Știri
Știri din categoria Energie
Romgaz a semnat noi contracte de vânzare a gazelor cu E.ON Energie România și Engie România, iar valoarea cumulată a tranzacțiilor din ultimele 12 luni cu aceste companii a depășit pragul de 10% din cifra de afaceri netă aferentă anului 2024, potrivit Ziarul Financiar.
Cel mai mare contract este încheiat cu E.ON Energie România și are o valoare de aproximativ 793,1 milioane lei, fără TVA. Acordul vizează livrarea de gaze naturale în perioada 1 aprilie – 1 noiembrie 2026.
Contractul prevede plata la 30 de zile de la facturare și penalități de întârziere de 0,1% pe zi. Înțelegerea este garantată prin scrisoare de garanție bancară, conform informațiilor publicate.
Romgaz a mai semnat cu E.ON Energie România un al doilea contract, în valoare de circa 3,48 milioane lei, pentru livrări în aceeași perioadă. Separat, cu Engie România a fost încheiat un contract de aproximativ 22.800 lei, pentru livrări în intervalul aprilie – iulie 2026.
Raportarea acestor tranzacții este făcută în baza regulilor pieței de capital, care cer notificarea operațiunilor considerate semnificative atunci când valoarea cumulată depășește un prag raportat la cifra de afaceri. Romgaz este listată la Bursa de Valori București și este unul dintre principalii producători și furnizori de gaze naturale din România.
Recomandate
Până la 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei ar fi fost scoasă din funcțiune , potrivit Kyiv Post , care citează calcule Reuters bazate pe date de piață, în contextul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei, al unui atac contestat asupra unei conducte majore și al reținerii unor petroliere. Reuters estimează că perturbarea se ridică la aproximativ 2 milioane de barili pe zi, iar analiștii o descriu drept cea mai severă lovitură asupra lanțului de aprovizionare cu petrol al Rusiei din istoria modernă. În zona Mării Baltice, încărcările în porturile Primorsk și Ust-Luga, principalele hub-uri rusești de export, au fost suspendate din nou după atacuri recente cu drone care ar fi provocat incendii și avarii la infrastructură. În paralel, portul Novorossiysk de la Marea Neagră ar funcționa sub capacitatea normală, după atacuri anterioare din această lună. Pe ruta terestră, exporturile prin conducta Drujba către Ungaria și Slovacia ar fi fost în mare parte oprite din ianuarie, după avarii raportate în Ucraina în urma unor lovituri rusești. Separat, rețineri repetate ale unor petroliere asociate Rusiei în apele europene ar fi perturbat circa 300.000 de barili pe zi din exporturile de petrol arctic expediate din Murmansk, potrivit traderilor citați. Miza economică este ridicată: exporturile de petrol sunt prezentate ca o sursă importantă de venit pentru bugetul federal al Rusiei și un pilon al economiei sale, estimată la aproximativ 2,6 trilioane de dolari. În același timp, materialul notează că piețele energetice globale rămân tensionate, iar prețul petrolului a depășit temporar 100 de dolari pe baril pe fondul conflictului legat de Iran. Moscova a calificat loviturile ucrainene drept „atacuri teroriste” și afirmă că își consolidează măsurile de securitate la infrastructura energetică. [...]
Guvernul francez urmează să vină în zilele următoare cu un set de măsuri pentru energie , pe fondul creșterilor accelerate de prețuri provocate de conflictul din Iran , iar autoritățile încearcă să limiteze impactul direct asupra economiei, relatează Agerpres . Anunțul a fost făcut de ministrul de Finanțe, Roland Lescure, care a indicat că executivul lucrează deja la soluții punctuale pentru sectoarele cele mai expuse. Potrivit oficialului, transporturile și pescuitul sunt printre domeniile care resimt cel mai puternic scumpirile, în special din cauza costurilor ridicate la combustibili și energie. În acest context, statul francez vizează intervenții țintite, similare unor scheme deja aplicate anterior pentru transportul de marfă, dar adaptate noii situații din piață. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului RTL, unde Lescure a sugerat că măsurile vor fi calibrate astfel încât să ofere sprijin direct actorilor economici afectați. Creșterea prețurilor la energie este legată direct de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu , care au perturbat piețele internaționale și au alimentat incertitudinea privind aprovizionarea. În paralel, Franța nu acționează izolat. Oficialul a menționat posibilitatea unei reuniuni la nivel înalt, care ar putea avea loc luni , reunind miniștri de Finanțe, miniștri ai Energiei și guvernatori ai băncilor centrale din G7 . Discuțiile ar urma să vizeze coordonarea răspunsului internațional la actualul șoc energetic. În lipsa unor detalii concrete despre forma finală a intervențiilor, direcția este deja conturată: sprijin punctual pentru industrii vulnerabile și o abordare coordonată cu partenerii internaționali. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să tempereze presiunea asupra companiilor și, implicit, asupra consumatorilor finali, într-un context economic deja tensionat. [...]
Prețul mediu al motorinei standard a trecut de 10 lei/litru , cu două zile mai devreme decât era estimat, potrivit Știrile Pro TV . Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că depășirea pragului confirmă o prognoză formulată cu trei săptămâni în urmă și reflectă efectul cumulat al factorilor economici și geopolitici asupra pieței. Chisăliță susține că, deși a fost criticat când a avansat scenariul, „astăzi prețul mediu al motorinei standard a atins 10 lei/litru” și că trecerea peste acest nivel nu trebuie tratată doar ca o știre de preț, ci ca un exemplu despre felul în care publicul percepe (sau ratează) mecanismele din spatele scumpirilor. El afirmă și că depășirea pragului „nu este finalul unei povești, ci începutul uneia mai complicate”. Conform specialistului, estimarea inițială indica depășirea pragului în jurul datei de 27 martie 2026 , însă realitatea a devansat scenariul cu două zile. Din perspectiva pieței, atingerea nivelului de 10 lei/litru funcționează ca un reper psihologic și economic: odată depășit, discuția se mută de la „dacă” la „cât de repede” se pot transmite în costuri mai largi presiunile care au împins prețul în sus. [...]
Franța rămâne liderul european la energia nucleară , într-un context în care guvernele europene evaluează riscurile pentru aprovizionarea cu energie și pentru prețurile combustibililor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Euronews România . Impactul unor eventuale atacuri asupra Iranului și al posibilelor represalii ar depinde, în mare măsură, de mixul energetic al fiecărei țări. În Uniunea Europeană, 12 state membre produc în prezent energie nucleară. Comisia Europeană amintește că blocul comunitar nu favorizează o tehnologie anume, iar decizia privind sursele de energie rămâne la nivel național. „Uniunea Europeană rămâne neutră din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește sursele de energie, ceea ce înseamnă că fiecare stat decide singur de unde își asigură energia”, arată Comisia Europeană. În 2024, cele 12 țări au produs 649.524 GWh de electricitate din nuclear, cu 4,8% peste nivelul din 2023, al doilea an consecutiv de creștere după scăderea din 2022 (609.255 GWh). Totuși, datele Eurostat arată o tendință de fond descendentă: producția nucleară a scăzut cu 20% între 2014 și 2024 și cu 30% între 2004 și 2024. La nivelul mixului energetic al UE în 2024, petrolul și produsele petroliere au avut cea mai mare pondere (38%), urmate de gazul natural (21%), energia regenerabilă (20%), energia nucleară (12%) și combustibilii solizi (10%). Structura diferă însă semnificativ între state, iar țările cu ponderi mai mari de regenerabile și nuclear sunt considerate mai bine protejate față de șocuri pe piața energiei decât cele dependente de gaz. În 2024, Franța a avut de departe cea mai mare pondere a energiei nucleare în mixul energetic (40,3%). Alte țări cu ponderi ridicate au fost: Slovacia – 29,7% Suedia – 25,6% Bulgaria – 23,7% Finlanda – 23,4% Slovenia – 21,7% Cehia – 19,5% Ungaria – 16,6% Belgia – 13,2% Spania – 11,1% România – 9,1% Olanda – 1,1% Germania a renunțat complet la energia nucleară, 2023 fiind ultimul an cu producție, iar în 2024 nivelul a fost zero. Ponderea nuclearului este mai mare dacă analiza se face strict pe producția de electricitate: în UE, energia nucleară a reprezentat 23,4% din producția de electricitate în 2025, potrivit organizațiilor Ember și Energy Institute. Franța (69%) și Slovacia (66,4%) sunt cele mai dependente, iar România își acoperă aproximativ 20,5% din necesarul de electricitate din nuclear. În paralel, UE rămâne puternic dependentă de importuri: în 2024 a produs 43% din energia consumată, iar 57% a fost importată, potrivit Comisiei Europene. [...]
Sam Altman se retrage din conducerea Helion pe fondul discuțiilor pentru furnizarea de energie către OpenAI , potrivit TechCrunch , într-o mișcare care ar putea deschide calea unui parteneriat strategic între compania de inteligență artificială și startup-ul de fuziune nucleară. Decizia vine în contextul unor negocieri aflate în fază incipientă, dezvăluite anterior de Axios, care ar putea permite OpenAI să achiziționeze până la 12,5% din producția de energie a Helion. Conform datelor vehiculate, aceasta ar însemna aproximativ 5 gigawați până în 2030 și până la 50 gigawați până în 2035, un volum care sugerează planuri extrem de ambițioase pentru extinderea capacității de producție. Helion nu a confirmat oficial existența negocierilor, dar a precizat că retragerea lui Altman din funcția de președinte al consiliului de administrație are rolul de a elimina potențiale conflicte de interese și de a permite colaborări viitoare. Compania a transmis că va continua să lucreze cu acesta într-un alt rol. Pentru a atinge nivelurile de producție menționate, Helion ar trebui să construiască un număr foarte mare de reactoare: aproximativ 800 de reactoare până în 2030 încă circa 7.200 până în 2035 Fiecare reactor ar urma să producă aproximativ 50 megawați, ceea ce indică un ritm accelerat de dezvoltare, peste media industriei, unde majoritatea proiectelor vizează începutul anilor 2030 pentru operațiuni comerciale. Ce diferențiază Helion: utilizează un sistem care transformă direct energia de fuziune în electricitate evită metodele clasice bazate pe abur și turbine dezvoltă deja un prototip funcțional, numit Polaris În februarie 2026, compania a anunțat că a atins temperaturi de 150 de milioane de grade Celsius în reactorul său, apropiindu-se de pragul estimat pentru producția comercială. Mișcarea lui Altman nu este singulară: anterior, acesta s-a retras și din conducerea altui startup energetic, Oklo, pentru a permite parteneriate similare cu companii din domeniul inteligenței artificiale. Strategia sugerează o direcție clară: asigurarea unor surse masive de energie pentru infrastructura AI, cunoscută pentru consumul ridicat. Dacă acordul se concretizează, OpenAI ar deveni unul dintre principalii clienți ai Helion, alături de Microsoft, care a semnat încă din 2023 un contract pentru furnizarea de energie începând cu 2028. [...]
Ministrul Mediului spune că rețeaua nu mai face față boomului fotovoltaic , iar următorul pas ar trebui să fie finanțarea stocării în baterii, potrivit AGERPRES . Declarațiile au fost făcute marți, 24 martie 2026, într-o conferință de presă, în contextul pregătirii bugetului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și AFM au pregătit mai multe scenarii de proiecte și programe care ar urma să fie finanțate din bugetul AFM și pe care intenționează să le prezinte Ministerului Finanțelor la începutul săptămânii viitoare. Diana Buzoianu a spus că un răspuns ar putea veni în 2-3 săptămâni și a legat calendarul de aprobarea bugetului, astfel încât să poată începe plățile. „Avem nevoie în momentul de față de sisteme de stocare, pentru că sistemul, rețeaua națională nu mai face față la cât s-a investit pe zona de panouri fotovoltaice.” Ministrul a explicat că există „sute de proiecte” mutate de pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pe AFM, pentru care sunt necesare plăți. Potrivit acesteia, sunt șantiere deschise și lucrări începute, dar operatorii nu au mai putut fi plătiți de circa șase luni, ceea ce a dus la stagnarea lucrărilor. În scenariile de buget pregătite de MMAP și AFM sunt incluse programe precum Rabla și finanțări pentru stocare în baterii, însă derularea lor depinde de suma care va fi aprobată de Ministerul Finanțelor. Buzoianu a arătat că aprobarea trebuie privită și prin prisma analizei deficitului, cu implicații în evaluările care ajung la Comisia Europeană. Întrebată dacă există garanția continuării programului Rabla, Diana Buzoianu a spus că, în acest moment, nu există o garanție, ci doar scenarii transmise și susținute de minister, care includ și astfel de programe. O eventuală confirmare ar urma să vină după aprobarea bugetului și stabilirea sumei alocate. În ceea ce privește energia, ministrul a indicat că, după investițiile din 2025 în panouri fotovoltaice prin REPowerEU, este necesară o etapă de sprijin pentru stocare, astfel încât investițiile prosumatorilor (consumatori care produc și energie, de regulă din fotovoltaice) să poată fi valorificate în continuare. În acest cadru, scenariile discutate la nivelul AFM includ, în esență: deblocarea plăților pentru proiectele mutate de pe PNRR pe AFM, unde lucrările au stagnat; continuarea unor programe precum Rabla, în funcție de bugetul aprobat; lansarea unui program de finanțare pentru sisteme de stocare în baterii, pe fondul limitărilor din rețeaua națională. [...]
