Știri
Știri din categoria Externe
Marea Britanie vrea să intre în împrumutul UE de 78 mld. lire pentru Ucraina, un pas cu implicații directe pentru industria de apărare potrivit Reuters. Guvernul de la Londra spune că este pregătit să înceapă discuțiile pentru a se alătura mecanismului de finanțare aprobat de Uniunea Europeană, într-un context în care statele europene sunt presate să își asume mai mult din efortul de securitate.
Premierul Keir Starmer urmează să transmită luni, la summitul Comunității Politice Europene de la Erevan (Armenia), că Regatul Unit vrea să lucreze cu UE pentru a sprijini Ucraina în obținerea de echipamente militare „vitale”, potrivit biroului său.
Dincolo de componenta politică, Londra indică explicit o miză economică: finanțarea suplimentară ar putea „debloca oportunități” pentru firmele britanice să răspundă nevoilor urgente ale Ucrainei, în special în sectorul apărării, se arată în declarația guvernului citată de Reuters.
Împrumutul UE este de 78 miliarde lire (105,9 miliarde dolari, aprox. 487 miliarde lei) și a fost aprobat luna trecută. Potrivit aceleiași surse, mecanismul ar urma să acopere două treimi din necesarul Ucrainei pentru următorii doi ani, iar cea mai mare parte a sumei este destinată cheltuielilor militare.
Guvernul britanic a mai anunțat că va prezenta în această săptămână un nou pachet de sancțiuni împotriva unor companii ruse, cu scopul de a perturba lanțurile de aprovizionare militară ale Rusiei.
Vizita lui Starmer în Armenia – prima a unui lider britanic în această țară de la Margaret Thatcher, în 1990 – are loc pe fondul presiunilor administrației Trump ca Europa să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea continentului, notează Reuters. În același timp, mai multe state europene, inclusiv Germania, Franța și Marea Britanie, au fost supuse unor presiuni suplimentare din partea Washingtonului după ce au refuzat să se alăture războiului SUA și Israelului împotriva Iranului.
În declarația citată, Starmer a spus:
„Când Regatul Unit și Uniunea Europeană lucrează împreună, cu toții culegem beneficiile — iar în aceste vremuri volatile trebuie să mergem mai departe și mai repede pe apărare pentru a-i menține pe oameni în siguranță.”
Următorul pas este deschiderea negocierilor pentru ca Marea Britanie să se alăture împrumutului UE. Reuters nu oferă detalii despre calendarul discuțiilor sau despre forma exactă a participării britanice, iar aceste elemente rămân de clarificat.
Recomandate
Roberta Metsola cere ca adaptarea la schimbările climatice să fie reflectată direct în bugetul UE , pe fondul unei veri cu valuri de căldură, incendii și inundații care au expus vulnerabilități cu efecte economice și energetice, potrivit Mediafax . Președinta Parlamentului European spune că experiențele din această vară au creat în Europa un „sentiment de urgență” privind pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice și avertizează că „nu ne putem permite să lăsăm să treacă o iarnă până la venirea unei noi veri”. Metsola a indicat, între altele, secarea râurilor, lipsa de adaptare a locuințelor și impactul disproporționat asupra populațiilor vulnerabile, într-o declarație citată de Politico. Bugetul UE, în centrul discuției despre adaptare Metsola susține că „realitățile din teren” trebuie să se vadă în modul în care Uniunea își construiește finanțarea pe termen lung, ridicând explicit tema adaptării Cadrului Financiar Multianual (bugetul multianual al UE) pentru a răspunde mai bine crizelor climatice. În același context, ea a spus că UE a greșit în trecut tratând economia și mediul ca domenii separate și că ar fi „mai înțelept” să fie recunoscut faptul că „merg mână în mână”. De ce contează: efecte directe în transport și energie Articolul plasează declarațiile în contextul unui sezon de fenomene extreme care a afectat continentul „social, economic și energetic”. Mediafax notează că, în urma evenimentelor meteo din vară, zeci de mii de persoane și-au pierdut viața, iar sute de mii de hectare au fost mistuite de incendiile de vegetație. Pe componenta economică și operațională, scăderea debitelor marilor fluvii europene a lovit transporturile și energia: Rinul, în Germania, a coborât la cel mai scăzut nivel din 1880, ceea ce i-a obligat pe transportatori să își reducă încărcătura cu până la 80%; nivelul scăzut al Dunării a determinat închiderea centralelor nucleare de la Cernavodă și Paks, în Ungaria, potrivit sursei. Ce urmează: tema climei, mai prezentă în „Starea Uniunii” Metsola afirmă că tema climei va fi abordată în discursul despre Starea Uniunii pe care îl va susține președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și anticipează că accentul ar putea fi mai puternic în acest an, pe fondul verii „dezastruoase” invocate de oficialul european. [...]
Serghei Lavrov încearcă să mute responsabilitatea pentru blocajul negocierilor de pace pe seama SUA și a Europei, susținând că Washingtonul ar fi „prelungit cu un an” războiul din Ucraina prin retragerea din presupuse „ acorduri de la Anchorage ”, potrivit Antena 3 . Lavrov a afirmat că aceste înțelegeri ar fi fost convenite între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, iar ieșirea SUA din ele — despre care susține că s-ar fi produs sub presiunea Europei — ar fi împiedicat încheierea războiului. În relatarea citată de Antena 3, informația este atribuită publicației Kiev Independent. „Dacă americanii nu s-ar fi retras de la acordurile de la Anchorage” și Europa nu i-ar fi „îndepărtat” de acestea, „am fi trăit fără război de un an încoace”, a spus Lavrov. „Acordurile de la Anchorage”, contestate de partea americană Kremlinul a invocat în repetate rânduri existența unor presupuse acorduri rezultate în urma întâlnirii Trump–Putin din Alaska, însă oficiali americani au negat că ar fi existat astfel de înțelegeri, conform aceleiași surse. Miza: revendicările teritoriale și refuzul încetării focului Declarațiile vin în contextul în care eforturile conduse de SUA pentru un acord de pace mai amplu sunt descrise ca stagnând, pe fondul revendicărilor teritoriale ale Rusiei. Antena 3 notează că Moscova a respins în repetate rânduri ideea unei încetări a focului și a cerut Kievului să cedeze Donbasul, regiune parțial ocupată și considerată strategică. În același timp, Ucraina ar fi cerut o încetare a focului pe actuala linie a frontului și a insistat asupra unor garanții de securitate care să descurajeze o viitoare agresiune rusă. Ce urmează: discuții la ONU și reluarea negocierilor trilaterale Potrivit Antena 3, președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează să discute cu Donald Trump despre posibile încetări limitate ale focului, într-o eventuală întâlnire la New York, săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU (21–23 septembrie), dacă programele celor doi permit. Tot acolo, Lavrov a spus că intenționează să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. Separat, emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au mers la Moscova și Kiev la începutul lunii, iar „cel mai concret rezultat” menționat este un acord între Ucraina, SUA și Rusia pentru reluarea negocierilor trilaterale. Lavrov a afirmat că Moscova rămâne deschisă reluării discuțiilor. „Nu am refuzat niciodată să negociem (...). Dacă partenerii noștri sunt pregătiți, reluarea acestora este pe deplin posibilă”, a spus el. [...]
Australia își leagă mai strâns strategia comercială de UE, pe fondul tarifelor SUA , semnalând că urmărește îndeaproape demersurile Canadei de a aprofunda relația cu Bruxelles-ul, potrivit Politico . Ministrul australian al comerțului, Don Farrell , a spus că țara sa este „pe aceeași lungime de undă” cu Ottawa și că „va urmări cu mare interes” ce va face premierul canadian Mark Carney în relația cu Uniunea Europeană, într-o declarație pentru Sydney Morning Herald. Pivotarea Canadei către Europa vine pe fondul deteriorării relațiilor comerciale cu Washingtonul. Carney a afirmat că Ottawa caută o „alianță unică” cu UE, după ce Wall Street Journal a relatat că acesta ar fi luat în calcul ideea ca Canada să devină „membru asociat” al blocului. Farrell a spus că ar fi deschis „tuturor posibilităților” în privința unor noi aranjamente cu UE, fără să detalieze. Comentând politica tarifară a președintelui american Donald Trump, ministrul a adăugat că nu este convins că un președinte democrat ar elimina barierele comerciale, concluzionând că acest context face UE „și mai importantă” pentru Australia. Miza imediată: ratificarea acordului comercial UE–Australia Declarațiile lui Farrell apar în timp ce premierul Anthony Albanese încearcă să treacă prin Parlament propriul acord comercial al Australiei cu UE. Ministrul a avertizat luna trecută că adoptarea nu este garantată: Partidul Laburist are 30 din cele 76 de locuri în Senat, iar coaliția Liberal-Națională (27 de locuri) a amenințat că se va opune acordului, invocând accesul la piața agricolă și politica climatică. De ce contează economic pentru Australia UE are o greutate comercială semnificativă pentru Canberra. Comerțul cu bunuri și servicii dintre UE și Australia a depășit 91 miliarde euro în 2024, ceea ce face din bloc al treilea partener comercial al Australiei la bunuri, după China și Japonia. Comerțul cu bunuri a crescut cu aproape 50% în ultimul deceniu. În forma descrisă, acordul ar permite ca 97,8% din exporturile de bunuri ale Australiei să intre în UE fără taxe vamale după intrarea în vigoare. Cooperare dincolo de comerț: Horizon Europe Interesul Australiei pentru legături mai strânse cu Europa nu este nou: în 2025, Canberra a reluat discuții neobligatorii privind asocierea cu Horizon Europe, programul UE pentru cercetare și inovare, ca pas spre cooperare științifică, nu spre aderare la UE. [...]
Ucraina încearcă să-și reducă costurile apărării antiaeriene prin dezvoltarea unor interceptoare dedicate dronelor rusești rapide, iar un nou prototip a lovit o țintă de tip Shahed în timpul unui test, potrivit Mediafax , care îl citează pe președintele Volodimir Zelenski . Zelenski a spus că interceptorul a fost testat cu succes împotriva dronelor de atac rusești cu propulsie cu reacție, însă sistemul „are nevoie de îmbunătățiri” la anumite componente ale controlului, ceea ce înseamnă dezvoltare suplimentară înainte de a putea fi considerat gata de utilizare. „Un «Shahed» a fost doborât cu succes, dar unele aspecte ale controlului interceptorului trebuie încă perfecționate. Lucrările continuă – va mai dura ceva timp.” De ce contează: presiune operațională și bugetară pe apărarea Ucrainei Miza este găsirea unor soluții „accesibile” pentru a contracara dronele rusești mai rapide, care sunt mai greu de interceptat decât dronele Shahed cu elice folosite pe scară largă de Moscova de la începutul invaziei din februarie 2022. Potrivit datelor militare ucrainene citate de Reuters , Rusia a lansat aproximativ 2.850 de drone cu propulsie cu reacție în august, față de aproximativ 450 în iunie, ceea ce indică o intensificare rapidă a atacurilor și, implicit, o creștere a consumului de muniție și resurse pentru apărare. Context tehnic: viteza schimbă ecuația interceptării În material se arată că dronele mai rapide pot atinge viteze între 240 și 500 km/h, în timp ce o dronă Shahed „convențională” zboară, de regulă, sub 200 km/h. Această diferență obligă Ucraina să caute alternative, inclusiv: drone de interceptare mai rapide; rachete ghidate cu costuri mai reduse. În acest stadiu, din informațiile disponibile, noul interceptor rămâne un prototip care a trecut un test relevant, dar nu este încă „gata”, iar calendarul pentru operaționalizare nu este precizat. [...]
Kremlinul ridică miza de securitate pentru vizitele occidentale în Ucraina , într-un mesaj care poate influența atât agenda diplomatică, cât și modul în care sunt organizate deplasările oficiale în zonă, potrivit Antena 3 . Rusia a transmis marți că politicienii și diplomații occidentali ar trebui să evalueze „cu seriozitate” riscurile de a călători în Ucraina, informație relatată de Agerpres. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova . Contextul imediat invocat este un incident petrecut cu două zile înainte, când o dronă rusă a lovit un tren de pasageri pe o linie folosită cu câteva minute mai devreme de un alt tren care transporta un grup de oficiali străini. Printre cei menționați se află fostul premier britanic Boris Johnson și fostul premier suedez Carl Bildt. Zaharova a susținut că centrele feroviare și infrastructura de transport care deservesc armata Ucrainei reprezintă „ținte legitime” și a amintit că Rusia ar fi avertizat diplomații străini încă din luna mai să părăsească Kievul, pe fondul atacurilor rusești asupra complexului militar-industrial al Ucrainei. Atacuri cu drone: intensificare raportată în noaptea de luni spre marți În același material este menționat că forțele ruse au lansat, în noaptea de luni spre marți, un atac masiv cu 200 de drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv asupra capitalei. Potrivit informațiilor prezentate, o persoană a fost rănită în Kiev, iar o benzinărie și mai multe depozite au fost lovite. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis marți dimineață că atacul aerian este în desfășurare și a cerut populației să respecte regulile de siguranță. [...]
Ucraina condiționează un armistițiu pe infrastructura energetică de garanții americane că Rusia îl va respecta , într-un semnal că orice pauză a atacurilor trebuie să fie verificabilă pentru a reduce riscurile asupra rețelelor de încălzire și electricitate și, implicit, asupra economiei. Într-un mesaj video transmis luni seară, președintele Volodîmîr Zelenski a spus, potrivit Reuters , că Kievul este gata să sprijine o propunere a SUA privind încetarea loviturilor asupra obiectivelor energetice doar dacă Washingtonul poate confirma că Moscova este „cu adevărat” pregătită să pună capăt războiului. Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a afirmat că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu își mai lovească reciproc țintele energetice. Zelenski a indicat însă că, până acum, nu a fost văzută „nicio disponibilitate reală” a Rusiei de a încheia războiul și a cerut ca orice acord să fie „fiabil, pe termen lung” și să aibă un impact concret asupra vieții oamenilor. De ce contează: energia rămâne un punct critic pentru industrie și populație În cei 4 ani și jumătate de război, Rusia a lovit frecvent obiective energetice din Ucraina, iar campania a produs pagube majore rețelelor de încălzire și electricitate, cu efecte severe atât asupra industriei, cât și asupra vieții de zi cu zi a civililor, notează Reuters. În paralel, armata ucraineană a atacat în ultimele luni obiective industriale din Rusia, în special din sectorul petrolier – un pilon al economiei ruse – iar aceste lovituri au dus la penurii serioase de benzină în mai multe regiuni rusești. Poziția Kievului: „dezescaladare” doar cu verificare și durată Zelenski a spus că Ucraina ar susține un prim pas de dezescaladare care să oprească loviturile rusești asupra infrastructurii critice și atacurile ucrainene „în răspuns”, dar numai în condițiile în care partenerii americani pot obține o angajare autentică a Rusiei, „onestă” și „pe termen lung”. Tot luni, Zelenski a publicat și comentarii pe rețelele sociale care, potrivit Reuters, echivalează cu o negare a faptului că Ucraina ar fi aprobat formal afirmația lui Trump privind un acord deja încheiat între părți. Președintele ucrainean a spus că Ucraina nu este convinsă că Rusia ar respecta orice înțelegere. [...]
