Știri
Știri din categoria Energie
Senatul a votat un proiect de lege care acordă scutiri fiscale substanțiale industriei îngrășămintelor pe bază de gaze, măsură care în practică ar avantaja direct Romgaz în contextul preluării Azomureș, potrivit Economedia. Inițiativa merge acum la Camera Deputaților, care are votul final.
Proiectul introduce, pentru companiile românești din industria îngrășămintelor care produc pe bază de gaze, două facilități principale: scutirea de impozit pe profit timp de cinci ani și scutirea de la plata impozitului pe clădiri. Deși textul este formulat general, contextul din piață face ca beneficiarul evident să fie Azomureș – singurul combinat încă funcțional – pe care Romgaz (controlată de stat) este în proces să îl cumpere de la Ameropa.
Cu o săptămână înainte de votul din Senat, Romgaz a anunțat la bursă că a ajuns la un „acord de principiu” pentru preluarea Azomureș, fără să comunice suma sau termenii înțelegerii, nici din partea Romgaz, nici din partea Ameropa. În acest cadru, facilitățile fiscale ar reduce costurile operaționale și ar îmbunătăți rentabilitatea activității industriale, într-un sector puternic dependent de prețul gazului.
În urmă cu o lună, Guvernul a declarat industria îngrășămintelor chimice drept infrastructură critică, urmând să beneficieze de protecția legală a statului, tot cu scopul de a facilita transferul de proprietate al Azomureș către Romgaz, potrivit aceleiași surse.
Inițiatorii proiectului își justifică demersul prin nevoia de „valorificare superioară” a resurselor de gaze naturale ale României, într-un context în care competitivitatea industrială și securitatea energetică sunt tratate ca priorități strategice.
În expunerea de motive sunt invocate:
Miza declarată este ca gazul produs în România să fie folosit mai mult în industrie, nu tratat „ca o marfă simplă” tranzacționată rapid pe piețe.
De la 1 mai, Azomureș a intrat în proces de concediere colectivă și conservare a echipamentelor. Combinatul a funcționat doar sporadic în ultimii ani, pe fondul dificultății de a securiza gaz pe termen lung și la un preț accesibil.
Azomureș este ultimul combinat de îngrășăminte încă funcțional din România. Alte unități, din fostul grup InterAgro, ar putea teoretic produce, dar sunt închise de mult timp și nu mai au autorizație de mediu. În consecință, România este în prezent total dependentă de importuri, conform Economedia.
Proiectul adoptat de Senat va fi transmis Camerei Deputaților pentru votul final. Dacă va trece în forma actuală, cadrul fiscal ar putea deveni un element-cheie în fezabilitatea relansării producției interne de îngrășăminte pe bază de gaze, într-un moment în care preluarea Azomureș de către Romgaz este încă fără termeni financiari publici.
Recomandate
Guvernul vizează pornirea până la finalul lui 2026 a centralei pe gaze de la Iernut de 430 MW , un proiect întârziat de aproape un deceniu, după ce Romgaz a preluat direct contractarea lucrărilor și anunță accelerarea șantierului începând de săptămâna viitoare, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Târgu Mureș, că obiectivul este punerea în funcțiune a centralei de la Iernut până la sfârșitul acestui an, după „eșecurile” de finalizare din perioada 2016–prezent. El a spus că Romgaz a închis diferendele cu „constructorii spanioli”, iar proiectul este acum contractat direct de companie. „Lucrările practic vor începe în creștere începând de săptămâna viitoare și până la sfârșitul acestui an avem ca obiectiv punerea în funcțiune a acestei centrale importante pentru România.” Ce se schimbă operațional la proiect Conform declarațiilor premierului interimar, elementul-cheie este mutarea execuției într-un cadru contractual gestionat direct de Romgaz, după blocajele anterioare. În acest context, ritmul lucrărilor ar urma să crească de săptămâna viitoare. Bolojan a precizat că centrala de la Iernut are o capacitate de 430 MW. De ce contează pentru sistemul energetic Bolojan a legat finalizarea Iernut de echilibrarea Sistemului Energetic Național, afirmând că, împreună cu centrala de la Mintia, ar urma ca „începând de anul viitor” România să aibă „o producție de energie în bandă” suficient de puternică pentru echilibrare. În limbajul sectorului, „energie în bandă” înseamnă producție relativ constantă, utilă pentru stabilitatea rețelei. În același context, premierul interimar a descris proiectul drept „unul dintre cele mai importante” din energie. [...]
E.ON Energie România își mută accentul investițional spre contracte PPA, cu 80 mil. euro (aprox. 400 mil. lei) dintr-un plan total de 120 mil. euro (aprox. 600 mil. lei) în următorii cinci ani , potrivit Economica . Miza este dezvoltarea segmentului de soluții energetice pentru clienți, unde compania spune că a trecut în 2025 de pragul de 100 mil. euro venituri. Cea mai mare parte a bugetului – circa 67% – este alocată dezvoltării soluțiilor de tip PPA (Power Purchase Agreement), adică acorduri de achiziție de energie pe termen lung, folosite în special de companii pentru a-și stabiliza costurile cu energia. „Am depășit, în 2025, pragul de 100 de milioane de euro în veniturile realizate pe segmentul soluțiilor și serviciilor energetice, în creștere cu 17% față de anul anterior, o premieră pentru companie de la intrarea pe această piață, în urmă cu zece ani. Ne vom concentra și mai mult pe dezvoltarea acestui segment în următorii ani, mai ales pe zona contractelor de achiziție de energie pe termen lung”, a declarat Claudia Griech, director general al E.ON Energie România. Ce include planul: de la fotovoltaice la încărcare pentru mașini electrice La finalul lui 2025, numărul clienților care utilizau soluții livrate de E.ON – sisteme fotovoltaice, pompe de căldură, stații de încărcare pentru vehicule electrice și sisteme moderne de încălzire și climatizare – a depășit 110.000, conform datelor citate. Pe zona rezidențială, compania indică faptul că peste 100.000 de familii folosesc centrale termice în condensare furnizate de E.ON, alături de pompe de căldură și sisteme de aer condiționat. Tracțiune în 2025 și primul PPA operaționalizat În 2025, E.ON a instalat peste 4.500 de sisteme fotovoltaice, cu 25% mai multe față de anul anterior, iar la finalul anului peste 9.200 de familii utilizau soluții complete pentru producerea energiei verzi. Compania mai menționează un parteneriat strategic cu ATMOCE pentru furnizarea de echipamente fotovoltaice cu performanțe mai bune în condiții de lumină redusă, cu nivel ridicat de siguranță și garanții extinse. Pe mobilitate electrică, E.ON a depășit pragul de 670 de puncte private de încărcare instalate pentru vehicule electrice. Separat, aproximativ 835.000 de clienți au contractat pachete de servicii tehnice pentru diverse instalații și echipamente. În zona dedicată companiilor, E.ON spune că a depășit 400 de centrale fotovoltaice construite și livrate la cheie. Un reper operațional este „operaționalizarea primului contract” PPA, printr-un proiect fotovoltaic pentru fabrica Webasto din Arad , în valoare de aproximativ 1 milion de euro (aprox. 5 mil. lei), proiect dezvoltat, finanțat, implementat și operat de companie, ceea ce a făcut ca E.ON să devină producător de energie regenerabilă. Context: poziționarea E.ON în România E.ON Energie România, parte a grupului german E.ON, este furnizor integrat de gaze naturale, electricitate și soluții energetice, cu un portofoliu de circa 3,5 milioane de clienți (rezidențiali, companii și municipalități). De la intrarea pe piața locală, grupul a investit circa 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 mld. lei), în principal în modernizarea rețelelor, iar contribuțiile virate la bugetul de stat și bugetele locale sunt prezentate la 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 mld. lei). [...]
SoftBank își securizează energia pentru centrele de date AI prin producție proprie de baterii , urmând să pornească o linie de fabricație la scară mare în fosta uzină Sharp din Sakai (Osaka), cu o țintă de aproximativ 1 GWh pe an după atingerea capacității, potrivit The Next Web . Proiectul este gândit în primul rând pentru a alimenta cu stocare centrele de date pentru inteligență artificială pe care SoftBank le construiește deja, dar compania vizează și clienți din rețea (stocare pentru sistemul energetic), industrie și segmentul rezidențial. Calendarul și partenerii: start în anul fiscal din aprilie 2026 SoftBank (prin subsidiara sa de servicii mobile) va începe producția de masă în anul fiscal care începe în aprilie 2026. Compania lucrează cu două firme din Coreea de Sud: Cosmos Lab , care contribuie cu chimia celulelor zinc-halogenură (zinc-halide); DeltaX , responsabilă de integrarea sistemelor (asamblarea și conectarea celulelor în soluții utilizabile). Pentru 2027 este vizată producția pe zinc-halogenură, în timp ce volumele inițiale ar urma să fie asigurate din chimii precum litiu-fier-fosfat (LFP) și altele. De ce contează: stocarea devine infrastructură critică pentru AI Logica economică, așa cum este descrisă în material, pleacă de la nevoile centrelor de date AI: acestea au nevoie de stocare mare, cu descărcare rapidă, pentru a „netezi” vârfurile de consum și pentru a rezista la evenimente din rețea. SoftBank mizează pe combinații LFP și zinc-halogenură și pe faptul că acestea evită lanțuri de aprovizionare cu materiale precum cobaltul și „pământurile rare”, aflate sub presiunea controalelor de export din China. Un argument operațional important pentru zinc-halogenură este că ar fi neinflamabilă și folosește materiale larg disponibile, ceea ce poate conta atât la aprobările de securitate la incendiu, cât și la amplasarea bateriilor în interiorul sau lângă sălile cu servere. Reutilizarea unei uzine Sharp și integrarea verticală SoftBank semnalase conversia încă din aprilie, când confirmase că fosta fabrică LCD de 440.000 mp cumpărată pentru circa 100 miliarde yeni (aprox. 3,1 miliarde lei ) va găzdui cea mai mare linie de producție de baterii din Japonia. Actualizarea de acum „strânge” calendarul, fără a-l prezenta drept ferm, notează publicația. Miza este și una de integrare verticală : SoftBank ar fi simultan operator de centre de date și client pentru baterii, încercând să reducă dependența de achiziții la prețuri „spot” și să-și controleze termenele de livrare, într-un sector în care proiectele de stocare au adesea întârzieri. Dimensiunea proiectului și reacția pieței O capacitate de 1 GWh/an este relevantă la nivelul Japoniei, dar nu plasează uzina în „liga globală”, unde, potrivit materialului, unele fabrici din China operează la peste 100 GWh, iar cele mai mari situri din SUA se îndreaptă spre 35 GWh. În Tokyo, investitorii au tratat anunțul ca pozitiv pe termen lung, dar fără efect imediat: acțiunile SoftBank au închis „aproape neschimbat” luni, iar discuția dominantă a rămas cea legată de datoria grupului și de negocierile privind un împrumut garantat cu participații la OpenAI , conform aceleiași surse. [...]
România plătește seara prețul lipsei de stocare și flexibilitate , după ce ziua exportă energie la tarife joase și ajunge să importe în orele de vârf la prețuri de până la cinci ori mai mari, potrivit unei analize citate de Antena 3 . Dezechilibrul, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) , Dumitru Chisăliță , este unul structural și ajută la explicarea facturilor ridicate la energie. În analiza sa, Chisăliță argumentează că „explozia prețurilor” din ultima perioadă nu indică o problemă de producție, ci una de funcționare a sistemului: lipsă de flexibilitate și de capacitate de a gestiona când este produsă și consumată energia, mai ales într-un mix tot mai dependent de solar și eolian. Export ieftin la prânz, import scump seara Datele invocate pentru luna aprilie arată un contrast puternic între prețurile din intervalele de surplus și cele din vârfurile de consum: România a exportat energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh . În aceleași săptămâni, a importat în orele de vârf de seară la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh . „Diferența nu este doar o anomalie de piață. Este radiografia unei vulnerabilități structurale. (…) nu contează cât produci, ci când produci”, a subliniat președintele AEI. Cazul Bulgariei: valoare de import de aproape șapte ori mai mare decât exportul În aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro , în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat circa 5 milioane euro . Deși cantitatea importată a fost de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată, diferență pusă pe seama prețurilor mult mai mari din orele de vârf. Interpretarea AEI este că România exportă energie ieftină în orele de surplus (de regulă la prânz, când producția fotovoltaică este ridicată), iar apoi o „recumpără” seara, când consumul crește și producția solară scade. Miza: bateriile care stabilizează rețeaua, nu doar „urmează” rețeaua Chisăliță aduce în discuție diferențele de infrastructură de stocare și tipul bateriilor instalate: În România, aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip grid-following (sisteme care urmăresc rețeaua existentă, fără a o putea stabiliza independent). În Bulgaria, aproximativ 20% dintre baterii sunt deja grid-forming (baterii care pot „forma” și stabiliza rețeaua, oferind inerție sintetică și stabilizare de frecvență). Tot la nivel comparativ, analiza indică: raportul dintre capacitățile de stocare în baterii și totalul capacităților solare și eoliene: aprox. 6% în România vs aprox. 30% în Bulgaria; raportul dintre puterea instalată în baterii și consumul mediu orar de vârf: 7,5% în România vs aprox. 40% în Bulgaria. De ce contează economic Concluzia analizei este că, într-o piață dominată tot mai mult de producția variabilă (solar/eolian), avantajul competitiv se mută de la „cât produci” la „cât poți stoca și muta în timp”. În lipsa acestei flexibilități, România riscă să producă energie verde, dar să captureze prea puțină valoare din ea, rămânând expusă la prețuri ridicate în orele de vârf și la vulnerabilități mai mari, inclusiv cu potențiale implicații geopolitice, potrivit lui Chisăliță. [...]
Noul guvern de la Budapesta vrea să redeschidă dosarul Paks 2, ceea ce poate schimba finanțarea și calendarul celui mai mare proiect energetic al Ungariei. Potrivit Reuters , nominalizatul pentru portofoliul economiei și afacerilor energetice a anunțat că va revizui atât finanțarea, cât și implementarea extinderii centralei nucleare Paks. Proiectul, estimat la 12,5 miliarde euro (aprox. 63,7 miliarde lei), vizează extinderea centralei Paks (2 gigawați) cu două reactoare VVER fabricate în Rusia și a fost atribuit în 2014, fără licitație, companiei de stat ruse Rosatom . Reuters notează că proiectul a fost întârziat cu ani. Revizuire pe costuri, finanțare și condiții de implementare Istvan Kapitany, audiat în parlament, a spus că este nevoie de „o strategie nucleară transparentă” și că urmează să fie analizate costurile și finanțarea Paks 2, precum și condițiile de implementare. El a precizat că documentele sunt contracte clasificate, care „nu au fost încă văzute” de echipa sa și trebuie examinate. În același timp, Kapitany a indicat că energia nucleară va rămâne importantă în mixul energetic al Ungariei și a promis măsuri împotriva corupției, pe fondul criticilor potrivit cărora, sub fostul premier Viktor Orban, corupția ar fi fost răspândită (acuzații respinse de acesta). De ce contează: proiectul-simbol al relației cu Rusia intră în reevaluare Reuters arată că observatori politici au considerat Paks 2 un exemplu al relațiilor apropiate dintre Budapesta și Moscova în perioada Viktor Orban, relații pe care noul guvern spune că vrea să le schimbe, în contextul încercării de a repara legăturile cu Uniunea Europeană. Premierul Peter Magyar , învestit sâmbătă, a afirmat luna trecută că proiectul ar avea costuri „umflate”. Rosatom a transmis că este pregătită să justifice prețul. Context politic: refacerea relației cu UE, cu accent pe transparență Separat, nominalizata pentru funcția de ministru de externe, Anita Orban, a spus într-o comisie parlamentară că prima sarcină este refacerea încrederii în Ungaria, erodată sub guvernarea anterioară. Ea a indicat nevoia de legi care să asigure independența justiției, transparența licitațiilor publice, combaterea corupției, verificarea declarațiilor de avere și urmărirea utilizării fondurilor UE. Anita Orban a mai spus că Ungaria nu va trimite soldați sau arme în Ucraina. [...]
Bulgaria a trecut pe primul loc în Balcani la stocarea în baterii, un avantaj operațional pentru integrarea regenerabilelor , cu o capacitate operațională de 0,56 GW, peste România (0,49 GW), potrivit Economedia . Datele sunt atribuite de Economedia publicației 24Chasa, prin Rador Radio România . Capacitatea de stocare în baterii contează direct pentru funcționarea sistemului energetic: permite „mutarea” energiei produse din solar și eolian din orele cu producție mare către momentele în care consumul este ridicat sau producția scade, reducând presiunea pe rețea și nevoia de capacități de echilibrare pe termen scurt. Cum arată clasamentul regional menționat în analiză În sud-estul Europei, cifrele prezentate în material indică următoarea situație a capacității operaționale de stocare în baterii: Bulgaria: 0,56 GW România: 0,49 GW Turcia: 0,21 GW Grecia : nu este „printre țările fruntașe”, conform sursei (fără valoare numerică în textul citat) Turcia, în urmă azi, dar cu planuri mult peste restul Europei Deși are în prezent o capacitate operațională mai mică decât Bulgaria și România, Turcia este descrisă ca având cele mai ambițioase planuri de dezvoltare din Europa: proiectele aflate în implementare, aprobare sau anunțare ar totaliza 32,8 GW . Dacă toate ar fi realizate, Turcia ar ajunge la o capacitate totală de baterii de aproape 33 GW , ceea ce ar schimba semnificativ raportul de forțe la nivel european, nu doar regional. Context european: unde se poziționează Bulgaria La nivelul capacităților deja operaționale în Europa, Germania este indicată drept lider cu 2,8 GW , urmată de Italia cu 2 GW . Bulgaria apare în grupul țărilor cu între 0,5 și 1 GW , alături de Irlanda, Suedia și Franța. Analiza citată mai arată că ritmul accelerat de dezvoltare a bateriilor în Europa este pus în principal pe seama scăderii costurilor tehnologiilor și a politicilor de încurajare a investițiilor în stocarea energiei, informație relatată de BGNES. [...]
