Știri
Știri din categoria Energie
Ursula von der Leyen afirmă că reducerea energiei nucleare în Europa a fost o „greșeală strategică”, avertizând că decizia a crescut dependența continentului de importurile scumpe de combustibili fosili, într-un moment în care crizele geopolitice afectează piața energetică, potrivit Reuters.
Declarația a fost făcută la Paris, în contextul tensiunilor energetice generate de conflictul din Iran și al creșterii prețurilor la petrol și gaze. Președinta Comisiei Europene a subliniat că Europa producea în 1990 aproximativ o treime din electricitate din energie nucleară, însă ponderea a scăzut în prezent la circa 15%, ceea ce a făcut ca statele europene să devină mai dependente de importuri energetice.
Potrivit Ursulei von der Leyen, renunțarea treptată la energia nucleară a fost o decizie politică luată de unele state membre, însă consecințele se văd acum în vulnerabilitatea energetică a Europei. Oficialul european consideră că energia nucleară rămâne o sursă stabilă, relativ accesibilă și cu emisii reduse de carbon.
Decizia de a renunța la centralele nucleare a fost simbolizată de politica Germaniei, adoptată în timpul cancelarului Angela Merkel după accidentul nuclear de la Fukushima din 2011. Ironia situației este că Ursula von der Leyen făcea parte din guvernul german în momentul adoptării acestei decizii.
Poziția șefei Comisiei Europene a fost criticată de ministrul german al mediului, Carsten Schneider, care a calificat strategia drept „retrogradă”. El a susținut că energia din surse regenerabile, precum vântul și energia solară, este mai ieftină și mai sigură și nu produce deșeuri radioactive.
Totuși, în interiorul Uniunii Europene se conturează semne ale unei reveniri a interesului pentru energia nucleară. Unele state care se opuneau anterior acestei tehnologii, precum Danemarca și Țările de Jos, și-au flexibilizat poziția pentru a asigura electricitate stabilă pentru industrie.
În acest context, Comisia Europeană a anunțat că va oferi o garanție de 200 de milioane de euro pentru investiții private în tehnologii nucleare inovatoare, finanțată din veniturile pieței de carbon a UE.
Franța, principalul producător de energie nucleară din Europa, susține această direcție. Președintele Emmanuel Macron a cerut diversificarea furnizorilor de uraniu, având în vedere că o parte importantă a combustibilului nuclear utilizat în Europa provine încă din Rusia.
Recomandate
Revenirea energiei nucleare capătă greutate economică în Europa , pe fondul presiunii pentru electricitate stabilă și cu emisii reduse, iar Comisia Europeană își recalibrează poziția după decenii de retragere, potrivit Libertatea . La nivel global, peste 400 de reactoare nucleare sunt operaționale în 31 de țări, iar alte 70 sunt în construcție. Energia nucleară asigură aproximativ 10% din electricitatea mondială, echivalentul unui sfert din producția de energie cu emisii reduse de carbon, în condițiile în care modernizările succesive au îmbunătățit siguranța și au redus costurile de construcție și operare. Europa: de la retragere la relansare, cu miză pe securitatea energetică În anii ’90, energia nucleară furniza circa o treime din electricitatea Europei, dar ponderea a coborât la 15%. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a numit reducerea energiei nucleare o „greșeală strategică”, argumentând că dependența de combustibili fosili importați dezavantajează regiunea. „Cred că a fost o greșeală strategică pentru Europa să se îndepărteze de o sursă fiabilă, accesibilă și cu emisii reduse de carbon.” În acest context, Uniunea Europeană ia în considerare dezvoltarea reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – unități mai compacte, prezentate ca mai ieftine și mai rapide de construit decât reactoarele tradiționale – care ar putea deveni operaționale până în 2030, conform articolului. SUA și China accelerează, iar Rusia își extinde influența prin proiecte externe Statele Unite rămân cel mai mare producător de energie nucleară, cu 94 de reactoare operaționale, care generează aproximativ 30% din energia nucleară globală. Guvernul american își propune să-și cvadrupleze capacitatea nucleară până în 2050. „Lumea nu poate susține industriile, cerințele inteligenței artificiale sau viitorul energetic fără energia nucleară.” China are 61 de reactoare operaționale și aproape 40 în construcție, cu obiectivul de a depăși SUA la capacitate nucleară. În paralel, Rusia operează 34 de reactoare și, la nivel internațional, construiește unități în Europa, Africa, Asia și Orientul Mijlociu; articolul menționează și finalizarea primului reactor nuclear pentru Belarus. De ce contează pentru economie: electricitate „de bază” și investiții pe termen lung Mesajul comun al actorilor citați este că energia nucleară revine în discuție ca soluție pentru electricitate constantă („de bază”), într-un moment în care cererea crește, iar obiectivele de decarbonizare (reducerea emisiilor de carbon) apasă pe mixul energetic. Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, leagă acest impuls de nevoia de electricitate fiabilă și cu emisii reduse de carbon. Pentru Europa, schimbarea de direcție are implicații directe: dacă planurile pentru noi centrale și pentru SMR se concretizează, ele pot redesena lanțurile de investiții, politica industrială și costurile pe termen lung ale energiei, însă calendarul și amploarea depind de deciziile de finanțare și de implementare care urmează. [...]
Europa își repoziționează politica energetică, iar energia nucleară revine în prim-plan pe fondul presiunilor de securitate și al obiectivelor climatice, la patru decenii de la Cernobîl, potrivit HotNews . Schimbarea de direcție este vizibilă inclusiv la nivelul Comisiei Europene, care tratează tot mai explicit nuclearul ca parte a „energiei curate”, alături de eolian și solar. La nivel global, peste 400 de reactoare sunt operaționale în 31 de țări, iar alte aproximativ 70 sunt în construcție. Energia nucleară produce circa 10% din electricitatea mondială, echivalentul a aproximativ un sfert din toate sursele de energie cu emisii reduse de carbon, conform datelor citate în material. Pivotul UE: de la retragere la „greșeală strategică” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a recunoscut că reducerea energiei nucleare a fost o „greșeală strategică” și a prezentat inițiative pentru a încuraja construirea de centrale. În Europa, ponderea nuclearului a scăzut de la aproximativ o treime din electricitate în 1990 la circa 15% în prezent, pe fondul deciziilor luate după accidentele de la Cernobîl și Fukushima. În același timp, contextul geopolitic a accelerat reevaluarea: Europa a încercat să reducă dependența de energia rusească după invazia Ucrainei, iar războiul din Orientul Mijlociu a evidențiat vulnerabilitățile legate de hidrocarburi. Cursa globală pentru capacități: SUA, China și Rusia Statele Unite rămân cel mai mare producător de energie nucleară, cu 94 de reactoare operaționale, care reprezintă aproximativ 30% din producția globală de electricitate nucleară. Ținta anunțată este de a cvadrupla capacitatea până în 2050. China operează 61 de reactoare și conduce la capitolul construcții noi, cu aproape 40 de unități în lucru, având ca obiectiv depășirea SUA la capacitate nucleară. Rusia, la rândul ei, joacă un rol important în exportul de tehnologie nucleară, construind 20 de reactoare în diverse țări, potrivit informațiilor din articol. „Reactoarele modulare mici”, pariul UE pentru anii 2030 O direcție centrală pentru UE este dezvoltarea Reactoarelor Modulare Mici (SMR) – unități preconizate să devină operaționale la începutul anilor 2030. Acestea sunt descrise ca fiind mai ieftine, mai rapide de construit și mai flexibile decât reactoarele tradiționale, ceea ce le-ar putea face mai ușor de integrat în planurile de investiții și în sistemele energetice naționale. De ce contează pentru economie și industrie Revenirea nuclearului are implicații directe pentru costul și stabilitatea alimentării cu electricitate, în special într-o perioadă în care cererea crește, iar decarbonizarea (reducerea emisiilor) rămâne o țintă politică majoră. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a indicat că revenirea energiei nucleare ar urma să fie „foarte puternică” în America, Europa și Asia, fiind percepută ca un sistem sigur de generare. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a legat „impulsul” actual de nevoia de electricitate fiabilă, cu emisii reduse de carbon, pentru a acoperi cererea în creștere la nivel mondial. Contextul de securitate: lecțiile Cernobîl și riscurile actuale Materialul amintește că Ucraina se bazează în continuare pe energia nucleară pentru aproape jumătate din producția de electricitate, iar centralele au avut un rol important după invazia Rusiei din 2022. Forțele ruse au capturat centrala Zaporojie , iar Kievul a acuzat Rusia de un atac cu drone asupra structurii de protecție care acoperă reactorul avariat de la Cernobîl. În Japonia, 15 reactoare au fost repornite după reevaluări post-Fukushima, iar alte 10 sunt în curs de obținere a aprobării pentru repornire. În Africa, Africa de Sud are singura centrală nucleară funcțională, în timp ce Rusia construiește una în Egipt, iar alte state africane explorează tehnologia. „Cred că a fost o greșeală strategică din partea Europei să întoarcă spatele unei surse fiabile și accesibile de energie cu emisii reduse. În ultimii ani, asistăm la o renaștere globală a energiei nucleare. Iar Europa vrea să facă parte din ea”, a declarat Ursula von der Leyen. [...]
Războiul din Orientul Mijlociu ar putea accelera reorientarea politicilor energetice către regenerabile și nuclear , pe fondul unei scăderi de încredere în combustibilii fosili, potrivit declarațiilor directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, preluate de Biziday . Într-un interviu acordat The Guardian , Birol susține că unul dintre cele mai importante efecte ale războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului este schimbarea percepției țărilor asupra „riscului și fiabilității” combustibililor fosili, ceea ce ar urma să ducă la revizuirea strategiilor energetice și, implicit, la scăderea cererii. „Percepția lor asupra riscului și fiabilității se va schimba. Guvernele își vor revizui strategiile energetice. Se va înregistra o creștere semnificativă a energiei din surse regenerabile și a energiei nucleare, precum și o orientare sporită către un viitor mai electrificat. (…) Vaza s-a spart, pagubele sunt făcute – va fi foarte dificil să punem bucățile la loc. Acest lucru va avea consecințe permanente asupra piețelor energetice globale în anii următori.” Impactul economic: securitatea energetică, redefinită prin risc geopolitic Mesajul central al șefului IEA este că șocul geopolitic a schimbat „pentru totdeauna” modul în care guvernele evaluează dependența de petrol și gaze, iar această reevaluare ar putea avea efecte de durată asupra piețelor energetice globale. În viziunea sa, criza deschide „oportunități extinse” pentru proiectele de energie regenerabilă și pentru energia nucleară, pe fondul unei orientări către electrificare. În același timp, Birol avertizează asupra unui risc colateral: menținerea prețurilor petrolului la niveluri ridicate ar putea împinge unele țări în curs de dezvoltare către cărbune, ceea ce ar pune presiune pe atingerea obiectivelor climatice. Strâmtoarea Hormuz: efecte care pot persista și după redeschidere Birol mai spune că impactul unei închideri a Strâmtorii Hormuz asupra aprovizionării cu îngrășăminte, heliu sau alimente ar continua chiar și după redeschidere, sugerând că vulnerabilitățile logistice și de aprovizionare nu dispar imediat odată cu reluarea traficului. „Această criză a fost mai mare decât toate cele mai mari crize la un loc și, prin urmare, a fost uriașă. Încă nu pot înțelege cum lumea a fost atât de luată prin surprindere, încât economia globală poate fi ținută ostatică de o strâmtoare de 50 de kilometri.” Semnal pentru Marea Britanie: forajele noi nu ar schimba semnificativ criza Referindu-se la Marea Britanie, Birol afirmă că ar trebui să renunțe la o parte dintre proiectele de expansiune din Marea Nordului. El susține că noi câmpuri petroliere nu ar modifica semnificativ securitatea energetică a Regatului Unit și nici prețurile petrolului și gazelor, deci nu ar avea un impact major asupra crizei curente, în pofida solicitărilor companiilor petroliere pentru intensificarea forajelor și acordarea de noi permise. [...]
Banca Mondială vede un nou șoc al energiei în 2026, cu prețuri mai mari cu 24% , pe fondul riscurilor de aprovizionare generate de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media . Estimarea este condiționată de un scenariu în care cele mai acute perturbări s-ar încheia în mai, dar instituția avertizează că o escaladare ar putea împinge cotațiile și mai sus. Ce înseamnă prognoza pentru costuri și inflație Raportul Băncii Mondiale indică o transmitere în lanț a scumpirilor: energie, apoi alimente, apoi inflație mai ridicată, cu efecte asupra dobânzilor și costurilor de finanțare. Economistul-șef al instituției, Indermit Gill, avertizează că șocul va lovi cel mai puternic populația săracă și va amplifica dificultățile țărilor în curs de dezvoltare. „Războiul lovește economia mondială în valuri cumulate: prima dată prin prețurile mai ridicate la energie, apoi prețurile mai ridicate la alimente și, în final, o inflație mai ridicată, care va determina majorarea dobânzilor și majorarea costurilor de împrumut.” În scenariul de bază, Banca Mondială estimează că inflația medie în economiile dezvoltate ar ajunge la 5,1% în 2026, de la 4,7% anul trecut. Pentru țările în curs de dezvoltare, instituția indică un nivel de 5,8% dacă războiul se prelungește. Petrolul și Strâmtoarea Ormuz , punctul critic al scenariului Banca Mondială leagă riscul de preț de atacarea infrastructurii energetice și de perturbarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz, despre care spune că a produs „cel mai mare șoc înregistrat vreodată” al aprovizionării cu petrol. Scenariul de bază presupune o revenire graduală, până în octombrie, aproape de nivelurile de dinaintea războiului pentru volumele tranzitate prin Strâmtoarea Ormuz, însă cu riscul unor prețuri mai ridicate. Pentru țițeiul Brent, referința globală, instituția estimează: 86 dolari/baril (aprox. 395 lei) în 2026, față de 69 dolari/baril (aprox. 320 lei) în 2025; un posibil vârf de 115 dolari/baril (aprox. 530 lei) dacă facilitățile de gaze și petrol sunt afectate suplimentar și exporturile își revin lent. Efecte secundare: îngrășăminte mai scumpe și presiune pe alimente Banca Mondială anticipează și o scumpire a îngrășămintelor, cu impact indirect asupra costurilor din agricultură și, ulterior, asupra prețurilor alimentelor. Instituția estimează că prețurile îngrășămintelor ar urma să crească cu 31% în 2026 , pe fondul unui avans de 60% al prețului la uree , evoluții care ar putea eroda veniturile fermierilor și ar putea amenința randamentele viitoarelor culturi. Creștere economică mai slabă în economiile emergente Pe fondul acestor presiuni, Banca Mondială estimează că țările în curs de dezvoltare ar urma să înregistreze o creștere economică de 3,6% în 2026 , sub estimarea anterioară de 4% . [...]
Hidroelectrica propune dividende totale de 4,3 miliarde lei, mizând pe surplusul de numerar , într-o mișcare care ar crește semnificativ distribuția către acționari fără să afecteze, potrivit companiei, finanțarea investițiilor planificate, arată Profit . Directoratul companiei de stat, controlată de Ministerul Energiei cu peste 80% din capital, le propune acționarilor distribuirea unor dividende speciale de 1 miliard de lei , pe lângă dividendele „uzuale” de 3,3 miliarde lei . Justificarea invocată: „poziția financiară robustă”, „capacitatea susținută de generare a numerarului”, un „profil prudent de îndatorare” și menținerea capacității de finanțare a programului strategic de investiții. De unde ar veni banii pentru dividendele speciale Potrivit informațiilor publicate, dividendele speciale ar urma să fie plătite din rezultatul reportat , reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare . Cum își apără compania decizia, ca emitent listat Conducerea executivă susține că decizia are o logică strict financiară și de guvernanță corporativă, nu una determinată de factori externi. În formularea companiei: „Propunerea este fundamentată exclusiv pe considerente corporative și financiare, în interesul societății ca emitent listat.” „Distribuirea propusă nu rezultă din considerente conjuncturale externe societății, ci din analiza internă a structurii de capital și a capacității de generare sustenabilă de numerar.” În esență, mesajul transmis pieței este că Hidroelectrica consideră că are exces de lichiditate raportat la nevoile curente de capital și la gradul de îndatorare, astfel încât poate crește distribuția către acționari fără să își compromită planurile de investiții. [...]
Prețurile la carburanți au revenit la nivelul de la mijlocul lui aprilie , după o nouă rundă de scumpiri operată peste noapte de OMV Petrom și Rompetrol , potrivit News . Mișcarea vine după o perioadă de ieftiniri „abrupte”, urmată de creșteri la fel de rapide, cu impact direct în costurile de transport și, implicit, în prețurile din economie. OMV Petrom a majorat doar motorina, cu 30 de bani pe litru, în timp ce Rompetrol a crescut atât benzina, cât și motorina, cu 15 bani pe litru. Cât costă acum carburanții standard După aceste majorări, prețurile afișate pentru carburanții standard au ajuns la: Stațiile OMV și Rompetrol: 9,37 lei/l la motorină și 8,83 lei/l la benzină Stațiile Petrom: 9,28 lei/l la motorină și 8,72 lei/l la benzină Nivelurile sunt prezentate de Profit.ro , citat de News. Scumpiri accelerate în ultimele zile Evoluția recentă arată o creștere rapidă într-un interval scurt. În ultimele cinci zile: în stațiile OMV și Petrom , motorina s-a scumpit cu 95 de bani/l , iar benzina cu 65 de bani/l ; în stațiile Rompetrol , ambele tipuri de carburanți s-au majorat cu 50 de bani/l . Revenire la cotațiile din aprilie News notează că actualele prețuri readuc carburanții la nivelurile din a doua jumătate a lunii aprilie: pe 16 aprilie motorina era la 9,28 lei/l în stațiile Petrom, iar pe 15 aprilie benzina era la 8,72 lei/l. [...]
