Știri
Știri din categoria Energie
România plătește seara prețul lipsei de stocare și flexibilitate, după ce ziua exportă energie la tarife joase și ajunge să importe în orele de vârf la prețuri de până la cinci ori mai mari, potrivit unei analize citate de Antena 3. Dezechilibrul, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, este unul structural și ajută la explicarea facturilor ridicate la energie.
În analiza sa, Chisăliță argumentează că „explozia prețurilor” din ultima perioadă nu indică o problemă de producție, ci una de funcționare a sistemului: lipsă de flexibilitate și de capacitate de a gestiona când este produsă și consumată energia, mai ales într-un mix tot mai dependent de solar și eolian.
Datele invocate pentru luna aprilie arată un contrast puternic între prețurile din intervalele de surplus și cele din vârfurile de consum:
„Diferența nu este doar o anomalie de piață. Este radiografia unei vulnerabilități structurale. (…) nu contează cât produci, ci când produci”, a subliniat președintele AEI.
În aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat circa 5 milioane euro. Deși cantitatea importată a fost de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată, diferență pusă pe seama prețurilor mult mai mari din orele de vârf.
Interpretarea AEI este că România exportă energie ieftină în orele de surplus (de regulă la prânz, când producția fotovoltaică este ridicată), iar apoi o „recumpără” seara, când consumul crește și producția solară scade.
Chisăliță aduce în discuție diferențele de infrastructură de stocare și tipul bateriilor instalate:
Tot la nivel comparativ, analiza indică:
Concluzia analizei este că, într-o piață dominată tot mai mult de producția variabilă (solar/eolian), avantajul competitiv se mută de la „cât produci” la „cât poți stoca și muta în timp”. În lipsa acestei flexibilități, România riscă să producă energie verde, dar să captureze prea puțină valoare din ea, rămânând expusă la prețuri ridicate în orele de vârf și la vulnerabilități mai mari, inclusiv cu potențiale implicații geopolitice, potrivit lui Chisăliță.
Recomandate
România a atins un nou vârf de producție solară, dar rămâne vulnerabilă seara la importuri din cauza stocării limitate și a indisponibilităților din producție , arată datele prezentate de Economica . La ora 13:04, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de sistem), măsurată de Transelectrica , a urcat la 3.453 MW. Publicația notează că statistica nu include prosumatorii, care aveau atunci o producție estimată la 2.200 MW, fără a fi clar cât a fost autoconsum/stocare locală și cât injecție în rețea. De ce contează: solarul acoperă vârful de zi, dar nu rezolvă vârful de seară În momentul în care fotovoltaicul a depășit 3.400 MW, consumul național din rețele era de aproape 4.800 MW, într-o zi caniculară. Rezultatul: parcurile fotovoltaice au asigurat „undeva la 70%” din consum, potrivit calculelor din articol. Raportat la producția totală din acel moment, fotovoltaicul avea o pondere de 52%, în condițiile în care România exporta consistent, la o putere de 1.700 MW. Totuși, pe fondul unei capacități încă reduse a bateriilor de stocare (care ar putea muta energia din timpul zilei către seară), sistemul este așteptat să intre pe import la vârful de consum de seară. Economica leagă această perspectivă de mai mulți factori: oprirea centralei de la Cernavodă , aportul mai redus al hidrocentralelor și riscul unui consum mai mare din cauza temperaturilor ridicate. Context: capacitate instalată în creștere, prețuri de prânz încă ridicate Recordul vine pe fondul creșterii rapide a capacității instalate în fotovoltaic, care a depășit 4.000 MW în parcurile dispecerizabile, conform informațiilor citate de publicație dintr-un material al e-nergia.ro . Precedentul record, „de peste 3.300 MW”, fusese înregistrat zilele trecute, potrivit unei alte referințe e-nergia.ro . În același timp, articolul indică faptul că, pe fondul crizei energetice generate de secetă și de debitul mic al Dunării, prețurile de la miezul zilei sunt „destul de mari” pe piețele spot, intrazilnică și pentru ziua următoare, ceea ce reduce probabilitatea unor limitări voluntare de producție (curtailment) întâlnite atunci când prețurile sunt foarte mici sau negative. Ce urmează: echilibrarea de seară depinde de eolian și de disponibilitatea grupurilor clasice Economica anticipează importuri mai mari seara și din cauza opririi unicului grup pe cărbune de la Turceni, după o avarie, detaliată într-un articol separat al Economica . În contrapondere, publicația se așteaptă la un aport al eolienelor care să compenseze; la momentul redactării, energia eoliană livra circa 900 MW în Sistemul Energetic Național. [...]
Vârful solar de 3.174 MW a împins România spre un mix „de prânz” greu de susținut seara , ceea ce readuce în prim-plan nevoia de stocare și de surse controlabile într-un sistem deja tensionat de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare, potrivit Agronet . La prânz, în 17 august, fotovoltaicele au produs 3.174 MW, adică aproximativ 55% din producția internă de electricitate, estimată la circa 5.800 MW. Datele sunt prezentate ca valori instantanee în graficul Sistemului Electroenergetic Național publicat de Transelectrica . Publicația notează că eticheta de „record absolut” nu poate fi preluată cu certitudine: un istoric care monitorizează datele SEN ar indica valori de până la 3.177 MW în 4 august 2026. În lipsa unei confirmări distincte din partea Transelectrica pentru 17 august, cifra de 3.174 MW este prezentată ca un nou vârf, foarte aproape de maximul observat în această lună. Context: nuclear oprit, solarul cântărește mai mult în mix Ponderea neobișnuit de mare a solarului a venit într-un moment în care sistemul energetic era afectat simultan de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare. Nuclearelectrica a început în dimineața zilei de 13 august oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, după scăderea continuă a nivelului Dunării; Unitatea 1 era deja oprită, iar compania a precizat că ambele unități sunt menținute în stare de oprire sigură și vor fi reconectate în funcție de evoluția nivelului fluviului. „Prânz vs. seară”: problema operațională care rămâne Deși producția solară ridicată poate împinge România către export în orele însorite, aportul fotovoltaic scade rapid spre seară și dispare după apus. În lipsa unor capacități suficiente de stocare și a altor surse controlabile, acoperirea consumului revine atunci hidrocentralelor, centralelor pe gaze și cărbune, bateriilor sau importurilor. Aceeași logică se vede și la nivelul fermelor: investițiile în panouri sunt valorificate mai bine când consumurile pot fi suprapuse peste orele de producție solară, de la pomparea apei la răcire, ventilație sau procesare. Cererea pentru astfel de proiecte este deja ridicată: AFIR a primit în ultima sesiune 1.177 de proiecte pentru energie solară în agricultură și industria alimentară, cu solicitări de ajutor nerambursabil de peste 282 de milioane de euro (aprox. 1,41 miliarde lei), față de o alocare de 265 de milioane de euro (aprox. 1,33 miliarde lei). În concluzie, vârful de 3.174 MW din 17 august confirmă ritmul rapid în care energia solară câștigă pondere în SEN, dar mută discuția de la „cât instalăm” la „cât putem consuma direct și cât putem muta prin stocare” către orele în care cererea rămâne ridicată. [...]
La prânz, fotovoltaicele au acoperit peste 82% din consumul din rețea , un vârf care arată cât de mult s-a schimbat mixul de producție în România și cât de dependent rămâne sistemul de importuri în orele de seară, potrivit Economica . La ora 12.00, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile era de 2.450 MW, în timp ce consumul de energie electrică din rețea era de 2.984 MW. Rezultatul: fotovoltaicele au asigurat peste 82% din consumul național (din rețea) la acel moment. Capacitatea instalată în fotovoltaic în România este de peste 4.000 MW. În același interval, România exporta „masiv” energie electrică, la o putere de peste 1.800 MW, chiar și cu celelalte surse de generare „mai coborâte”, notează publicația. De ce contează: vârf la prânz, vulnerabilitate seara Economica precizează că nu a inclus în calcul prosumatorii (consumatori care produc energie, de regulă cu panouri fotovoltaice), care au și ei o capacitate instalată de 4.000 MW. În orele însorite, aceștia consumă din producția proprie, ceea ce reduce consumul din rețea și poate amplifica ponderea fotovoltaicelor în consumul „văzut” de sistem. Spre seară, sistemul poate trece din nou pe import Situația „se va schimba spre seară”, avertizează sursa. România nu beneficiază în prezent de energie nucleară, deoarece cele două reactoare sunt oprite ca urmare a debitului mic al Dunării, ceea ce înseamnă și un aport redus al energiei hidro. În vârful de consum de seară, când nu mai este soare, sistemul „trece aproape mereu pe import”, în condițiile în care centralele pe gaze, cele pe cărbune și capacitatea actuală de stocare în baterii nu pot acoperi integral consumul din orele de vârf. Publicația estimează că „cel mai probabil” așa se va întâmpla și azi, chiar dacă este week-end și consumul este mai mic. Pentru context suplimentar, Economica trimite la analiza: „Cifre mai bune în energie înainte de problemele de acum: La șase luni, au crescut exporturile și producția de electricitate, deficitul este mult mai mic” . [...]
Programul Casa Verde Baterii schimbă regula de acces la finanțare, trecând de la „primul venit, primul servit” la selecție pe bază de punctaj , o modificare cu impact direct asupra modului în care prosumatorii își pot planifica investițiile și asupra riscului de „înscrieri la viteză” în platformă, potrivit Economica . Bugetul programului este de 400 de milioane de lei, iar schema vizează finanțarea bateriilor pentru stocarea energiei, nu a unor noi sisteme fotovoltaice. Diana Buzoianu a argumentat că finanțarea stocării vine după ani în care s-a investit masiv în panouri fără sisteme de stocare, ceea ce a pus presiune pe sistemul energetic național. În același timp, schimbarea mecanismului de selecție urmărește să elimine competiția de tip „cine apasă mai repede”, inclusiv folosirea de automatizări („roboți”) pentru înscriere. Cum se face departajarea: punctaj, nu ordine de înscriere În proiectul de ghid pus în consultare publică, selecția se face pe bază de punctaj (maximum 100 de puncte), cu trei criterii principale: contribuția proprie (cofinanțarea) – maximum 40 de puncte; capacitatea sistemului de stocare – maximum 40 de puncte; puterea instalată a sistemului fotovoltaic – maximum 20 de puncte. Ministerul Mediului a susținut, ca principiu, prioritizarea celor care cofinanțează mai mult, în timp ce AFM a venit cu propuneri legate de capacitatea și puterea instalată, criterii aflate acum în dezbatere publică, pe fondul unor observații apărute în spațiul public. Parametrii financiari și tehnici ai schemei Conform informațiilor prezentate, programul are următoarele repere: buget total: 400 de milioane de lei; finanțare: maximum 75% din valoarea totală a proiectului; plafon pe sistem: maximum 15.000 de lei (TVA inclus); standard de cost maxim eligibil: 1.250 lei/kWh (TVA inclus); capacitate minimă a bateriei: 12 kWh; implementare: exclusiv prin instalatori validați de AFM. Sunt eligibile tehnologii precum Li-Ion, LiFePO4, Na-Ion sau echivalente fără plumb; acumulatorii pe plumb-acid nu sunt eligibili. Sistemele trebuie să aibă garanție de minimum 5 ani și minimum 3.000 de cicluri. Cine poate aplica și când ar putea începe programul Pot aplica persoanele fizice care au calitatea de prosumator, indiferent dacă au devenit prosumatori prin programele anterioare Casa Verde sau prin investiții din fonduri proprii. Proiectul de ghid este disponibil din 18 august 2026 pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, iar Diana Buzoianu a spus că își dorește lansarea programului „cât mai rapid posibil”, cu o țintă indicată pentru luna octombrie. Separat, Buzoianu a menționat că, prin implementarea programului la nivel național, ar urma să se asigure stocarea a minimum 400 MWh, însă detaliile finale depind de forma ghidului după consultarea publică. [...]
Ministerul Energiei spune că industria nu a primit notificări de deconectare , iar mesajele transmise către marii consumatori vizează doar un cadru procedural folosit în situații-limită, potrivit Economedia . Miza pentru companii este una operațională: evitarea panicii și a deciziilor luate pe baza unor informații eronate despre continuitatea alimentării cu energie. Ministerul afirmă că marii consumatori industriali nu au primit „notificări de limitare sau deconectare”, ci o înștiințare că se află „pe un normativ”. Conform comunicatului, doar dacă s-ar ajunge la o „situație limită”, ar urma să fie transmisă o înștiințare de limitare a consumului cu 24 de ore înainte. Ce înseamnă, de fapt, „limitarea” invocată Instituția precizează că o eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții legate de siguranța sistemului, nu echivalează cu deconectarea industriei și nici nu ar indica faptul că România „a rămas fără energie”. În explicația Ministerului, este vorba despre un instrument de echilibrare și protejare a Sistemului Energetic Național , folosit preventiv atunci când apar: vârfuri de consum; indisponibilități de energie din producția internă sau din import. Contextul: secetă, vreme extremă și acuzații de „colaps energetic” Ministerul susține că situația energetică trebuie urmărită „cu maximă atenție” și că industria trebuie protejată în fața unor factori care „perturbă sectorul energetic”, precum seceta și vremea extremă. În același timp, instituția respinge ideea că România ar fi în pragul unui „colaps energetic” și critică dezinformarea din spațiul public, cu atât mai mult cu cât ar proveni de la un fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan (PSD). [...]
Risc operațional major pentru industrie: deconectările de la rețea pot opri producția și contractele – avertizează Bogdan Ivan , potrivit Mediafax , susținând că primele notificări de limitare a consumului de energie electrică au ajuns deja la companii. Fostul ministru al Energiei afirmă, într-o postare pe Facebook, că „criza a ajuns la poarta fabricilor”, într-un moment în care industria este deja afectată de taxe, costuri ridicate și incertitudine. În acest context, el cere premierului Ilie Bolojan să intervină pentru a evita oprirea producției. Ce spune Bogdan Ivan că se întâmplă în industrie Ivan susține că marile companii au început să primească notificări de la distribuitorii de energie electrică privind deconectarea de la Sistemul Energetic Național, pe fondul crizei energetice. În argumentația sa, fostul ministru insistă asupra efectului imediat al întreruperilor asupra fluxurilor de producție și a obligațiilor comerciale, afirmând că o fabrică „nu se oprește ca un bec”, iar tăierea energiei înseamnă oprirea producției, blocarea contractelor și pierderi care se pot transfera rapid în presiune pe salarii. De ce contează pentru economie: competitivitate și risc de pierderi în lanț Potrivit lui Ivan, reducerea consumului industriei pentru a menține sistemul energetic funcțional nu ar fi o soluție, ci o măsură care ar lovi direct competitivitatea companiilor românești. El susține că nu poți cere industriei să fie competitivă, în timp ce planează riscul ca „mâine s-ar putea să nu aibă energie”. Ivan afirmă că deconectări de câteva ore, repetate pe parcursul mai multor zile, ar putea transforma companii profitabile în companii falimentare și ar putea duce la concedieri masive, menționând „zeci de mii de oameni” ca ordin de mărime al riscului invocat. Ce solicită Guvernului: activarea mecanismului european de solidaritate Fostul ministru îi cere premierului și ministrului Energiei să activeze „mecanismul european de solidaritate”, pe care îl descrie ca drept al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, pentru a limita pierderile pe care le-ar suferi companiile în cazul deconectărilor. În materialul Mediafax sunt indicate și reacții separate: o critică din partea premierului Ilie Bolojan la adresa mesajului lui Bogdan Ivan și o dezmințire a Ministerului Energiei privind „deconectarea sau limitarea consumatorilor industriali”, însă articolul de față redă în principal acuzațiile și solicitările formulate de Ivan. [...]
