Știri
Știri din categoria Energie
Hidroelectrica își schimbă conducerea executivă până în 2027, într-un moment în care compania își extinde capacitățile și își consolidează poziția pe piața de furnizare, odată cu preluarea mandatului de președinte al Directoratului (CEO) de către Iulius Dan Plaveti, potrivit Profit. Mandatul acestuia se va derula până la 7 noiembrie 2027.
Plaveti are peste 25 de ani de experiență în energie, reglementare și management executiv, iar anterior a ocupat funcții de conducere la Complexul Energetic Oltenia și la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În prima zi de mandat, acesta a transmis un mesaj intern axat pe componenta umană și pe provocările din față.
„Pentru mine, Hidroelectrica nu înseamnă doar cifre, proiecte sau investiții. Hidroelectrica înseamnă oameni. (...) Avem în față provocări importante, dar și oportunități extraordinare.”
Structura Directoratului Hidroelectrica este, în prezent, formată din:
Până la preluarea mandatului de către membrul Directoratului desemnat pentru funcția de Chief Financial Officer (CFO), atribuțiile acestei poziții vor fi exercitate în continuare de Radu Ioan Constantin, în calitate de Chief Administrative Officer (CAO).
Schimbarea vine după ce Bogdan Badea, director general interimar, a anunțat recent că se retrage din cursa pentru șefia companiei, invocând presiuni politice. Conform informațiilor din articol, Badea a precizat că rămâne în companie și își păstrează funcția de director de investiții.
Pe lista scurtă a procedurii de selecție au fost doi candidați: Bogdan Badea și Iulius Plaveti. Procedura aflată în derulare a fost inițiată în martie, după eșecul procesului din toamna lui 2025.
Hidroelectrica și-a consolidat poziția de cel mai mare producător de energie electrică din România, cu „100% energie verde” și o cotă de circa 27% în ultimii cinci ani. În paralel, compania a devenit „într-un timp record (mai puțin de 4 ani)” cel mai mare furnizor de electricitate din România, cu o cotă de piață de 17,4% la 31 decembrie 2025 (18,6% pe segmentul concurențial).
Compania administrează:
Recomandate
Republica Moldova a depins în august de importuri pentru 78,36% din energia cumpărată, iar România și Ucraina au acoperit 72,47% din total prin contracte bilaterale , potrivit Adevărul . Datele publicate de Energocom indică o structură a aprovizionării care menține Chișinăul conectat direct la evoluțiile regionale și la disponibilitatea de producție din țările vecine. În luna august 2026, Energocom a achiziționat 297.420 MWh de energie electrică din surse interne și din import, la un preț mediu ponderat de 156,80 euro/MWh (aprox. 784 lei/MWh). Compania precizează că acest preț reprezintă costul de achiziție și nu include taxe și cheltuieli de transport, rezervare de capacitate și alte costuri logistice. Cum s-a acoperit consumul: producție internă vs. import Energia produsă în Republica Moldova a acoperit 21,64% din volumul total achiziționat de Energocom în august. Din această cantitate: aproximativ 20,3% a fost asigurată de parcurile și centralele de energie regenerabilă; 1,35% a provenit de la CET-Nord și Termoelectrica. Restul de 78,36% a fost acoperit prin importuri, ceea ce confirmă dependența ridicată de fluxurile transfrontaliere în perioadele în care producția internă nu acoperă necesarul. România și Ucraina, pilonul importurilor. Ce rol au avut piețele spot Din energia importată, 72,47% din volumul total achiziționat a fost livrată în baza contractelor bilaterale încheiate cu furnizori și producători din România și Ucraina. Separat, 5,89% din volumul total achiziționat a fost procurat de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) – segment spot în care energia se cumpără pentru livrare a doua zi – prin intermediul platformelor OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM). Context regional: sprijin reciproc în condiții de stres în sistem În același material este menționat că, la începutul lunii august, Nuclearelectrica a anunțat că a achiziționat energie din Ucraina, cu sprijinul Energocom, pentru a acoperi deficitul generat de oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă și pentru a reduce impactul asupra pieței românești. Informația apare și într-un material anterior al Adevărul . Nuclearelectrica indică existența unui parteneriat cu Energocom, inclusiv printr-un Memorandum de Înțelegere semnat în 2023, cu obiectivul de a susține reziliența energetică și sprijinul reciproc. Compania românească leagă nevoia de cooperare și de contextul regional, inclusiv de nivelul extrem de scăzut al Dunării pe fondul secetei, care pune presiune pe stabilitatea Sistemului Energetic Național. [...]
Creșterea prognozată a debitului Dunării reduce presiunea pe răcirea de la Cernavodă, dar nu aduce repornirea imediată a reactoarelor , potrivit Antena 3 . Institutul Național de Hidrologie estimează că debitul la intrarea în România va urca în următoarele zile de la 1.300 la 1.550 metri cubi pe secundă până pe 29 august, însă nivelul rămâne mult sub normalul perioadei, iar Ministerul Energiei nu se așteaptă la o repornire până la finalul lunii. În prezent, la Baziaș, debitul Dunării este de 1.300 mc/s, de trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august (3.900 mc/s). Conform prognozei pentru 22–29 august, valorile rămân neschimbate în primele trei zile, apoi cresc treptat până la 1.550 mc/s. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt în general stabile, cu o ușoară creștere în a doua parte a intervalului pe sectorul Gruia–Corabia. Măsuri de urgență: apă suplimentară din Olt și intervenții pe fluviu Pe fondul secetei, autoritățile au început să elibereze suplimentar apă din acumulările de pe Olt pentru a sprijini situația de la Cernavodă. Hidroelectrica asigură timp de cinci zile un debit suplimentar mediu de 50 mc/s, măsură inclusă în intervențiile de urgență aprobate pentru a crește cantitatea de apă disponibilă în zona centralei. Secretarul de stat din Ministerul Energiei Sorin Elisei a confirmat, la Antena 3 CNN, că operațiunea a început deja în zona Izbiceni: „Din perspectiva Ministerului Energiei, ceea ce s-a trasat acolo, vizavi de Hidroelectrica, asigurăm în acest moment un debit suplimentar de 50 m³/s. Deja de pe acumulare, pe partea de Izbiceni de pe Olt, există o destocare, o uzinare de apă și asigurăm acest debit suplimentar.” În paralel, în zona Cernavodă se desfășoară lucrări direct pe Dunăre pentru a direcționa mai eficient apa către priza centralei. Administrația Fluvială a Dunării de Jos și Apele Române continuă dragările, iar pe Dunărea Veche ar urma să fie construit un epiu (lucrare hidrotehnică de deviere a curentului) pentru a împinge o parte din apă spre Canalul Dunăre–Marea Neagră și, mai departe, către sistemele de răcire. La lucrări participă și specialiști ai MApN, inclusiv scafandri militari, iar DSU poate mobiliza pompe de mare capacitate, dacă nivelul apei o va impune. De ce nu se traduce imediat în repornirea reactoarelor Chiar și la 1.550 mc/s, Dunărea ar rămâne la mai puțin de jumătate din media lunii august, iar apa din amonte are nevoie de timp ca să ajungă la Cernavodă. Sorin Elisei a spus că autoritățile urmăresc și un debit mai mare venit din Germania, Austria și Ungaria, dar efectul se propagă în câteva zile. „Până la sfârșitul lunii august eu nu văd un nivel în bazinul de retenție care să permită repornirea unei unități”, a declarat acesta. În plus, folosirea rezervelor din lacurile de acumulare trebuie calibrată: secretarul de stat Cristian Bușoi a avertizat că aceste rezerve nu pot fi consumate fără echilibru, deoarece ar putea fi necesare și în lunile următoare, inclusiv iarna, în condițiile în care nu există garanții privind refacerea stocurilor prin precipitații în toamnă. [...]
România a atins un nou vârf de producție solară, dar rămâne vulnerabilă seara la importuri din cauza stocării limitate și a indisponibilităților din producție , arată datele prezentate de Economica . La ora 13:04, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de sistem), măsurată de Transelectrica , a urcat la 3.453 MW. Publicația notează că statistica nu include prosumatorii, care aveau atunci o producție estimată la 2.200 MW, fără a fi clar cât a fost autoconsum/stocare locală și cât injecție în rețea. De ce contează: solarul acoperă vârful de zi, dar nu rezolvă vârful de seară În momentul în care fotovoltaicul a depășit 3.400 MW, consumul național din rețele era de aproape 4.800 MW, într-o zi caniculară. Rezultatul: parcurile fotovoltaice au asigurat „undeva la 70%” din consum, potrivit calculelor din articol. Raportat la producția totală din acel moment, fotovoltaicul avea o pondere de 52%, în condițiile în care România exporta consistent, la o putere de 1.700 MW. Totuși, pe fondul unei capacități încă reduse a bateriilor de stocare (care ar putea muta energia din timpul zilei către seară), sistemul este așteptat să intre pe import la vârful de consum de seară. Economica leagă această perspectivă de mai mulți factori: oprirea centralei de la Cernavodă , aportul mai redus al hidrocentralelor și riscul unui consum mai mare din cauza temperaturilor ridicate. Context: capacitate instalată în creștere, prețuri de prânz încă ridicate Recordul vine pe fondul creșterii rapide a capacității instalate în fotovoltaic, care a depășit 4.000 MW în parcurile dispecerizabile, conform informațiilor citate de publicație dintr-un material al e-nergia.ro . Precedentul record, „de peste 3.300 MW”, fusese înregistrat zilele trecute, potrivit unei alte referințe e-nergia.ro . În același timp, articolul indică faptul că, pe fondul crizei energetice generate de secetă și de debitul mic al Dunării, prețurile de la miezul zilei sunt „destul de mari” pe piețele spot, intrazilnică și pentru ziua următoare, ceea ce reduce probabilitatea unor limitări voluntare de producție (curtailment) întâlnite atunci când prețurile sunt foarte mici sau negative. Ce urmează: echilibrarea de seară depinde de eolian și de disponibilitatea grupurilor clasice Economica anticipează importuri mai mari seara și din cauza opririi unicului grup pe cărbune de la Turceni, după o avarie, detaliată într-un articol separat al Economica . În contrapondere, publicația se așteaptă la un aport al eolienelor care să compenseze; la momentul redactării, energia eoliană livra circa 900 MW în Sistemul Energetic Național. [...]
Raportul Corpului de control cere Ministerului Energiei să verifice riscuri de legalitate și piață în asocierea Nuclearelectrica–NPG pentru proiectul SMR de la Doicești , după ce acționarii Nuclearelectrica au votat publicarea documentului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și guvernanță: recomandările vizează evitarea unei posibile invalidări ulterioare a asocierii și clarificarea responsabilităților pentru decizii și costuri legate de amplasamentul de la Doicești. Acționarii au aprobat publicarea raportului la a doua convocare a Adunării Generale Extraordinare, cu unanimitate din partea celor prezenți, care au reprezentat 93% din capitalul social și 93% din drepturile de vot. La prima convocare, statul român – acționar majoritar prin Ministerul Energiei – a lipsit, astfel că ordinea de zi nu a fost dezbătută. Statul, prin Ministerul Energiei, deține 82,49% din acțiuni. Raportul Corpului de Control al Prim-ministrului a rezultat în urma unei acțiuni de control derulate la Societatea Națională Nuclearelectrica SA în perioada 15 octombrie 2025 – 20 martie 2026 și a fost introdus pe ordinea de zi la solicitarea Ministerului Energiei, pentru AGEA din 10/11 septembrie 2026. Recomandări pentru Ministerul Energiei: risc de invalidare și răspunderi În calitate de autoritate publică tutelară, Ministerului Energiei i se recomandă, între altele: să analizeze demersurile care au dus la asocierea SNN cu NPG și derularea acesteia „din perspectiva raportării la normele europene și naționale ce reglementează intervenția statului în economie”, pentru „eliminarea riscului” ca asocierea să fie ulterior invalidată de autoritatea competentă, „care nu a fost notificată în prealabil”; să analizeze oportunitatea atragerii răspunderii contractuale sau administrative a persoanelor care au negociat, avizat și propus spre aprobare proiectul Acordului investitorilor, inclusiv oportunitatea revocării „cu justă cauză” a directorului general și a membrilor structurilor de guvernanță ale SNN, precum și a persoanelor din autoritatea tutelară care au evaluat și promovat acordul; să verifice modificarea competențelor la nivelul companiei de proiect (RPN), în baza hotărârii AGEA RPN nr. 1/29.05.2025, inclusiv dacă era necesar mandatul/aprobarea acționarului majoritar, invocând „principiul simetriei actelor juridice”; să analizeze răspunderea reprezentanților SNN care, în contextul transferului de competență către directorul companiei de proiect, nu ar fi făcut demersuri de evaluare a legalității și economicității operațiunilor care au dus la dobândirea amplasamentului de la Doicești, în condițiile în care existau drepturi de auditare/evaluare prevăzute în Acordul investitorilor. Raportul menționează, în acest context, aspecte precum dispoziții inițiale „contrare legii” privind dobândirea amplasamentului, precum și faptul că, în forma modificată, anumite prevederi „doar creează aparența” unei tranzacții la preț de piață, în condițiile refacturării unor costuri care au suplimentat prețul din contractul de vânzare-cumpărare. De asemenea, se indică o repartizare disproporționată a riscurilor în defavoarea SNN și existența unui drept de retragere pentru partenerul privat, fără o disproporție similară în controlul decizional. Recomandări pentru Nuclearelectrica: controlul costurilor și opțiuni juridice Pentru Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA, raportul recomandă: evaluarea costurilor refacturate de NPG către RPN , inclusiv analiza oportunității inițierii unui demers în instanță pentru anularea Acordului de refacturare, pe motiv că nu ar fi parcurs circuitul de aprobare corporativă prevăzut de actul constitutiv al companiei de proiect; instituirea unui sistem de monitorizare mai detaliat și mai eficace privind angajarea și efectuarea cheltuielilor companiei de proiect, în condițiile în care finanțarea s-a realizat și se realizează din împrumuturi acordate de întreprinderea publică, iar implicarea în finanțare a asociatului privat „nu a fost identificată” nici pentru destinațiile prevăzute în Acordul investitorilor (inclusiv împrumutul pentru achiziția terenului). Ce urmează: transmiterea raportului și contextul de guvernanță Conform propunerilor de informare/valorificare din raport (art. 13 din OUG nr. 87/2020), documentul ar urma să fie transmis către: prim-ministru (spre informare), Ministerul Energiei (spre analiză și valorificare), Nuclearelectrica (spre analiză și valorificare) și ANAF, „în extras”, spre analiză și valorificare. Raportul integral, cu pasaje anonimizate, este disponibil în documentul publicat de companie, la linkul indicat în material. În cronologia prezentată, informarea de la BVB este semnată de directorul general Cosmin Ghiță , care a anunțat pe 25 august că renunță la funcție; ulterior a fost comunicat că mandatul devine efectiv, iar directorul general interimar, Mihai Laurențiu Gioară, preia funcția din 3 octombrie. Materialul mai arată că raportul Corpului de control a identificat întârzieri și creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, pe lângă aspecte legate de partenerii de proiect. [...]
Departamentul Energiei din SUA a închis un împrumut de până la 1,9 miliarde de dolari (aprox. 8,6 miliarde lei) pentru repornirea unei centrale nucleare , într-un proiect care leagă direct finanțarea publică de creșterea cererii de electricitate din partea marilor companii de tehnologie, potrivit Gizmodo . Beneficiarul este NextEra Energy, care vrea să repună în funcțiune centrala Duane Arnold Energy Center din Iowa. Centrala a operat peste 45 de ani și a fost oprită în 2020. NextEra plănuia oricum închiderea în acel an, însă o furtună a avariat părți ale facilității și a forțat oprirea cu câteva luni mai devreme. De ce contează: bani publici pentru capacitate „de bază” într-o piață împinsă de AI Împrumutul de până la 1,9 miliarde de dolari vine pe fondul creșterii consumului de energie asociat infrastructurii de cloud și inteligență artificială. Google a anunțat în octombrie anul trecut că lucrează cu NextEra pentru repornirea Duane Arnold și pentru a explora implementarea de energie nucleară și în alte zone din SUA. În cadrul acordului, Google a semnat un contract multianual de cumpărare a energiei produse de centrală, element care, potrivit articolului, ajută la fezabilitatea financiară a investiției necesare repornirii și la acoperirea costurilor de producție. „Ne așteptăm ca Duane Arnold să revină online la începutul lui 2029, iar centrala va furniza peste 600 MW de energie nucleară curată, sigură, disponibilă permanent, către rețeaua regională”, a transmis Google într-o postare pe blog, citată de Gizmodo. Ce capacitate aduce proiectul și când După repornire, Departamentul Energiei spune că Duane Arnold va adăuga 615 MW în rețea, suficient „pentru aproape 500.000 de locuințe”. Instituția mai afirmă că proiectul va ajuta la reducerea costurilor cu electricitatea. Calendarul indicat în material: centrala ar urma să revină în funcțiune la începutul lui 2029. Context: tehnologia se mută spre nuclear, iar administrația Trump accelerează direcția Google nu este singura companie care caută energie nucleară pentru a-și susține ambițiile în AI. Gizmodo notează că un proiect susținut de Microsoft pentru repornirea centralei Constellation Energy Crane Clean Energy Center din Pennsylvania (fosta Three Mile Island Unit 1) a primit anul trecut un împrumut de 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) de la Departamentul Energiei. Separat, Meta a anunțat anul acesta acorduri cu mai multe companii pentru a susține până la 6,6 gigawați de capacitate nucleară nouă și existentă până în 2035. În plan politic, administrația Trump este prezentată ca susținând extinderea energiei nucleare pentru a acoperi cererea în creștere. Articolul menționează că președintele Donald Trump a semnat anul trecut mai multe ordine executive pentru accelerarea dezvoltării nucleare, inclusiv unul care direcționează Departamentul Energiei să oprească majoritatea planurilor anterioare de diluare și eliminare a plutoniului excedentar și să creeze un program de procesare a materialului pentru a-l face disponibil companiilor private. NextEra Energy și Google nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit Gizmodo. [...]
Repornirea reactoarelor de la Cernavodă ar putea întârzia până la final de septembrie , ceea ce prelungește perioada în care sistemul energetic trebuie să acopere lipsa a circa 20% din producția internă prin importuri și prin aport mai mare din surse regenerabile, potrivit HotNews . Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a spus la Digi24 că o estimare mai exactă privind repornirea poate fi făcută după 15 septembrie. Comandamentul Energetic de la Dispecerul Energetic Național ar fi evaluat că repornirea ar putea fi posibilă abia spre sfârșitul lunii septembrie, cu condiția creșterii nivelului apelor Dunării. „Prognozele sunt rezervate. (...) După 15 septembrie vom face o nouă evaluare, dar ne aşteptăm ca lucrurile să poată fi posibile abia către sfârşitul lunii septembrie”, a declarat Bușoi, citat de News.ro . Cum este acoperit deficitul până la repornire Bușoi a indicat că, în orele de vârf, deficitul de energie electrică va fi acoperit prin importuri, urmând ca producția eoliană din zilele următoare să reducă nevoia de import, care „ar urma să scadă cu mult sub 2.000 MW”. Într-o postare pe Facebook, oficialul a susținut că furnizarea energiei electrice poate fi menținută „în parametri normali” până la repornirea centralei, invocând contribuția producției fotovoltaice în special în orele de vârf din timpul zilei. Miza operațională: nivelul Dunării și răcirea reactoarelor Conform prognozelor menționate, debitul Dunării la intrarea în țară ar urma să rămână scăzut pe parcursul lunii septembrie, cu o posibilă creștere ușoară în jurul datei de 15 septembrie, însă „cu mult sub media ultimilor ani”. În aceste condiții, nivelul apei în zona Cernavodă ar fi insuficient, cel mai probabil toată luna septembrie, pentru răcirea reactoarelor. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă , care asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică din România, a fost oprită complet în 13 august, după ce nivelul Dunării a ajuns la un minim istoric. Schimbare de management la Nuclearelectrica În paralel, Cosmin Ghiță a anunțat că renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica, iar Mihai Laurențiu Gioară urmează să preia funcția de director general provizoriu pentru maximum 5 luni, cu posibilitatea prelungirii o singură dată cu încă 2 luni, „pentru motive întemeiate”. [...]
