Știri
Știri din categoria Energie
Ursula von der Leyen afirmă că reducerea energiei nucleare în Europa a fost o „greșeală strategică”, avertizând că decizia a crescut dependența continentului de importurile scumpe de combustibili fosili, într-un moment în care crizele geopolitice afectează piața energetică, potrivit Reuters.
Declarația a fost făcută la Paris, în contextul tensiunilor energetice generate de conflictul din Iran și al creșterii prețurilor la petrol și gaze. Președinta Comisiei Europene a subliniat că Europa producea în 1990 aproximativ o treime din electricitate din energie nucleară, însă ponderea a scăzut în prezent la circa 15%, ceea ce a făcut ca statele europene să devină mai dependente de importuri energetice.
Potrivit Ursulei von der Leyen, renunțarea treptată la energia nucleară a fost o decizie politică luată de unele state membre, însă consecințele se văd acum în vulnerabilitatea energetică a Europei. Oficialul european consideră că energia nucleară rămâne o sursă stabilă, relativ accesibilă și cu emisii reduse de carbon.
Decizia de a renunța la centralele nucleare a fost simbolizată de politica Germaniei, adoptată în timpul cancelarului Angela Merkel după accidentul nuclear de la Fukushima din 2011. Ironia situației este că Ursula von der Leyen făcea parte din guvernul german în momentul adoptării acestei decizii.
Poziția șefei Comisiei Europene a fost criticată de ministrul german al mediului, Carsten Schneider, care a calificat strategia drept „retrogradă”. El a susținut că energia din surse regenerabile, precum vântul și energia solară, este mai ieftină și mai sigură și nu produce deșeuri radioactive.
Totuși, în interiorul Uniunii Europene se conturează semne ale unei reveniri a interesului pentru energia nucleară. Unele state care se opuneau anterior acestei tehnologii, precum Danemarca și Țările de Jos, și-au flexibilizat poziția pentru a asigura electricitate stabilă pentru industrie.
În acest context, Comisia Europeană a anunțat că va oferi o garanție de 200 de milioane de euro pentru investiții private în tehnologii nucleare inovatoare, finanțată din veniturile pieței de carbon a UE.
Franța, principalul producător de energie nucleară din Europa, susține această direcție. Președintele Emmanuel Macron a cerut diversificarea furnizorilor de uraniu, având în vedere că o parte importantă a combustibilului nuclear utilizat în Europa provine încă din Rusia.
Recomandate
Rusia propune să vândă energie electrică Ucrainei de la centrala nucleară Zaporojie , deși Moscova insistă că instalația va rămâne sub controlul companiei de stat Rosatom, o idee care riscă să amplifice tensiunile într-unul dintre cele mai sensibile subiecte ale negocierilor de pace, potrivit Energy News . Declarația a fost făcută de directorul Rosatom, Alexei Likhachev , după o întâlnire la Moscova cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi . Oficialul rus a afirmat că, „în anumite condiții”, Moscova ar putea discuta furnizarea de electricitate către Ucraina, dar a subliniat că Rosatom va continua să opereze centrala și să asigure funcționarea acesteia . Un punct major de conflict în negocierile de pace Centrala nucleară Zaporojie , cea mai mare din Europa, a fost ocupată de armata rusă în primele săptămâni ale invaziei din 2022. De atunci, toate cele șase reactoare au fost oprite, însă instalația are în continuare nevoie de alimentare externă pentru răcirea materialelor nucleare și pentru a evita riscul unui accident. Ucraina consideră controlul rus asupra centralei ilegal și respinge orice scenariu în care Moscova ar administra instalația. Kievul a propus un model alternativ de gestionare, în care centrala ar fi administrată în comun de Ucraina și Statele Unite , cu un manager american la conducere. Rusia a respins însă această variantă. În paralel, fostul președinte american Donald Trump a sugerat că firme din SUA ar putea participa la administrarea sau chiar deținerea unor centrale nucleare ucrainene, inclusiv Zaporojie, în cadrul unui posibil acord de pace. Planuri pentru relansarea producției Potrivit lui Likhachev, Rusia a obținut deja licențe de operare pe 10 ani de la autoritatea nucleară rusă pentru două dintre cele șase reactoare ale centralei, iar o a treia licență ar urma să fie acordată în curând. Centrala are o capacitate instalată de aproximativ 6 gigawați , suficientă pentru a alimenta milioane de locuințe. Oficialul rus a sugerat că energia ar putea fi folosită inclusiv pentru centre de date de mare consum , menționând că ar putea apărea „noi parteneri”, inclusiv din Statele Unite . Riscuri de securitate în jurul centralei Șeful AIEA, Rafael Grossi , a avertizat însă că reluarea producției nu este posibilă în viitorul apropiat. Potrivit acestuia, o centrală nucleară nu poate funcționa în condiții de conflict militar activ . La rândul său, directorul Rosatom a vorbit despre creșterea riscurilor militare în jurul centralei, menționând intensificarea atacurilor cu drone, artilerie și mortiere în zonă. În ultimele luni, infrastructura energetică a centralei a fost afectată de mai multe ori. În februarie 2026, o linie de alimentare a fost avariată, lăsând instalația să funcționeze temporar cu o singură conexiune externă , o situație considerată extrem de vulnerabilă de experții nucleari. Controlul asupra centralei Zaporojie rămâne astfel unul dintre cele mai disputate subiecte ale conflictului, fiind comparat de diplomați cu disputele teritoriale în negocierile dintre Moscova și Kiev. [...]
Șoferii europeni ar putea plăti cu circa 220 de euro pe an mai mult la carburanți , potrivit The Guardian , pe fondul scumpirii petrolului asociate războiului din Iran. Estimarea pornește de la un scenariu în care prețul petrolului rămâne susținut la 100 de dolari pe baril, nivel atins luni, ceea ce ar însemna că automobiliștii din Uniunea Europeană ar plăti cu aproximativ 55 de miliarde de euro în plus într-un an, potrivit calculelor think tank-ului Transport & Environment (T&E). Media de 220 de euro este raportată per șofer, iar cei care conduc mai mult ar suporta creșteri mai mari. T&E spune că evaluarea a fost făcută prin compararea datelor din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a împins cotațiile spre 100 de dolari pe baril, cu perioada 2017–2019. În Marea Britanie, Energy and Climate Intelligence Unit (ECIU) estimează că un petrol la 100 de dolari pe baril ar însemna pentru șoferii care parcurg 8.000 de mile pe an o creștere a costurilor anuale cu carburantul de 140 de lire, calculată prin raportare la prețurile de la începutul lunii martie, înainte ca SUA și Israel să atace Iranul. În același timp, diferența de cost de utilizare dintre mașinile electrice și cele pe benzină sau motorină s-ar adânci. ECIU arată că, în Marea Britanie, economia anuală pentru alimentarea unui vehicul electric era deja de 870 de lire, dar ar urca la peste 1.000 de lire pe an dacă petrolul ar rămâne la 100 de dolari pe baril. În UE, cele 7,7 milioane de mașini electrice aflate deja pe șosele reduc consumul de petrol, iar la un preț de 100 de dolari pe baril șoferii europeni de vehicule electrice ar economisi aproximativ 40 de milioane de euro pe zi, potrivit T&E. The Guardian notează că petrolul Brent era la 91 de dolari miercuri dimineață, iar evoluția viitoare depinde de durata întreruperilor de aprovizionare. T&E avertizează că dependența Europei de petrol importat adaugă un „cost geopolitic” în perioade de volatilitate globală și cere accelerarea electrificării transportului, a instalării pompelor de căldură și a investițiilor în energie regenerabilă. În paralel, organizația susține că UE ar trebui să fie pregătită să reintroducă rapid reglementarea privind profiturile excepționale (taxarea câștigurilor peste nivelul considerat normal) dacă prețurile ridicate la energie persistă, după ce măsura aplicată în 2022 și 2023 a expirat; în Marea Britanie, o astfel de taxă este încă în vigoare, iar experți o avertizează pe ministra de finanțe Rachel Reeves că relaxarea ei nu ar ajuta consumatorii. [...]
România ar putea aproape să își tripleze capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii 10 ani , potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan , care a prezentat planurile țării la Summitul pentru Energie Nucleară organizat la Paris, informează Bursa . Ministrul a subliniat că energia nucleară devine tot mai importantă în contextul creșterii consumului global de electricitate și al presiunilor pentru reducerea emisiilor de CO₂. În opinia sa, această sursă de energie oferă producție constantă, la scară mare și cu emisii reduse , contribuind la stabilitatea sistemelor energetice. În prezent, energia nucleară asigură aproximativ 20% din consumul de electricitate al României , prin cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă. Potrivit datelor prezentate de ministru, Unitățile 1 și 2 s-au clasat pe locurile 1 și 3 la nivel mondial în indicatorii de performanță pentru anul 2025, conform evaluărilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), cu un factor mediu de capacitate de peste 92% . Strategia energetică a României prevede mai multe proiecte majore în domeniul nuclear: retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă construirea Unităților 3 și 4 la Cernavodă , folosind tehnologie CANDU dezvoltarea primului proiect european de reactoare modulare mici (SMR) la Doicești Autoritățile susțin că aceste investiții ar aduce nu doar producție suplimentară de energie, ci și locuri de muncă, transfer de tehnologie și dezvoltarea lanțurilor industriale locale . Bogdan Ivan a subliniat că securitatea energetică este o temă strategică pentru România, mai ales în contextul poziției geografice la granița estică a Uniunii Europene, într-o regiune în care volatilitatea piețelor energetice și tensiunile geopolitice pot avea efecte rapide asupra economiei. Potrivit ministrului, extinderea capacităților nucleare, alături de dezvoltarea energiilor regenerabile, ar putea contribui la un sistem energetic mai stabil și mai competitiv , capabil să răspundă cererii în creștere din următorii ani. [...]
China pregătește lansarea primului reactor nuclear subcritic cu accelerator la scară megawatt , o tehnologie experimentală care ar putea folosi uraniul de până la 100 de ori mai eficient și ar reduce drastic durata de periculozitate a deșeurilor nucleare. Potrivit South China Morning Post , instalația ar urma să fie pusă în funcțiune în 2027 și este construită în orașul Huizhou , provincia Guangdong . Proiectul se numește China Initiative Accelerator Driven System (CiADS) și este dezvoltat de cercetători ai Academiei Chineze de Științe , împreună cu companii de stat din domeniul nuclear. Dacă planul va fi realizat, reactorul ar deveni prima instalație de acest tip din lume care funcționează la nivel de megawați , depășind faza experimentală în care se află proiecte similare din alte țări. Cum funcționează noua tehnologie Spre deosebire de reactoarele nucleare clasice, sistemele accelerator-driven subcritical (ADS) folosesc un accelerator de particule pentru a genera neutroni. Aceștia sunt produși atunci când protoni de mare energie lovesc o țintă din metal greu, declanșând reacțiile nucleare într-un reactor care operează sub pragul critic al reacției în lanț. Potrivit informațiilor publicate de Institute of Modern Physics , acest design oferă două avantaje majore: reactorul nu poate intra într-o reacție nucleară necontrolată, fiind considerat mai sigur deșeurile nucleare de lungă durată pot fi transformate în izotopi mult mai puțin periculoși În teorie, tehnologia ar putea reduce volumul deșeurilor nucleare cu până la 96% și ar scurta perioada în care acestea rămân radioactive de la sute de mii de ani la aproximativ 500 de ani , potrivit planului programului ADS citat în literatura științifică. De la proiect experimental la prototip Construcția instalației CiADS a început în iulie 2021, cu o durată estimată de șase ani. Cercetătorul He Yuan , director adjunct al Institutului de Fizică Modernă din cadrul Academiei Chineze de Științe, a declarat că echipa urmărește finalizarea instalării acceleratorului superconductiv – componenta centrală a sistemului – în cursul acestui an. Reactorul va utiliza un design de neutroni rapizi răciți cu plumb-bismut , tehnologie studiată pentru capacitatea sa de a produce energie și de a recicla combustibil nuclear. Ambițiile nucleare ale Chinei Proiectul face parte dintr-o strategie mai amplă a Beijingului de a-și extinde capacitățile nucleare și de a reduce dependența de combustibili fosili. În ultimii ani, China a pus în funcțiune mai multe reactoare de nouă generație, inclusiv modelul Hualong One , și dezvoltă reactoare modulare mici precum Linglong One . Autoritățile chineze consideră că sistemele ADS ar putea transforma energia nucleară într-o sursă stabilă și relativ curată pentru secole , un obiectiv legat de planul național de atingere a neutralității carbonului în următoarele decenii. Cu toate acestea, experții subliniază că tehnologia rămâne experimentală. În prezent nu există reactoare comerciale de tip accelerator-driven în lume , iar proiectul chinez va reprezenta primul test la scară mare al acestei idei. [...]
Comisia Europeană a aprobat o schemă de 150 milioane euro pentru stocarea energiei în România, potrivit Mediafax . Măsura vizează dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice și este încadrată în eforturile de susținere a tranziției energetice. Schema notificată de România are o valoare de 150 de milioane de euro , echivalentul a aproximativ 764 milioane de lei, și urmărește instalarea de noi sisteme de stocare a energiei electrice. Ce finanțează schema și care este ținta de capacitate Obiectivul programului este instalarea unor sisteme de stocare cu o capacitate totală de cel puțin 2.174 MWh . În practică, astfel de investiții sunt folosite pentru a echilibra producția și consumul din rețea, mai ales în condițiile creșterii ponderii energiei din surse regenerabile, care este variabilă. Comisia Europeană arată că schema este gândită pentru a facilita integrarea energiei regenerabile în sistemul energetic național, prin creșterea flexibilității și reducerea constrângerilor din funcționarea rețelei. Cum se acordă sprijinul și de unde vin banii Sprijinul va fi acordat sub formă de granturi pentru investiții în sisteme autonome de stocare a energiei în baterii, precizează Comisia Europeană în comunicatul citat de Mediafax. Finanțarea va proveni din Fondul pentru modernizare al Uniunii Europene, iar beneficiarii vor fi selectați printr-o procedură competitivă, ceea ce presupune, în mod obișnuit, depunerea de proiecte și departajarea lor pe criterii stabilite în ghidul schemei. Calendar și condiții de aplicare Schema poate fi aplicată până la 31 decembrie 2030, ceea ce oferă un orizont de implementare de câțiva ani pentru pregătirea și execuția proiectelor. Comisia consideră măsura „necesară și proporțională” pentru accelerarea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic și pentru sprijinirea dezvoltării unor activități economice relevante pentru politicile climatice ale Uniunii Europene . Încadrarea în regulile UE privind ajutoarele de stat Programul a fost aprobat în cadrul Cadrului privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF), adoptat la 25 iunie 2025, notează Comisia Europeană. Acest cadru permite statelor membre să sprijine investiții în energie regenerabilă, stocarea energiei, decarbonizarea industriei și dezvoltarea tehnologiilor curate, oferind baza legală pentru astfel de scheme, cu condiția respectării criteriilor de compatibilitate cu piața internă. [...]
Cuba a înregistrat un deficit record de energie, cu pene de curent care au afectat 64% din teritoriu , într-una dintre cele mai grave crize electrice din istoria recentă a insulei, potrivit datelor companiei de stat Unión Eléctrica, citate de CiberCuba . Luni, 2 martie 2026, cererea a atins 3.180 MW, însă sistemul a putut genera doar 1.185 MW, ceea ce a dus la un deficit de 2.025 MW. În Havana, întreruperile depășesc 13 ore pe zi , iar în unele provincii ajung la 20 de ore. Lipsa combustibilului afectează inclusiv pompele de apă, agravând criza accesului la apă potabilă pentru milioane de locuitori. Embargoul petrolier și prăbușirea livrărilor Criza energetică s-a adâncit după blocarea livrărilor de petrol venezuelean către Cuba, în contextul sancțiunilor impuse de Washington. Venezuela acoperea aproximativ jumătate din necesarul de petrol al insulei, cu livrări medii de 27.000 de barili pe zi. În paralel, Mexicul și-a redus drastic exporturile, care au scăzut cu 73% în primele zece luni din 2025 față de anul anterior, potrivit datelor citate de Reuters . Compania de analiză Kpler estima la finalul lunii ianuarie că rezervele de petrol ale Cubei ar fi suficiente doar pentru 15-20 de zile. Impact umanitar tot mai sever Potrivit UN News , coordonatorul ONU în Cuba, Francisco Pichón, a avertizat asupra riscurilor crescute pentru sistemul medical, distribuția alimentelor și accesul la apă. Spitalele amână intervenții chirurgicale, școlile sunt închise temporar, iar autoritățile au introdus săptămâna de lucru de patru zile și au redus transportul public. Analizele imaginilor satelitare citate de Bloomberg arată că iluminarea nocturnă în orașele din estul Cubei a scăzut cu până la 50%, un indicator clar al amplorii întreruperilor. Posibile soluții și ajutor extern La finalul lunii februarie, administrația americană a autorizat sectorul privat cubanez să cumpere petrol de pe piața internațională, măsură considerată de The New York Times drept un prim pas pentru atenuarea crizei. Între timp, Mexicul a trimis nave cu ajutoare umanitare, iar Canada analizează un pachet de sprijin. Deocamdată, însă, sistemul energetic cubanez rămâne sub presiune extremă, iar amploarea deficitului ridică temeri privind o deteriorare suplimentară a situației economice și sociale pe insulă. [...]
