Știri
Știri din categoria Externe
Marea Britanie vrea să intre în împrumutul UE de 78 mld. lire pentru Ucraina, un pas cu implicații directe pentru industria de apărare potrivit Reuters. Guvernul de la Londra spune că este pregătit să înceapă discuțiile pentru a se alătura mecanismului de finanțare aprobat de Uniunea Europeană, într-un context în care statele europene sunt presate să își asume mai mult din efortul de securitate.
Premierul Keir Starmer urmează să transmită luni, la summitul Comunității Politice Europene de la Erevan (Armenia), că Regatul Unit vrea să lucreze cu UE pentru a sprijini Ucraina în obținerea de echipamente militare „vitale”, potrivit biroului său.
Dincolo de componenta politică, Londra indică explicit o miză economică: finanțarea suplimentară ar putea „debloca oportunități” pentru firmele britanice să răspundă nevoilor urgente ale Ucrainei, în special în sectorul apărării, se arată în declarația guvernului citată de Reuters.
Împrumutul UE este de 78 miliarde lire (105,9 miliarde dolari, aprox. 487 miliarde lei) și a fost aprobat luna trecută. Potrivit aceleiași surse, mecanismul ar urma să acopere două treimi din necesarul Ucrainei pentru următorii doi ani, iar cea mai mare parte a sumei este destinată cheltuielilor militare.
Guvernul britanic a mai anunțat că va prezenta în această săptămână un nou pachet de sancțiuni împotriva unor companii ruse, cu scopul de a perturba lanțurile de aprovizionare militară ale Rusiei.
Vizita lui Starmer în Armenia – prima a unui lider britanic în această țară de la Margaret Thatcher, în 1990 – are loc pe fondul presiunilor administrației Trump ca Europa să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea continentului, notează Reuters. În același timp, mai multe state europene, inclusiv Germania, Franța și Marea Britanie, au fost supuse unor presiuni suplimentare din partea Washingtonului după ce au refuzat să se alăture războiului SUA și Israelului împotriva Iranului.
În declarația citată, Starmer a spus:
„Când Regatul Unit și Uniunea Europeană lucrează împreună, cu toții culegem beneficiile — iar în aceste vremuri volatile trebuie să mergem mai departe și mai repede pe apărare pentru a-i menține pe oameni în siguranță.”
Următorul pas este deschiderea negocierilor pentru ca Marea Britanie să se alăture împrumutului UE. Reuters nu oferă detalii despre calendarul discuțiilor sau despre forma exactă a participării britanice, iar aceste elemente rămân de clarificat.
Recomandate
Ucraina încearcă să transforme experiența din războiul cu drone în contracte și sprijin extern , inclusiv în statele din Golf, într-un moment în care conflictul dintre SUA și Iran a reconfigurat prioritățile de securitate și a pus presiune pe piețele energetice, potrivit Adevărul . Vizita președintelui Volodimir Zelenski în Arabia Saudită, în martie, a avut o miză explicită: să valorifice „know-how”-ul (expertiza practică) acumulat de Ucraina în utilizarea dronelor și să-l convertească într-un atu geopolitic și economic. Zelenski a spus că scopul deplasării a fost „să întărească protecția vieților”, iar Kievul urmărește să se poziționeze nu doar ca beneficiar de ajutor, ci și ca furnizor de expertiză relevantă pentru parteneri expuși la atacuri cu rachete și drone. Export de expertiză militară către statele din Golf De la începutul invaziei ruse din 2022, Ucraina a devenit un „laborator” de inovație militară în zona dronelor, iar acum încearcă să exporte această experiență. Potrivit autorităților ucrainene, au fost semnate acorduri cu: Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite Qatar Aceste state au fost, la rândul lor, ținte ale unor atacuri recente cu rachete și drone iraniene, ceea ce face ca lecțiile Ucrainei să fie direct aplicabile. Zelenski a indicat că astfel de colaborări pot deschide și beneficii economice, inclusiv perspectiva unor contracte de apărare cu state bogate, aliate ale SUA. Energia: avantaj pentru Rusia, dar și o țintă pentru Ucraina Materialul notează că izbucnirea conflictului cu Iranul a venit inițial cu riscuri pentru Ucraina: exista teama că Washingtonul își va muta atenția, iar scumpirea energiei, pe fondul instabilității din Orientul Mijlociu, ar fi putut crește veniturile Rusiei din petrol. Moscova ar fi profitat de perturbarea rutelor energetice, inclusiv din cauza dificultăților de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz , pentru a vinde mai mult petrol la prețuri mai mari. În același context, Donald Trump a reînnoit o derogare care permite unor state să cumpere petrol rusesc sancționat, invocând creșterea costurilor globale. În paralel, Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, folosind drone cu rază lungă, încercând să lovească direct exporturile de energie ale Moscovei. Potrivit lui Zelenski, Rusia ar suferi pierderi „critice”, de ordinul miliardelor de dolari, iar atacurile ucrainene ar fi redus câștigurile cu aproximativ un miliard de dolari într-o singură săptămână, după ce creșterea prețului petrolului dusese inițial la dublarea veniturilor față de lunile precedente. Costul dronelor și efectul asupra apărării antiaeriene Zelenski a pus accent pe raportul cost–eficiență în războiul cu drone, inclusiv în cazul dronelor Shahed-136, de origine iraniană, folosite pe scară largă de Rusia. În articol sunt menționate următoarele ordine de mărime: o dronă Shahed: 80.000–130.000 de dolari (aprox. 360.000–585.000 lei) interceptare cu sisteme de circa 10.000 de dolari (aprox. 45.000 lei) Această realitate, arată textul, a atras atenția și statelor NATO, care urmăresc lecțiile Ucrainei în contextul survolărilor de drone în orașe europene. Acorduri europene și finanțare UE, pe fondul incertitudinii politice din SUA În aprilie, Ucraina a semnat două acorduri majore: unul cu Norvegia, în valoare de 8,6 miliarde de dolari (aprox. 38,7 miliarde lei), parte a unui pachet de sprijin de 28 de miliarde până în 2030, și altul cu Germania, evaluat la 4,7 miliarde de dolari (aprox. 21,2 miliarde lei), care include drone, rachete, software și sisteme moderne de apărare. Separat, Ucraina a obținut aprobarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) de la Uniunea Europeană, bani considerați esențiali pentru producția și achiziția de echipamente militare în anul următor. Împrumutul fusese blocat anterior de Ungaria, dar schimbarea de leadership la Budapesta a deblocat decizia, potrivit articolului. Pe fondul acestor evoluții, perspectivele de pace rămân neclare. Trump a spus că o „soluție” ar putea fi găsită „relativ rapid” după o discuție „foarte bună” cu Vladimir Putin, însă negocierile nu au produs rezultate concrete până acum, iar Zelenski a criticat indirect lipsa de implicare a emisarilor americani, considerând absența lor din Ucraina „lipsită de respect”. În Europa, apar semne de întrebare legate de direcția Washingtonului, inclusiv după ce noua Strategie de Securitate Națională a SUA nu mai definește Rusia drept o amenințare directă, punând accent pe „stabilitate strategică” și pe posibilitatea unei colaborări viitoare cu Moscova. [...]
O dronă ucraineană cu rază lungă a ajuns în Moscova, iar incidentul a dus la întreruperi temporare ale traficului aerian pe două aeroporturi importante , pe fondul activării planului „Kover ”, potrivit Adevărul . Aparatul ar fi explodat la circa 3 kilometri de Ministerul rus al Apărării și la 6 kilometri de Kremlin, iar fragmentele au căzut pe o stradă din vestul capitalei ruse. Autoritățile ruse au transmis că a fost avariată o clădire dintr-un complex rezidențial de lux. Publicația ucraineană Focus.ua (citată de Adevărul) notează că experții consideră că este prima dată când drone ucrainene sunt documentate atât de aproape de Kremlin după o perioadă îndelungată. În mesajele distribuite online, drona este identificată ca fiind un model FP-1, descris ca un aparat de tip avion, cu rază lungă de acțiune. Conform informațiilor din articol, FP-1 a fost prezentată în Ucraina în mai 2025, poate transporta o încărcătură de până la 120 de kilograme și ar avea o autonomie de zbor de până la 1.600 de kilometri. În imaginile apărute online se vede și o inscripție în ucraineană pe o bucată din dronă: „Nu atingeți! Parte mobilă”. Impact operațional: aeroporturi oprite temporar și alertă extinsă Șeful Centrului pentru Studiul Ocupației, Petro Andriușcenko, a afirmat că, în dimineața de 4 mai, aeroporturile „Vnukovo” și „Domodedovo” „încă nu funcționau” din cauza introducerii planului „Kover” de către Rosaviația, pe fondul atacului cu drone. Tot Andriușcenko a mai spus că, în cursul nopții, au fost atacate și alte regiuni ale Rusiei, iar sistemele de apărare antiaeriană au raportat atacuri în regiunile Rostov, Voronej, Lipetsk și Samara. Ministerul rus al Apărării a declarat, la rândul său, că apărarea antiaeriană ar fi doborât 117 drone deasupra regiunilor Federației Ruse. Context Într-un episod separat menționat de Adevărul, forțele ucrainene au atacat recent două nave ale așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei , în apropierea intrării în portul Novorossiisk de la Marea Neagră, potrivit unei declarații a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. (Detalii în Adevărul .) [...]
Rusia pierde din ritmul ofensivei, iar încetinirea se vede în cifre și în capacitatea de a susține operațiuni combinate , potrivit unei analize preluate de HotNews , care indică atât o scădere a câștigurilor teritoriale, cât și blocaje în aviație legate de lipsa de personal și mentenanță. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) notează o premieră de la incursiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk (august 2024): trupele Moscovei ar fi înregistrat o pierdere netă de teritoriu controlat în Ucraina. Cifrele care arată încetinirea și pierderea de teren Conform evaluării ISW, forțele ruse ar fi pierdut controlul asupra a 116 km² în aprilie 2026 , fără a include zonele în care trupele ruse „s-ar fi putut infiltra”. Pe ritmul de înaintare, think-tank-ul estimează o scădere pronunțată: 2,9 km²/zi în primele patru luni din 2026, față de 9,76 km²/zi în aceeași perioadă din anul precedent. Pe un orizont de șase luni, ISW estimează că Rusia a capturat 1.443,35 km² (noiembrie 2025 – aprilie 2026), comparativ cu 2.368,38 km² în intervalul echivalent din 2024–2025. De ce contează: presiune operațională și „cosmetizarea” avansului ISW leagă încetinirea de o suprapunere de factori, între care: contraofensive terestre ucrainene, atacuri ucrainene de rază medie, blocarea din februarie 2026 a utilizării terminalelor Starlink de către trupele ruse în Ucraina și restricționarea aplicației Telegram de către Kremlin, cu efecte asupra coordonării și comunicațiilor. Un element de context menționat este noroiul, care ar îngreuna deplasarea blindatelor și ar reduce mobilitatea, dar ISW avertizează că nu este sigur dacă Rusia va recupera ritmul în mai–iunie 2026, așa cum s-a întâmplat în alți ani, când terenul s-a uscat. În paralel, analiza descrie o tactică prin care Moscova ar „umfla” succesul: în loc de cuceriri consolidate, ar folosi infiltrări ale unor grupuri mici în zone disputate, revendicând controlul fără a-l deține efectiv. ISW estimează că Rusia ar fi „ocupat sau infiltrat” 1.716 km² în ultimele șase luni, dar ar controla în realitate 1.443 km² , diferența fiind asociată „zonelor gri”, unde controlul nu este stabil. Aviația: capacități pe hârtie, limitări în personal și mentenanță Pe componenta aeriană, bloggeri militari ruși citați în analiză susțin că, deși se discută despre creșterea capacității de bombardament, există blocaje care ar limita valorificarea ei. Un „millblogger” rus menționează utilizarea combinată a două tipuri de bombe ghidate pe avioane Suhoi Su-34 și posibilitatea de a crește loviturile la 15.000–16.000 pe lună . În același timp, aceleași surse indică probleme structurale: lipsă de avioane și de personal de mentenanță, iar ingineri ar fi trimiși pe front ca infanteriști sau folosiți la paza aerodromurilor. Un blogger afiliat Kremlinului mai susține că Rusia ar risipi muniția pe ținte minore și că schimbă frecvent seturile de ținte fără a-și îndeplini obiectivele inițiale. Contextul complet al evaluării ISW este disponibil aici: Institutul pentru Studiul Războiului . [...]
Aterizarea de urgență a avionului premierului spaniol Pedro Sanchez la Ankara a perturbat deplasarea către summitul Comunității Politice Europene , un episod care pune presiune pe logistica și calendarul unei vizite oficiale la nivel înalt, potrivit Agerpres . Aeronava care îl transporta pe Sanchez spre Armenia a fost nevoită să aterizeze duminică seară în capitala Turciei din cauza unui „incident tehnic neprevăzut”, au transmis serviciile șefului guvernului spaniol, informație preluată de AFP. Delegația spaniolă urma să petreacă noaptea la Ankara și să își reia călătoria către Armenia „mâine”, fără ca autoritățile spaniole să ofere detalii despre natura problemei tehnice. Anterior, o sursă sub protecția anonimatului declarase pentru AFP că avionul premierului spaniol a aterizat de urgență la Ankara, fără alte precizări. Context: deplasare către summitul Comunității Politice Europene Pedro Sanchez se îndrepta către Erevan pentru al 8-lea Summit al Comunității Politice Europene, un forum informal care reunește de două ori pe an lideri din aproape toate țările europene, membre sau nu ale Uniunii Europene, cu excepția Rusiei și Belarusului. [...]
Un incident rar de „fratricid” evitat la limită arată cât de mult a mutat războiul din Ucraina decizia de foc către drone și identificare la distanță , cu riscuri operaționale majore chiar și pentru propriile trupe, potrivit Libertatea , care preia relatarea The Guardian. Caporalul ucrainean Vadîm Lietunov , 34 de ani, a ajuns din greșeală într-o tranșee rusească în timpul unui bombardament și a supraviețuit două săptămâni alături de un soldat rus, Nikita, înainte să revină la ai săi împreună cu acesta, ca prizonier de război. Povestea este prezentată ca un caz extrem de rar într-un conflict în care contactul direct între combatanți este limitat, iar majoritatea rănilor și deceselor sunt provocate de explozii la distanță, în special prin drone. Cum s-a ajuns la confuzie și de ce contează operațional Relatarea descrie un front dominat de lovituri repetate: bombardamentele ar fi început a doua zi după sosirea lui Lietunov într-un nou sector și ar fi continuat câte șase sau șapte ore pe zi. Într-un astfel de context, soldatul a încercat să se retragă spre poziții ucrainene după ce adăpostul în care se afla cu un camarad a fost lovit, iar acesta a murit. În fuga sa, a intrat într-o poziție fortificată pe care a crezut-o ucraineană, însă în interior era un soldat rus. Episodul scoate în evidență o problemă practică a luptelor de tranșee sub presiune: orientarea și identificarea rapidă devin dificile, iar o singură eroare poate duce fie la capturare, fie la ucidere. Drona „prietenoasă” care aproape i-a omorât Momentul cu impact direct asupra modului de luptă descris în material apare când cei doi ies din adăpost și sunt observați de o dronă ucraineană. Lietunov încearcă să se identifice, folosind numele său de cod și numărul brigăzii, însă unitatea sa ar fi presupus inițial că amândoi sunt ruși și a trimis o altă dronă pentru a-i lovi. Drona s-a prăbușit, iar lansarea unei a doua a fost anulată abia după ce comandantul l-ar fi recunoscut pe soldat căutându-l pe rețelele de socializare. Episodul indică o vulnerabilitate operațională: în condiții de vizibilitate redusă și decizie rapidă, identificarea „amic-inamic” (proceduri și semne care confirmă că o țintă e proprie sau adversă) poate eșua, iar corecția vine târziu, uneori prin metode improvizate. Finalul: evacuare și predare Potrivit relatării, brigada ucraineană a trimis ulterior o stație radio cu ajutorul unei drone, iar Lietunov a cerut mâncare și apă, încercând să evite tensionarea situației, deoarece viața lui depindea de starea de spirit a soldatului rus. Într-o zi de vineri, pe ceață, ar fi apărut un vehicul blindat ucrainean, iar cei doi au părăsit tranșeea, Nikita predându-se în cele din urmă și distrugându-și telefonul. Lietunov s-a întors la Odesa , unde se recuperează, deplasându-se cu cârje și având, conform textului, un deget lipsă la un picior. La final, el rezumă experiența astfel: „Este un miracol. Am fost prizonier, dar până la urmă m-am întors cu un prizonier.” [...]
Negocierile despre „pace” în Ucraina se mută spre Bruxelles, iar spațiul de manevră al lui Volodîmîr Zelenski se îngustează , pe fondul presiunilor occidentale pentru concesii teritoriale și al incertitudinii privind garanțiile de securitate, potrivit unei analize publicate de Al Jazeera . Textul susține că, dincolo de imaginea publică a liderului ucrainean, dinamica de pe front nu indică o schimbare majoră față de ultimii doi ani. Chiar și acolo unde au existat afirmații oficiale despre câștiguri teritoriale ucrainene, analiza notează că evaluările sunt dificil de făcut din cauza „zonelor gri” de pe linia frontului, iar avansurile sunt limitate, de ordinul a 150-200 km pătrați pe lună. Presiunea militară și problema resurselor umane Analiza indică faptul că trupele ruse asediază mai multe orașe industriale din nordul regiunii Donețk și că înaintările de-a lungul frontierei nordice extind linia activă a frontului cu sute de kilometri, ceea ce ar agrava deficitul de personal al Ucrainei. În paralel, articolul afirmă că armata ucraineană a recurs la campanii dure pentru aplicarea recrutării obligatorii, în timp ce Rusia ar continua să atragă voluntari prin compensații ridicate. Sunt menționate și contradicții în mesajele publice privind pierderile ruse: Zelenski a vorbit despre 35.000 de victime rusești în martie, dar această cifră ar intra în conflict cu propriile date invocate de Ministerul ucrainean al Apărării (care ar fi indicat un vârf de peste 48.000 în ianuarie 2025 și o medie lunară de aproximativ 35.000 în 2025). Totodată, șeful său de cabinet, Kirilo Budanov, este citat cu ideea că un colaps al mobilizării ruse „nu era iminent”. Banii din petrol și ecuația finanțării războiului Un punct central al analizei este că loviturile cu drone asupra infrastructurii petroliere ruse pot produce efecte vizuale și pagube punctuale, dar este „îndoielnic” că schimbă decisiv cursul războiului. În același timp, articolul afirmă că în aprilie veniturile Rusiei din petrol au urcat la 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei), pe fondul războiului SUA-Israel cu Iranul. Autorul compară această sumă cu finanțarea externă a Ucrainei, susținând că „câștigul” lunar al Rusiei ar echivala cu 10% din împrumutul de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) pe care Ucraina ar urma să îl primească de la Uniunea Europeană în următorii doi ani pentru susținerea efortului de război. Analiza mai afirmă că, deși Rusia a suferit pierderi economice, declinul ar fi comparabil cu cel din alte economii europene afectate de războaiele din Ucraina și Iran. În sprijinul ideii de reziliență relativă, textul invocă grafice FMI potrivit cărora PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare (indicator al nivelului de trai) al Rusiei ar depăși nivelul unor state UE mai puțin prospere, precum România și Grecia, în timp ce Ucraina ar fi la un nivel comparabil cu Mongolia și Egipt. „Târgul” se poartă cu aliații, nu doar cu Moscova Miza imediată, în această lectură, este că negocierile privind conturul păcii se poartă tot mai mult între Zelenski și aliații occidentali, în special europeni, care ar transmite semnale nealiniate despre ce ar putea primi Ucraina în schimbul unor concesii. Sunt menționate două poziții prezentate ca relevante: Cancelarul german Friedrich Merz ar fi sugerat că Ucraina ar trebui să cedeze o parte din teritoriu pentru a încheia războiul, primind la schimb o cale mai rapidă către aderarea la UE. Șeful apărării din UE, Andrius Kubilius, ar fi spus că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, iar aderarea la UE va fi „un proces complicat”, propunând în schimb o uniune militară între Ucraina și alte țări europene — idee pe care Moscova ar respinge-o, interpretând-o ca o extindere indirectă a NATO. În acest context, analiza susține că Zelenski ar avea nevoie să arate „măcar un câștig” atunci când va fi semnat un tratat de pace dificil de acceptat intern, iar cele mai importante două „câștiguri” posibile — aderarea la UE sau garanții reale de securitate — par, în această evaluare, puțin probabile. Tensiuni interne și vulnerabilitate politică Articolul notează că frustrarea în Ucraina este în creștere și îl citează pe Danylo Hetmanțev, șeful comisiei fiscale din parlamentul ucrainean, care a cerut oficialilor europeni să nu mai trateze ucrainenii ca „instrument” pentru obiective geopolitice sau ca „scut uman” și să nu le „definească destinul”. Pe plan intern, analiza afirmă că Zelenski este urmărit de o investigație de amploare privind corupția care ar implica anturajul său apropiat și concluzionează că liderul ucrainean „nu pare să aibă cărți de jucat” nici împotriva Rusiei, nici în raport cu aliații occidentali, într-un moment în care menținerea status quo-ului devine tot mai greu de susținut. [...]
