Știri
Știri din categoria Energie
Romgaz a semnat noi contracte de vânzare a gazelor cu E.ON Energie România și Engie România, iar valoarea cumulată a tranzacțiilor din ultimele 12 luni cu aceste companii a depășit pragul de 10% din cifra de afaceri netă aferentă anului 2024, potrivit Ziarul Financiar.
Cel mai mare contract este încheiat cu E.ON Energie România și are o valoare de aproximativ 793,1 milioane lei, fără TVA. Acordul vizează livrarea de gaze naturale în perioada 1 aprilie – 1 noiembrie 2026.
Contractul prevede plata la 30 de zile de la facturare și penalități de întârziere de 0,1% pe zi. Înțelegerea este garantată prin scrisoare de garanție bancară, conform informațiilor publicate.
Romgaz a mai semnat cu E.ON Energie România un al doilea contract, în valoare de circa 3,48 milioane lei, pentru livrări în aceeași perioadă. Separat, cu Engie România a fost încheiat un contract de aproximativ 22.800 lei, pentru livrări în intervalul aprilie – iulie 2026.
Raportarea acestor tranzacții este făcută în baza regulilor pieței de capital, care cer notificarea operațiunilor considerate semnificative atunci când valoarea cumulată depășește un prag raportat la cifra de afaceri. Romgaz este listată la Bursa de Valori București și este unul dintre principalii producători și furnizori de gaze naturale din România.
Recomandate
Traian Băsescu a lăudat Romgaz pentru refuzul unei achiziții de GNL , susținând că tranzacția ar fi fost nefavorabilă României, potrivit HotNews . Mesajul pune în prim-plan o decizie cu potențial impact economic în zona aprovizionării cu gaze, într-un context public mai larg, descris de publicație drept „scandalul ambasadoarei americane din Grecia”. Fostul președinte a apreciat explicit compania Romgaz pentru faptul că a refuzat achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL – gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor), argumentând că „afacerea ar fi fost dezavantajoasă pentru România”. Din informațiile disponibile în materialul citat nu reies detalii despre volumul vizat, preț, contraparte sau calendarul tranzacției, astfel că impactul financiar concret al deciziei nu poate fi evaluat pe baza acestui articol. [...]
Guvernul a aprobat o derogare care permite Romgaz să angajeze în 2026 încă 1.130 de persoane , în pofida restricțiilor impuse companiilor de stat prin „ordonanța-trenuleț”, decizia având un impact direct asupra costurilor salariale și asupra capacității companiei de a-și extinde operațiunile în furnizarea de gaze, de a finaliza centrala de la Iernut și de a integra Azomureș , potrivit Economedia . Derogarea a fost acordată printr-un memorandum adoptat de Guvern, după ce documentul a fost înaintat de conducerea Romgaz către Ministerul Energiei. Măsura se bazează pe prevederile art. XXXVI alin. (3) și (4) din OUG nr. 89/2025, act normativ care, ca regulă generală, limitează în 2026 creșterea numărului de angajați și a cheltuielilor salariale la operatorii economici de stat, cu excepții aprobate în Guvern pe baza unei analize „temeinic justificate”. Unde merge creșterea de personal: retail, Iernut, Azomureș Solicitarea Romgaz vizează trei direcții considerate strategice în document: Direcția Furnizare Piață Retail (gaze pentru consumatori casnici și noncasnici mici), unde compania susține că schema actuală este subdimensionată pentru a putea demara furnizarea. Potrivit Economedia, Romgaz derulase din decembrie concursuri pentru departamentul de furnizare și declarase admiși 72 de candidați la nivel național, înainte ca restricțiile să intre în vigoare. Finalizarea centralei în ciclu combinat de la Iernut , proiect aflat „pe ultima sută de metri”, cu o capacitate instalată de 430 MW . Preluarea a 860 de angajați ai combinatului Azomureș , după finalizarea recentă a tranzacției, personal considerat necesar pentru reluarea producției. Într-o declarație citată de Economedia, directorul general Răzvan Popescu a motivat nevoia de personal pentru retail: „Departamentul este înființat din anul 2025, însă numericul de personal efectiv este în acest moment subdimensionat față de necesarul real pentru a putea funcționa în parametri. Dată fiind necesitatea de a ocupa aceste posturi am înaintat către Ministerul Energiei un memorandum spre aprobare”. Impactul financiar estimat: peste 61 mil. lei în 2026 Documentul citat indică un impact salarial în 2026 rezultat din două componente: Ocuparea a 270 de posturi vacante (din 529 vacante la finele lui 2025) pentru furnizare și Iernut: 12.285.021 lei impact salarial estimat pentru anul 2026; Preluarea a 860 de salariați Azomureș : 49.014.653 lei impact salarial estimat pentru perioada septembrie–decembrie 2026 . După aplicarea măsurilor, numărul de personal prognozat la final de 2026 ar urma să ajungă la 6.422 salariați , față de 5.292 realizați în 2025. Romgaz este controlată de stat prin Ministerul Energiei, care deține 70% din acțiuni . Economedia mai notează că, anterior, conducerea companiei obținuse prin memorandum o creștere salarială de 6,5% (adoptată pe 8 mai), însă fără aprobarea creșterii efective a numărului de angajați. [...]
Nuclearelectrica a securizat vânzări de 295,7 milioane lei pentru 2027 , într-un semnal că piața anticipează repornirea producției de la Cernavodă după opririle din această vară, potrivit Profit . Cumpărătorul din tranzacția bilaterală analizată de publicație este furnizorul Engie România , parte a grupului energetic francez Engie. Valoarea contractului se ridică la 295,7 milioane lei, iar perioada de livrare este 1 ianuarie – 31 decembrie 2027. Contextul este oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă: Reactorul 2 a fost oprit pe 13 august, iar Reactorul 1 pe 28 iulie. Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că i-au fost emise mai multe Avize de Existență a Cazului de Forță Majoră de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), care îi permit suspendarea executării contractelor de vânzare de energie fără penalități de nelivrare și fără obligația de a cumpăra din piață energia nelivrată, până la sfârșitul lunii august. De ce contează: contractele pe 2027 vin pe fondul unei crize de adecvanță în SEN În paralel, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat o hotărâre cu un plan etapizat de măsuri pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pe fondul prognozelor de scădere a debitului Dunării începând cu 10 septembrie, conform Guvernului. Tot pe fondul opririi reactoarelor, autoritățile au prelungit până la 30 septembrie măsura prin care Transelectrica poate limita consumul marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie, în caz de criză. Guvernul a justificat prelungirea ca măsură preventivă, invocând deficitul hidrologic sever, temperaturi ridicate, consum mai mare la vârful de seară și producție redusă prognozată din eolian și fotovoltaic, plus riscul limitării importurilor într-o criză regională. Ce urmează: dependența de hidrologie și riscul de prelungire a opririlor Ministerul Energiei arată că revenirea la un nivel al „hidraulicității” (condițiile hidrologice ce permit producție mai mare în hidrocentrale) care să permită creșterea producției hidro și reluarea funcționării grupurilor de la Cernavodă ar putea să se extindă în prima parte a lunii septembrie, în funcție de evoluția secetei și a debitelor Dunării. În același timp, prognozele indică perioade cu nebulozitate mai ridicată, care ar reduce aportul fotovoltaic, pe lângă scurtarea duratei zilei. În acest tablou, vânzarea de energie cu livrare pe tot anul 2027 indică faptul că, cel puțin la nivel contractual, cumpărătorii și vânzătorul mizează pe revenirea producției nucleare și pe normalizarea livrărilor începând cu 1 ianuarie 2027. [...]
Noua centrală pe gaze de la Iernut ar urma să intre în probe la iarnă , iar din primul trimestru al anului viitor „va trebui să funcționeze la capacitate”, într-un calendar care, dacă este respectat, ar aduce în sistem energie „în bandă” (producție constantă) într-un moment de deficit, potrivit Profit . Declarația îi aparține lui Ilie Bolojan , după o vizită în județul Mureș, care a inclus șantierul de la Iernut. Acesta a spus că proiectul este în lucru de 10 ani și că au existat două contracte reziliate, iar acum Romgaz administrează direct finalizarea, după ce investiția ar fi ajuns la un stadiu de 90%. Calendarul operațional: contracte cu subcontractori și reluarea lucrărilor „în forță” Potrivit lui Bolojan, Romgaz a încheiat „peste 30 de contracte” cu subcontractorii implicați în proiect, după ce a trebuit să îi identifice și să reia relațiile contractuale, în contextul în care firma spaniolă implicată a intrat în faliment (menționat ca „de fapt în concordat preventiv”, în nota redacției din sursă). Începând „de la jumătatea lunii septembrie”, toate contractele necesare pentru reluarea accelerată a lucrărilor ar urma să fie operaționale, iar echipa locală și-a asumat lucrări până la finalul anului, astfel încât centrala să intre în faza de operare. De ce contează: energie „în bandă” și presiunea termenelor Miza este punerea în funcțiune a unei centrale noi pe gaze de 430 MW, care ar urma să acopere, conform declarației citate, un deficit de energie „în bandă” de care România are nevoie. În acest context, ținta de a ajunge la probe „din iarnă” și la funcționare „la capacitate” în primul trimestru al anului viitor devine un reper operațional pentru sistemul energetic, nu doar pentru companie. Litigiul cu Duro Felguera : pretenții reciproce și plângere penală În paralel cu finalizarea în regie proprie, proiectul rămâne însoțit de dispute juridice. Constructorul spaniol Duro Felguera a reclamat Romgaz la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional (ICC) de la Paris, procedura urmând să se desfășoare la București, în limba română. Spaniolii au transmis că au solicitat provizoriu 438.529.272,89 lei (aproximativ 84.170.685 euro), iar Romgaz a răspuns respingând pretenția și anunțând o cerere reconvențională de 357.219.077 lei (aproximativ 67.944.855 euro). Duro Felguera a menționat și existența unei plângeri penale pentru o presupusă fraudă, reclamantul fiind ZKL Invest LTD, companie financiară înregistrată în Marea Britanie. Romgaz a arătat, la rândul său, că rezilierea contractului din 2023 a fost decisă din cauza nerespectării obligațiilor contractuale de către executant, inclusiv a termenelor. Context contractual: două etape, întârzieri și intervenția Curții de Conturi Primul contract cu Duro Felguera a fost semnat în 2016, la 268 milioane euro plus TVA, cu termen inițial de finalizare în 2020, dar a fost reziliat în 2021 pe fondul întârzierilor și neînțelegerilor. Al doilea contract, semnat în 2023 pentru finalizare, avea o valoare de circa 70 milioane euro. Sursa mai arată că, deși la semnarea contractului din 2023 părțile conveniseră să stingă litigiile legate de primul contract, Curtea de Conturi a dispus emiterea documentului constatator pentru contractul inițial; Romgaz a emis un document constatator negativ în aprilie 2026, iar Duro Felguera l-a atacat în instanță și a cerut anularea. [...]
Olanda cere eliminarea obligației UE de umplere a depozitelor de gaze, după ce a plătit circa 1 miliard de euro (aprox. 5 mld. lei) în 2026 pentru a-și face stocurile , pe fondul unui efect de piață care ar fi împins prețurile în sus, potrivit Focus . Miza este una economică: regulile de stocare, introduse după criza gazelor, ar fi ajuns să schimbe stimulentele comerciale și să transfere costuri către guverne. De ce contestă Olanda regula de stocare Publicația arată că Olanda vrea eliminarea cerințelor privind nivelurile minime din depozite în cadrul unei revizuiri a regulilor UE pentru securitatea aprovizionării cu energie. Conform unei relatări Bloomberg citate de Focus, Olanda a cheltuit în 2026 „circa un miliard de euro” pentru a-și umple rezervele. Regulile UE au fost introduse prin Regulamentul 2022/1032 , ca reacție la criza de aprovizionare cu gaze și la creșterile „fără precedent” ale prețurilor după invazia Rusiei în Ucraina. Ținta stabilită la nivel european este de 90% grad de umplere până la 1 noiembrie, în fiecare an. Olanda susține că, odată cu expirarea actualei obligații, nu ar trebui introduse noi ținte de umplere. Efectul de piață invocat: prețuri mai mari vara, costuri pentru stat Explicația prezentată este legată de modul în care funcționează, în mod obișnuit, comerțul cu gaze: traderii cumpără mai ieftin vara și vând mai scump iarna, când cererea crește. Dacă gazul devine scump vara, acest stimulent dispare, iar depozitele riscă să rămână goale. Focus notează că în 2025 și 2026 s-a întâmplat exact acest lucru: comercianții ar fi ținut prețurile mai sus știind că guvernele europene trebuie să atingă anumite niveluri de stocare la date fixe. În plus, în ambii ani, iar în 2026 „mult mai puternic”, criza cu Iranul ar fi menținut prețurile ridicate. În acest context, guvernul olandez ar fi fost nevoit să suporte costul pentru a umple depozitele într-un ritm suficient. Ce se discută la nivelul UE și ce cere Olanda în plus Un proiect de document văzut de Bloomberg ar indica faptul că Executivul european nu ar intenționa să prelungească obligațiile la nivel UE după expirare. În loc, Comisia ar vrea să comaseze unele reguli existente într-un cadru mai larg pentru securitatea aprovizionării cu gaze și electricitate, iar regula actuală pentru gaze ar urma să fie eliminată. Pe lângă eliminarea țintelor, Olanda mai cere ca firmele să fie obligate să stocheze gaze pentru a-și îndeplini propriile obligații de livrare, inclusiv către „clienți protejați” (de exemplu gospodăriile). Totodată, țara critică faptul că reglementarea UE ar forța guvernele să preia sarcini care, în mod normal, revin utilizatorilor depozitelor (companii care cumpără gaze). Implicații pentru Germania: riscul intervenției și calendarul regulilor Focus menționează că problema nivelurilor de umplere afectează și Germania. În exemplul dat, pentru Germania sunt indicate praguri de 80% la 1 noiembrie și 30% la 1 februarie, iar guvernul german ar fi relaxat deja ușor cerințele inițiale. În prezent, Germania nu ar fi ajuns în situația de a interveni direct, prin instrucțiuni către Trading Hub Europe să cumpere mai mult gaz, însă există temeri în piață. Publicația amintește și un episod recent legat de Sefe, care ar fi arătat cât de repede pot urca prețurile en-gros dacă apare suspiciunea unei implicări guvernamentale — suspiciune care, în acel caz, s-ar fi dovedit nefondată. Pe calendar, Focus notează că reglementarea germană de ajustare a cerințelor pentru depozitele de gaze ar urma să înceteze după 31 martie 2027. Rămâne de văzut, în următoarele luni, dacă eliminarea obligațiilor va face gazul mai ieftin vara — un efect pe care sursa îl prezintă ca incert. [...]
Comisia Europeană pregătește amânarea aplicării regulilor UE pentru emisiile de metan , o decizie care ar relaxa temporar obligațiile de conformare pentru importatorii de gaze și petrol și ar putea influența fluxurile de aprovizionare pe termen scurt, potrivit Agerpres . Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat intenția de a propune amânarea intrării în vigoare a normelor privind emisiile de metan, fără să precizeze durata. Într-un interviu acordat vineri Bloomberg, comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen , a indicat că este analizată o amânare cu un an, în condițiile în care regulile ar fi trebuit să se aplice de la 1 ianuarie 2027. Ce obligații ar fi vizate Regulamentul (UE) 2024/1787 stabilește reguli pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic. Conform cadrului actual, importatorii de gaze și petrol din UE ar urma ca, din ianuarie 2027, să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate aprovizionării lor, cu obiectivul de a limita scurgerile. De ce ia în calcul Bruxelles-ul o pauză Potrivit lui Dan Jorgensen, discuția despre amânare este legată de riscul unei „ierni potențial foarte dificile”, pe fondul incertitudinilor privind situația din Strâmtoarea Ormuz și al prețurilor ridicate la energie. În același context, președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând modificarea unor reglementări europene și solicitând, în mod specific, amânarea cu un an a normelor privind metanul. Presiune externă și relaxări deja operate Regulamentul este contestat de mai multe țări, în special producători de hidrocarburi precum Statele Unite, care îl consideră o constrângere și avertizează că ar putea duce la scăderea exporturilor către UE. Comisia Europeană a relaxat deja în iulie o parte din mecanismul de aplicare, renunțând pentru trei ani la amenzile care ar fi trebuit plătite de companiile de hidrocarburi pentru nerespectarea regulilor. Reacția ONG-urilor de mediu Organizațiile de mediu se opun slăbirii regulamentului. Kim O’Dowd, de la Environmental Investigation Agency, a susținut că amânarea nu va reduce prețurile la energie și că reducerea emisiilor de metan este una dintre cele mai rapide modalități de a limita efectele încălzirii globale. Metanul este al doilea cel mai mare contributor la încălzirea globală, după dioxidul de carbon. În acest moment, Comisia nu a indicat oficial cât ar urma să dureze amânarea, iar calendarul exact rămâne neclar. [...]
