Tag: emmanuel macron
Știri despre „emmanuel macron”
Franța interzice rețelele sociale pentru sub 15 ani - Decizie votată de Adunarea Națională
Adunarea Națională a Franței a votat pentru interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani. Potrivit DW , proiectul de lege a fost aprobat cu 116 voturi pentru și 23 împotrivă și urmează să fie dezbătut în Senat. Președintele Emmanuel Macron a susținut această măsură, considerând-o esențială pentru protejarea copiilor și adolescenților francezi de timpul excesiv petrecut în fața ecranelor. Proiectul de lege prevede interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale și la funcționalitățile de socializare integrate în platforme mai mari, cu excepția enciclopediilor online și a platformelor educaționale. Platformele vor trebui să implementeze mecanisme eficiente de verificare a vârstei pentru a bloca accesul tinerilor adolescenți. De asemenea, legislația extinde interdicția existentă privind utilizarea smartphone-urilor în școlile gimnaziale și la licee, urmând să fie aplicată începând cu anul școlar 2026 pentru conturile noi. Decizia vine în contextul în care utilizarea rețelelor sociale a crescut, generând îngrijorări cu privire la impactul negativ asupra dezvoltării copiilor și sănătății mentale. Un sondaj Harris Interactive din 2024 a arătat că 73% din public susține interzicerea accesului la rețelele sociale pentru cei sub 15 ani. Legea este văzută ca un pas important în protejarea tinerilor de efectele negative ale rețelelor sociale, cum ar fi cyberbullying-ul și expunerea la conținut violent. [...]
Ochelarii purtați de Macron la Davos au crescut valoarea iVision Tech cu 3,5 milioane de euro; Modelul Pacific S 01 a devenit indisponibil în câteva ore
Acțiunile iVision Tech au crescut cu aproape 28% după ce Emmanuel Macron a purtat o pereche de ochelari de soare aviator în cadrul discursului său de la Forumul Economic Mondial de la Davos – potrivit Reuters , gestul președintelui francez a transformat un accesoriu oftalmologic într-un fenomen de marketing global care a dus la prăbușirea site-ului brandului și la o creștere de 3,5 milioane de euro în valoarea companiei italiene. Modelul purtat, Pacific S 01 , face parte din colecția Doublé Or a brandului francez Henry Jullien, cunoscut pentru ramele sale de lux lucrate manual. Realizați din acetat laminat cu aur, ochelarii sunt vânduți cu 659 de euro și, deși au fost oferiți inițial ca un cadou, Macron a ținut să-i plătească. Președinția Franței a explicat că alegerea de a purta ochelari de soare în interior a fost determinată de o problemă medicală minoră – o hemoragie subconjunctivală provocată de spargerea unui vas de sânge ocular. Impactul mediatic a fost neașteptat: acțiunile iVision Tech, compania italiană care a achiziționat Henry Jullien în 2023, au crescut cu 6% încă din prima zi, iar apoi au fost suspendate temporar din cauza volatilității, revenind joi dimineață cu un salt record. CEO-ul iVision Tech, Stefano Fulchir, a declarat că au fost „bombardați cu apeluri și comenzi”, site-ul companiei devenind rapid inaccesibil. El a mai menționat că președinția franceză a solicitat încă din 2024 informații detaliate despre proveniența produsului, iar el a susținut un interviu de o oră pentru a confirma că producția este 100% franceză. Fenomenul nu a rămas doar în zona financiară. Pe rețelele sociale, Macron a fost comparat cu Tom Cruise în filmul „Top Gun” , generând valuri de meme-uri și glume, inclusiv din partea fostului președinte american Donald Trump, care a remarcat ironic „ochelarii frumoși”. Ministrul francez al afacerilor europene, Benjamin Haddad, a intrat în jocul viral, distribuind o imagine cu Macron în ochelari aviator pe fundalul drapelului Franței. Căutările globale pentru ochelarii Henry Jullien au atins un vârf miercuri dimineață, conform Google Trends. Iar cererea pare să forțeze compania să își regândească producția: dacă până acum produceau aproximativ 100 de bucăți anual din modelul Pacific, Fulchir estimează că în 2026 ar putea fi nevoie să crească la 1.000. Henry Jullien , fondat în 1921, este unul dintre puținii producători europeni de ochelari de lux fabricați integral pe continent și, după acest episod, pare că brandul va avea un an cu totul special. Tabel – Evoluția acțiunilor iVision Tech după apariția lui Macron la Davos : Data Evoluție preț acțiune Eveniment 17 ianuarie +6% Prima creștere semnificativă 18 ianuarie +28% Scurtă reluare a tranzacționării după suspendare Total +3,5 milioane euro Creștere capitalizare bursieră Modelul Pacific S 01 – caracteristici cheie: Preț: 659 euro Material: acetat laminat cu aur Producție: 100% franceză Gama: Doublé Or – segment de lux Apărut în: discursul de la Davos, ianuarie 2026 Chiar și în era cifrelor și a geopoliticii, un accesoriu vestimentar aparent banal, dacă este purtat de omul potrivit, poate deveni subiect de bursă, glume internaționale și listă de așteptare pentru cumpărători din întreaga lume. [...]
Macron deschide porțile Europei pentru investițiile chineze – un mesaj cu subînțelesuri geopolitice
Emmanuel Macron a declarat de la Davos că „China este binevenită în Europa”, însă a subliniat că aceasta ar trebui să aducă mai mult capital prin investiții directe, nu doar influență politică. Aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos , președintele Franței a transmis un mesaj care a stârnit reacții contrastante: deschiderea față de China este condiționată de respectarea unor valori europene precum statul de drept, știința și respingerea autoritarismului. Declarația sa a fost redată într-o înregistrare video publicată de Fox News . În intervenția sa, Macron a afirmat că „preferăm respectul în locul intimidării, știința în locul conspirațiilor și statul de drept în locul brutalității” , lăsând să se înțeleagă că Europa își definește propria cale în raport cu marile puteri globale. Mesajul pare să se adreseze indirect atât Statelor Unite – care în ultimii ani și-au reorientat politicile economice spre protecționism – cât și Chinei, cu condiția ca aceasta să respecte valorile menționate. Este important de remarcat că Franța, prin vocea lui Macron, nu a propus doar o simplă deschidere economică, ci a trasat o linie între investițiile productive și influența geopolitică nedorită . Președintele francez a menționat explicit că Europa este dornică de investiții chineze directe, dar a avertizat că acestea trebuie să se alinieze la principiile europene. Mesajul său contrastează puternic cu cel al administrației americane, care – potrivit Fox News – promovează reindustrializarea internă și respinge globalismul, în favoarea unei economii concentrate pe interesul național. În acest context, Macron pare să adopte o strategie diferită, mizând pe atragerea capitalului chinez pentru dezvoltarea economică europeană, dar cu reguli clare. Declarațiile președintelui au fost însoțite de un ton informal – jurnalistul Fox News remarcând chiar și faptul că Macron purta ochelari din cauza unei infecții la ochi, glumind pe seama unor zvonuri anterioare legate de posibile incidente personale. În ciuda ușorului umor din studio, comentatorii americani au remarcat caracterul „ironic” al mesajului lui Macron, sugerând că Franța cere respect și respinge „bullyingul”, în timp ce invită o țară acuzată frecvent de practici autoritare la nivel global. Pe fondul tensiunilor comerciale și al rivalităților geopolitice, această declarație subliniază o posibilă repoziționare a Franței – și implicit a Europei – ca spațiu de echilibru între marile puteri. Macron pare să trimită un semnal că, în competiția globală, Europa poate coopera cu China, dar o va face în propriile condiții. [...]
Von der Leyen și Macron reacționează ferm la Davos – UE îngheață acordul cu SUA pe fondul disputelor comerciale
Uniunea Europeană a suspendat marți procesul de aprobare a unui acord comercial cu Statele Unite după ce președintele Donald Trump a anunțat impunerea unor noi tarife împotriva opt țări europene , ca răspuns la opoziția lor față de tentativa sa de a obține controlul asupra Groenlandei. Potrivit The Globe and Mail , liderii europeni s-au coordonat pentru a răspunde amenințărilor economice ale lui Trump, în paralel cu avertismente ferme exprimate la Forumul Economic Mondial de la Davos de către Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron. Von der Leyen , președinta Comisiei Europene, a condamnat direct politicile administrației Trump, considerând noile tarife „o greșeală gravă între aliați vechi”, adăugând că răspunsul UE va fi „neclintit, unit și proporțional”. Ea a subliniat că un acord semnat în iulie anul trecut între cele două blocuri trebuie respectat: „Când prietenii își dau mâna, acest gest trebuie să conteze.” Președintele Franței, Emmanuel Macron, a acuzat SUA că subminează ordinea internațională, avertizând că Europa trebuie să folosească „instrumentele sale puternice” pentru a se apăra, inclusiv mecanismul anti-coerciție , cunoscut și ca „bazooka comercială”, care ar putea fi activat pentru prima dată împotriva Washingtonului. El a calificat intenția lui Trump de a cumpăra Groenlanda drept „absurdă”, insistând că aliații ar trebui să-și concentreze eforturile pe asigurarea păcii în Ucraina, relatează AP News . Măsurile americane vizează impunerea unor tarife de 10% începând cu 1 februarie pentru importurile din Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia și Regatul Unit – toate opunându-se politicii SUA în Arctica. Dacă nu se ajunge la un acord, tarifele vor crește la 25% până la 1 iunie, conform CBS News . Ca reacție, Parlamentul European a decis să înghețe ratificarea acordului care ar fi eliminat taxele vamale pentru bunuri americane. „Este o pârghie extrem de puternică – nu cred că firmele vor accepta să piardă piața europeană”, a declarat Valérie Hayer, lidera grupului centrist Renew, citată de Le Monde . În urma escaladării tensiunilor, liderii europeni vor organiza joi o reuniune de urgență la Bruxelles. Printre opțiunile analizate se numără introducerea unor tarife de represalii în valoare de aproximativ 93 de miliarde de euro (108 miliarde de dolari). Pe fondul acestor tensiuni, prim-ministrul canadian Mark Carney a primit aplauze în picioare la Davos după un discurs în care a declarat că „ordinea internațională este în criză” . „Nu trecem printr-o tranziție, ci printr-o ruptură. Vechiul sistem nu va reveni. Nostalgia nu este o strategie”, a spus el, citat de The Independent . Și guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a criticat atitudinea liderilor europeni față de Trump, comparând relațiile diplomatice cu fostul președinte american cu „negocieri cu un T-Rex” , afirmând că „nu mai putem tolera această complicitate”. Trump urmează să sosească miercuri la Davos și a declarat că a avut o convorbire „foarte bună” cu secretarul general al NATO , Mark Rutte, în legătură cu Groenlanda, subliniind că „nu există cale de întoarcere”. Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că dorește să se întâlnească personal cu Trump pentru a „evita o escaladare” . [...]
Trump îl vrea pe Putin în „Consiliul pentru Pace”; Rusia și China confirmă invitația primită pentru reconstrucția Gazei
Donald Trump a confirmat că l-a invitat pe Vladimir Putin să facă parte din „Consiliul pentru Pace”, un organism internațional inițiat de fostul președinte american pentru a gestiona reconstrucția Gazei, iar Rusia și China au recunoscut oficial că au primit invitația . Potrivit Reuters , acest consiliu ar putea deveni o structură mai largă decât a fost anunțat inițial, ridicând semne de întrebare în plan geopolitic, inclusiv privind rolul ONU. Trump ar urma să-l conducă pe viață, în timp ce membrii ar avea mandate de trei ani, cu excepția celor care contribuie cu un miliard de dolari, ceea ce le-ar garanta un loc permanent. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că președintele rus a primit invitația prin canale diplomatice și că Moscova evaluează detaliile. China, prin vocea purtătorului de cuvânt Guo Jiakun, a confirmat și ea invitația, însă a evitat să ofere un răspuns ferm privind acceptarea. Ambele țări par să abordeze inițiativa cu prudență, reflectând temerile că acest organism ar putea marginaliza rolul Națiunilor Unite. Printre țările care au acceptat deja invitația se numără Ungaria, Maroc, Vietnam, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan și Canada - însă premierul canadian Mark Carney a menționat că țara sa nu va plăti pentru un loc permanent. Belarus, aliat apropiat al Rusiei, a reacționat „pozitiv”. În schimb, Franța a refuzat categoric, președintele Emmanuel Macron exprimând îngrijorări privind caracterul extins al consiliului și incompatibilitatea cu structura ONU. Trump a reacționat dur, amenințând cu taxe vamale de 200% pentru vinurile și șampaniile franceze, notează USA Today . Ucraina, deși invitată, a transmis prin președintele Volodimir Zelenski că participarea este „de neconceput” atât timp cât Rusia și Belarus sunt implicate: „Este foarte greu de imaginat cum am putea fi împreună într-un consiliu cu Rusia, care este dușmanul nostru, și cu aliatul lor, Belarus.” , a declarat Zelenski pentru Anadolu Agency . Situația este și mai controversată din cauza faptului că Vladimir Putin se află sub un mandat de arest internațional emis de Curtea Penală Internațională în martie 2023, pentru presupuse crime de război legate de deportarea ilegală a copiilor ucraineni. Critici au venit și din partea Israelului, unde premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „anunțul privind componența consiliului pentru Gaza nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii noastre” . Trump urmează să prezinte oficial lista membrilor în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos. Rolul Consiliului pentru Pace: obiective declarate și controverse Inițial, scopul consiliului era reconstrucția Fâșiei Gaza după conflictul Israel-Hamas, însă un draft de statut circulat recent printre membrii potențiali arată că atribuțiile ar putea fi extinse la alte conflicte globale. Acest lucru alimentează temeri că inițiativa ar putea deveni o platformă geopolitică paralelă ONU, condusă de Trump, ceea ce ridică întrebări legate de legitimitate, echilibru de putere și neutralitate. Puncte esențiale ale planului: Element Detalii Conducere Donald Trump (pe viață) Mandat membri 3 ani (cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru un loc permanent) Scop declarat inițial Reconstrucția Gazei Posibilă extindere Alte conflicte globale Țări confirmate Ungaria, Maroc, Vietnam, EAU, Kazahstan, Canada (fără contribuție financiară) Țări reticente sau opozante Franța, Ucraina, Israel Controverse Implicarea Rusiei, Belarusului, evitarea ONU, mandatul pe viață al lui Trump Pe măsură ce Trump încearcă să-și afirme o influență internațională semnificativă în afara structurilor clasice de guvernare globală, inițiativa „ Consiliului pentru Pace ” pare mai degrabă o platformă geopolitică alternativă, al cărei succes sau eșec va depinde de gradul de susținere internațională reală - și de modul în care va fi percepută de statele-cheie și instituțiile globale. [...]
Franța ar urma să refuze „Board of Peace” al lui Trump - Carta depășește reconstrucția din Gaza
Franța nu intenționează să accepte invitația de a se alătura „Board of Peace”, o inițiativă lansată de președintele american Donald Trump, potrivit Le Monde . Parisul spune că analizează cadrul juridic propus, dar semnalează că mandatul organismului pare să depășească reconstrucția din Gaza și ridică probleme legate de rolul ONU. De ce ar refuza Parisul: mandatul ar depăși Gaza și ar atinge arhitectura ONU O sursă apropiată președintelui Emmanuel Macron a declarat pentru Le Monde, luni, 19 ianuarie, că Franța „nu intenționează să răspundă favorabil” invitației de a intra în „Board of Peace”. Consiliul ar fi fost conceput inițial pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza după război, însă carta sa „nu pare să își limiteze rolul” la teritoriul palestinian ocupat, notează publicația. „Carta sa merge dincolo de singurul cadru al Gazei. Ridică întrebări majore, în special privind respectarea principiilor și structurii Națiunilor Unite, care în niciun caz nu pot fi puse sub semnul întrebării.” În acest context, poziția Parisului are o greutate instituțională suplimentară: Franța este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU , iar orice inițiativă care ar putea fi percepută ca ocolind mecanismele ONU riscă să genereze fricțiuni diplomatice și să complice coordonarea internațională pe dosarul Gaza. Mesajul Ministerului de Externe: „piatra de temelie” rămâne ONU Tot luni, Ministerul francez de Externe a transmis un comunicat în care a reiterat angajamentul Franței față de ONU, pe care o descrie drept „piatra de temelie a multilateralismului eficient”. În același mesaj, diplomația franceză a subliniat primatul dreptului internațional, al egalității suverane a statelor și al soluționării pașnice a disputelor, „în detrimentul arbitrarului, politicii de forță și războiului”, potrivit Le Monde. Ministerul a mai precizat că analizează, împreună cu partenerii, cadrul juridic propus pentru „ Board of Peace ”, exprimând îngrijorarea că „proiectul se extinde dincolo de situația din Gaza”. Formularea sugerează că rezervele Parisului nu țin doar de oportunitate politică, ci și de arhitectura legală și de compatibilitatea cu sistemul ONU. Ce urmează și cum se leagă de tensiunile recente Din informațiile prezentate de Le Monde, Franța nu a anunțat o decizie formală, dar semnalul politic este că un răspuns pozitiv este improbabil, în lipsa unor clarificări privind mandatul și raportarea la ONU. Rămâne de văzut dacă Washingtonul va ajusta documentele inițiativei sau va încerca să atragă alte state în formatul propus. Discuția despre „Board of Peace” vine pe fondul unei perioade de tensiuni și mesaje publice neobișnuit de directe între lideri occidentali, inclusiv în dosare sensibile de politică externă, după cum reiese și din articolul nostru precedent despre schimburi de mesaje private făcute publice de Donald Trump. În acest climat, orice inițiativă care atinge rolul ONU sau reconfigurează mecanismele de coordonare internațională poate deveni rapid un subiect de dispută între aliați. [...]
Trump dezvăluie mesaje private de la Macron și Rutte - Tensiuni crescânde privind Groenlanda
Donald Trump a dezvăluit mesaje private de la liderii NATO și Franța, generând un scandal diplomatic în Europa , potrivit The Independent . Președintele american a publicat pe platforma sa Truth Social mesaje de la secretarul general al NATO, Mark Rutte, și de la președintele francez Emmanuel Macron, în contextul disputelor privind Groenlanda. Mesaje și reacții internaționale Donald Trump a împărtășit un mesaj de la Mark Rutte, în care acesta își exprima sprijinul pentru acțiunile lui Trump în Siria, Gaza și Ucraina, și menționa că va folosi platforma Forumului Economic Mondial pentru a susține eforturile președintelui american. Rutte a mai adăugat că este angajat să găsească o soluție pentru Groenlanda. „Domnule Președinte, dragă Donald - ceea ce ați realizat în Siria astăzi este incredibil. Voi folosi angajamentele mele media la Davos pentru a evidenția munca dumneavoastră acolo, în Gaza și în Ucraina. Sunt angajat să găsesc o cale de urmat pentru Groenlanda. Abia aștept să vă văd. Al dumneavoastră, Mark.” De asemenea, Trump a dezvăluit un mesaj de la Emmanuel Macron, care propunea o întâlnire și o cină la Paris, după Forumul Economic Mondial de la Davos. Macron a invitat liderul american să discute despre Siria și Iran, dar și despre Groenlanda, subliniind neînțelegerile pe acest subiect. Implicații economice și politice Aceste dezvăluiri vin în contextul în care Trump a amenințat cu impunerea unor tarife de 200% asupra vinului francez, ca răspuns la refuzul Franței de a se alătura așa-numitului „Consiliu al Păcii”. Tensiunile dintre SUA și Europa s-au intensificat, iar Uniunea Europeană ia în considerare măsuri de retorsiune, inclusiv tarife asupra importurilor americane. Trump a subliniat dorința sa de a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu strategic deținut de Danemarca, și a amenințat cu sancțiuni economice dacă nu se ajunge la un acord. Această situație amenință stabilitatea alianței NATO, deja tensionată de conflictul din Ucraina și de cerințele SUA privind cheltuielile de apărare ale aliaților. Reacții și perspective Liderii europeni, inclusiv cancelarul german Friedrich Merz, au exprimat dorința de a evita un conflict comercial, dar au avertizat că sunt pregătiți să răspundă dacă tarifele impuse de Trump sunt considerate nerezonabile. În același timp, premierul britanic Keir Starmer a cerut o discuție calmă între aliați, exprimându-și îndoiala că Trump ar considera acțiuni militare pentru a prelua Groenlanda. Într-o postare pe Facebook , premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a subliniat că teritoriul ar trebui să aibă dreptul de a-și decide propriul destin, insistând pe dialog, respect și drept internațional. Măsuri posibile ale Uniunii Europene Uniunea Europeană discută despre opțiuni de răspuns la acțiunile SUA, inclusiv un pachet de tarife asupra importurilor americane, care ar putea intra în vigoare automat pe 6 februarie, după o suspendare de șase luni. O altă opțiune este utilizarea „Instrumentului de Anti-Coerciție” (ACI), care ar putea limita accesul la licitații publice, investiții sau activități bancare. În concluzie, dezvăluirile lui Trump și amenințările sale economice au generat o criză diplomatică majoră, cu potențial de escaladare a tensiunilor comerciale și politice între SUA și Europa. [...]
Macron avertizează SUA asupra Groenlandei; „consecințe în cascadă fără precedent” dacă e atinsă suveranitatea
Macron avertizează că atingerea suveranității Groenlandei ar declanșa efecte fără precedent , potrivit HotNews.ro , care citează Reuters și BFMTV, în contextul în care Donald Trump și-a intensificat apelurile ca Statele Unite să preia controlul asupra teritoriului autonom danez. Emmanuel Macron a transmis mesajul miercuri, în Consiliul de Miniștri, subliniind că Parisul nu tratează ca simple declarații pozițiile venite de la Washington. Președintele francez a spus că Franța urmărește situația „cu cea mai mare atenție” și că va acționa „în deplină solidaritate” cu Danemarca și suveranitatea acesteia. Și premierul francez a avertizat că intențiile administrației Trump trebuie luate în serios, insistând că nu ar trebui „subestimate” cuvintele președintelui american. Declarația a fost făcută în camera inferioară a parlamentului, pe fondul escaladării retoricii de la Casa Albă. Donald Trump a reiterat miercuri că SUA „trebuie” să dețină Groenlanda , considerând orice altă variantă „inacceptabilă”. El a invocat argumente de securitate națională și a legat miza de „ Cupola de Aur ”, descrisă în articol ca scut antirachetă, afirmând că NATO „ar trebui să ne arate calea” pentru a obține insula. Ieșirile lui Trump au precedat o reuniune la Casa Albă pe această temă, în ziua în care miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei urmau să se întâlnească cu vicepreședintele SUA, J.D. Vance, și cu secretarul de stat Marco Rubio. Danemarca și Groenlanda susțin că insula nu este de vânzare, că amenințările cu forța sunt imprudente și că problemele de securitate trebuie discutate între aliați. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, și omologul său groenlandez, Vivian Motzfeldt, urmau să prezinte un front comun , iar prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a descris situația drept „o criză geopolitică” și a respins perspectiva ca teritoriul să devină parte a SUA. [...]
Franța pregătește trimiterea a 6.000 de militari în Ucraina; planul depinde de un acord de pace
Franța intenționează să desfășoare 6.000 de militari în Ucraina după încheierea unui acord de pace, informează Digi24 . Președintele Emmanuel Macron a detaliat planul într-o întâlnire cu liderii politici francezi, subliniind că trupele vor avea un rol de suport logistic și securitate, nu de luptă. Reuniunea, desfășurată la Palatul Élysée, a inclus aproximativ treizeci de persoane, printre care prim-ministrul, ministrul Apărării și șeful Statului Major al Armatei. Toate forțele politice au participat, inclusiv cele mai reticente, precum Rassemblement National și La France Insoumise. Planul face parte dintr-o strategie europeană de a oferi garanții de securitate Ucrainei după un eventual armistițiu. În acest context, Marea Britanie și alte țări europene au semnat o declarație comună pentru o forță multinațională sub conducere americană, cu contribuții semnificative din partea Franței și Regatului Unit. Reacțiile internaționale au fost diverse: Kievul a salutat inițiativa ca un semnal de solidaritate europeană, în timp ce Moscova a considerat-o o „provocare directă”. În Franța, opoziția de dreapta și extrema stângă au cerut dezbateri parlamentare suplimentare, dar nu au respins categoric planul. [...]