrebării din cauza stocurilor europene scăzute de interceptoare PAC-2 și PAC-3. Pe partea de energie, securitatea energetică rămâne o preocupare majoră, Ucraina intrând în al cincilea sezon rece de la începutul invaziei la scară largă. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat pe 4 noiembrie că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ar putea provoca un deficit de electricitate în sezonul de încălzire 2026-2027. Marea Neagră, pe agenda de securitate Discuțiile au fost așteptate să acopere și securitatea alimentară globală, precum și libertatea de navigație în Marea Neagră. În octombrie, cel puțin nouă nave cargo au fost lovite de drone navale în apropierea coastelor României și Bulgariei, incident soldat cu morți și dispăruți în rândul navigatorilor, potrivit informațiilor citate. Sybiha i-a mulțumit Franței pentru faptul că a plasat Ucraina în centrul agendei G7. Într-un mesaj pe X, el a transmis: „Jean-Noël, îți mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru că ai plasat Ucraina în centrul agendei reuniunii, inclusiv printr-o sesiune dedicată G7+Ucraina. Conducerea Franței în acest moment extrem de important contează cu adevărat.” Tot pe 10 noiembrie, ministrul ucrainean a avut discuții bilaterale cu secretarul de stat al SUA Marco Rubio, cu șefa diplomației UE Kaja Kallas și cu alți omologi din G7, inclusiv reprezentanți din Germania, Italia și Regatul Unit. Întâlnirea de la Paris a fost a doua reuniune formală a miniștrilor de externe ai G7 sub președinția franceză din 2026, după cea din martie, de la Vaux-de-Cernay. [...]
