România exportă energie la circa 50 euro/MWh și importă la vârf până la 250 euro/MWh - deficitul de stocare în baterii este indicat drept cauza scumpirilor

România plătește seara prețul lipsei de stocare și flexibilitate , după ce ziua exportă energie la tarife joase și ajunge să importe în orele de vârf la prețuri de până la cinci ori mai mari, potrivit unei analize citate de Antena 3 . Dezechilibrul, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) , Dumitru Chisăliță , este unul structural și ajută la explicarea facturilor ridicate la energie. În analiza sa, Chisăliță argumentează că „explozia prețurilor” din ultima perioadă nu indică o problemă de producție, ci una de funcționare a sistemului: lipsă de flexibilitate și de capacitate de a gestiona când este produsă și consumată energia, mai ales într-un mix tot mai dependent de solar și eolian. Export ieftin la prânz, import scump seara Datele invocate pentru luna aprilie arată un contrast puternic între prețurile din intervalele de surplus și cele din vârfurile de consum: România a exportat energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh . În aceleași săptămâni, a importat în orele de vârf de seară la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh . „Diferența nu este doar o anomalie de piață. Este radiografia unei vulnerabilități structurale. (…) nu contează cât produci, ci când produci”, a subliniat președintele AEI. Cazul Bulgariei: valoare de import de aproape șapte ori mai mare decât exportul În aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro , în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat circa 5 milioane euro . Deși cantitatea importată a fost de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată, diferență pusă pe seama prețurilor mult mai mari din orele de vârf. Interpretarea AEI este că România exportă energie ieftină în orele de surplus (de regulă la prânz, când producția fotovoltaică este ridicată), iar apoi o „recumpără” seara, când consumul crește și producția solară scade. Miza: bateriile care stabilizează rețeaua, nu doar „urmează” rețeaua Chisăliță aduce în discuție diferențele de infrastructură de stocare și tipul bateriilor instalate: În România, aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip grid-following (sisteme care urmăresc rețeaua existentă, fără a o putea stabiliza independent). În Bulgaria, aproximativ 20% dintre baterii sunt deja grid-forming (baterii care pot „forma” și stabiliza rețeaua, oferind inerție sintetică și stabilizare de frecvență). Tot la nivel comparativ, analiza indică: raportul dintre capacitățile de stocare în baterii și totalul capacităților solare și eoliene: aprox. 6% în România vs aprox. 30% în Bulgaria; raportul dintre puterea instalată în baterii și consumul mediu orar de vârf: 7,5% în România vs aprox. 40% în Bulgaria. De ce contează economic Concluzia analizei este că, într-o piață dominată tot mai mult de producția variabilă (solar/eolian), avantajul competitiv se mută de la „cât produci” la „cât poți stoca și muta în timp”. În lipsa acestei flexibilități, România riscă să producă energie verde, dar să captureze prea puțină valoare din ea, rămânând expusă la prețuri ridicate în orele de vârf și la vulnerabilități mai mari, inclusiv cu potențiale implicații geopolitice, potrivit lui Chisăliță. [...]