Știri
Știri din categoria Energie
CATL mizează pe stocare staționară mai ieftină pe termen lung, cu un sistem pe sodiu proiectat pentru 25–30 de ani, potrivit Car News China, care relatează despre lansarea Tener Sodium-Ion la un eveniment de produs organizat pe 22 iunie 2026, la München. Mesajul central al companiei: reducerea costului total de operare prin durată mare de viață, stabilitate în exploatare și eficiență energetică mai bună.
Sistemul are o arhitectură complet modulară și o capacitate nominală de energie de peste 30 MWh. Fiecare modul cântărește sub 42 de tone, iar un amplasament de 1 GWh poate fi construit cu 34 de module, conform datelor prezentate.
CATL indică cinci îmbunătățiri tehnologice care țintesc direct utilizarea în proiecte de stocare la scară mare:
Pentru partea de conversie a energiei, CATL menționează un Power Conversion System (PCS) cu control bidirecțional al tensiunii, adaptat intervalului de 1,5–3,65 V al bateriei sodiu-ion, care stabilizează ieșirea la 690 V. Compania susține că acest lucru îmbunătățește Round Trip Efficiency (RTE) cu aproape 2% (randamentul „dus-întors” al stocării).
În plus, sistemul ar avea o funcție de „auto-vindecare” la nivel de milisecunde, capabilă să izoleze defectele și să restabilească alimentarea în zonele neafectate în 350 ms, cu scopul de a reduce pierderile din opriri neplanificate.
CATL afirmă că are un lanț de aprovizionare complet pentru bateriile sodiu-ion și capacități de producție în masă pentru materialele de anod și catod. Compania își extinde producția cu 40 GWh capacitate în Fuding și are planuri pentru încă 160 GWh în Jining.
Tener este prezentat ca fiind compatibil cu platformele existente de stocare litiu-ion, ceea ce ar permite integrarea fără reproiectări. Livrările interne în China sunt programate să înceapă în septembrie 2026, cu o țintă de 1 GWh livrări până la finalul anului, urmate de o lansare globală în 2027.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește amânarea aplicării regulilor UE pentru emisiile de metan , o decizie care ar relaxa temporar obligațiile de conformare pentru importatorii de gaze și petrol și ar putea influența fluxurile de aprovizionare pe termen scurt, potrivit Agerpres . Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat intenția de a propune amânarea intrării în vigoare a normelor privind emisiile de metan, fără să precizeze durata. Într-un interviu acordat vineri Bloomberg, comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen , a indicat că este analizată o amânare cu un an, în condițiile în care regulile ar fi trebuit să se aplice de la 1 ianuarie 2027. Ce obligații ar fi vizate Regulamentul (UE) 2024/1787 stabilește reguli pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic. Conform cadrului actual, importatorii de gaze și petrol din UE ar urma ca, din ianuarie 2027, să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate aprovizionării lor, cu obiectivul de a limita scurgerile. De ce ia în calcul Bruxelles-ul o pauză Potrivit lui Dan Jorgensen, discuția despre amânare este legată de riscul unei „ierni potențial foarte dificile”, pe fondul incertitudinilor privind situația din Strâmtoarea Ormuz și al prețurilor ridicate la energie. În același context, președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând modificarea unor reglementări europene și solicitând, în mod specific, amânarea cu un an a normelor privind metanul. Presiune externă și relaxări deja operate Regulamentul este contestat de mai multe țări, în special producători de hidrocarburi precum Statele Unite, care îl consideră o constrângere și avertizează că ar putea duce la scăderea exporturilor către UE. Comisia Europeană a relaxat deja în iulie o parte din mecanismul de aplicare, renunțând pentru trei ani la amenzile care ar fi trebuit plătite de companiile de hidrocarburi pentru nerespectarea regulilor. Reacția ONG-urilor de mediu Organizațiile de mediu se opun slăbirii regulamentului. Kim O’Dowd, de la Environmental Investigation Agency, a susținut că amânarea nu va reduce prețurile la energie și că reducerea emisiilor de metan este una dintre cele mai rapide modalități de a limita efectele încălzirii globale. Metanul este al doilea cel mai mare contributor la încălzirea globală, după dioxidul de carbon. În acest moment, Comisia nu a indicat oficial cât ar urma să dureze amânarea, iar calendarul exact rămâne neclar. [...]
Intrarea Capalo AI pe piața locală de echilibrare deschide competiția pentru monetizarea viitoarelor baterii din România. Potrivit Economica , compania s-a înregistrat ca Parte Responsabilă cu Echilibrarea (PRE) la Transelectrica , pas care îi permite să ofere proprietarilor de active energetice servicii complete de acces la piață, tranzacționare și optimizare. Capalo AI are deja licență de furnizare a energiei electrice în România, iar statutul de PRE îi extinde rolul operațional: poate prelua responsabilitatea dezechilibrelor și poate integra activele clienților în strategii de tranzacționare și optimizare. Compania spune că serviciile sale se bazează pe inteligență artificială și vizează atât sisteme independente de stocare (BESS), cât și proiecte hibride, în care bateriile sunt amplasate împreună cu alte surse de producție, în special fotovoltaice. De ce contează: 9 GW în dezvoltare și presiune pe servicii de piață Miza este creșterea rapidă a portofoliului de proiecte de stocare în baterii aflate în dezvoltare în România, care ar fi depășit 9 GW, conform companiei. Din această capacitate, peste 2 GW sunt estimați să devină operaționali până la finalul lui 2026, potrivit datelor ANRE citate de Capalo AI. În acest context, compania afirmă că urmărește să atragă „o parte semnificativă” din capacitatea care va intra în funcțiune către propriile servicii de optimizare și tranzacționare. Pentru dezvoltarea operațiunilor locale, Capalo AI spune că și-a format o echipă în România, cu specialiști în inginerie și dezvoltarea afacerii. Focus pe proiecte hibride: fotovoltaic plus baterii Un element central al strategiei este optimizarea simultană a centralelor fotovoltaice și a bateriilor, pe care compania o descrie ca fiind diferită de tranzacționarea unui BESS independent. Motivul invocat: trebuie gestionate împreună producția regenerabilă, flexibilitatea bateriei, pozițiile de piață și expunerea la dezechilibre. „România este o piață majoră de creștere pentru noi, iar înregistrarea ca Parte Responsabilă cu Echilibrarea la Transelectrica reprezintă o etapă importantă în aducerea serviciilor noastre de optimizare către proprietarii de active din România”, a declarat Joffroy Beckers, Country Manager România al Capalo AI. Context: operațiuni regionale și finanțare pentru extindere Capalo AI operează deja active de stocare și producție regenerabilă în Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania, Polonia și Bulgaria și furnizează servicii de tranzacționare și optimizare în Lituania, Letonia, Finlanda, Suedia, Bulgaria, Grecia și Polonia, urmând să se extindă în România. Compania indică și planuri ulterioare pentru Estonia, Spania și Portugalia. La nivel de capacități, Capalo AI gestionează baterii de 1,7 GW și instalații solare de 460 MWp, dintre care 700 MW și 400 MWp sunt deja operaționale, integrate în tranzacționare și optimizare. Oferta comercială este completată, potrivit companiei, de parteneriatul cu D.TRADING, pentru soluții integrate de preluare și valorificare a energiei în proiecte BESS și hibride. În februarie, compania a anunțat o finanțare de serie A de 11 milioane de euro (aprox. 55 milioane lei), rundă condusă de Heartcore Capital, cu participarea Tesi (vehicul de investiții al statului finlandez) și a investitorilor VentureFriends și PROfounder. Capalo AI a fost înființată în 2022, are o echipă de 48 de persoane și afirmă că în 2025 capacitatea totală contractată a bateriilor a depășit 1 GW, iar veniturile și numărul de angajați au crescut accelerat. Compania menționează că are deschise câteva poziții pentru locuri de muncă remote, cu posibilitatea de relocare în Helsinki. [...]
Serbia a trecut proiectul Porțile de Fier 3 în faza de implementare, iar România intră într-o etapă de coordonare tehnică și de impact transfrontalier odată cu pregătirea documentației pentru hidrocentrala reversibilă Djerdap 3, un proiect care ar putea influența funcționarea Porților de Fier 1 și 2 și navigația pe Dunăre, potrivit Profit . Contractul pentru elaborarea studiului preliminar de fezabilitate, a proiectului general și a planului spațial pentru zona cu destinație specială (inclusiv evaluarea strategică a impactului asupra mediului) a fost semnat cu un consorțiu condus de Institutul de Gospodărire a Apelor „Jaroslav Černi ”, conform datelor analizate de publicație. Licitația fusese lansată în iulie. Ce presupune proiectul și calendarul avansat de Serbia Proiectul vizează construirea etapizată a unei centrale hidroelectrice reversibile (cu acumulare prin pompaj) pe Dunăre, cu două posibile lacuri de acumulare superioare în zona Severni Kučaj și o centrală situată pe malul drept al Dunării, în amonte de CHE „Djerdap 1”. Parametrii inițiali menționați indică: capacitate de până la 1.800 MW; valoare estimată a investiției de circa 2,6 miliarde euro (aprox. 13 miliarde lei). Serbia își propune ca documentația tehnică să fie finalizată cel târziu până la finalul anului 2029, când „ar urma” să înceapă lucrările de construire. Ministerul Energiei și Mineritului din Serbia a transmis că proiectul trece din faza de analiză în cea de implementare concretă. De ce contează pentru România: compatibilitate, zone riverane, navigație Ministerul sârb al Energiei a indicat că, în paralel cu pregătirea documentației, este prevăzută coordonarea cu România, în baza Memorandumului de Înțelegere semnat anterior, și că sunt în curs negocieri cu compania americană Bechtel , ca potențial partener selectat în urma unui apel public (documentul citat în material este disponibil la linkul din sursă). La semnarea Memorandumului, în iulie, premierul Ilie Bolojan a spus că proiectul creează cadrul pentru schimb de informații și pentru evaluarea beneficiilor și a impactului. El a punctat explicit mizele pentru România: compatibilitatea cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier 1 și 2, protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și luarea în calcul a navigației pe Dunăre. Implicarea SUA și selecția de parteneri Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a afirmat că proiectul este elaborat în conformitate cu un acord strategic în domeniul energiei semnat între Serbia și Statele Unite, care ar fi intrat în vigoare în martie 2025. În baza acestui cadru, a fost lansat un apel la propuneri pentru companiile interesate să participe la proiect; șase companii ar fi răspuns, iar evaluarea ofertelor este în curs și „se va finaliza curând”, conform declarațiilor redate în material. [...]
Motorina a ajuns la 10,99 lei/litru în unele stații din București, la un pas de pragul de 11 lei , după o rundă de scumpiri aplicată în lanț de marii distribuitori, potrivit Economica . Mișcarea ridică presiunea pe costurile de transport și logistică, într-un context descris de publicație drept „criză globală de diesel”. Creșterile de astăzi au venit după ce OMV Petrom a majorat ieri prețul motorinei cu 9 bani/litru în stațiile Petrom și OMV, iar legislația permite cel mult o singură majorare de preț pe zi, până cel târziu la ora 12:00. În acest cadru, ceilalți jucători au ajustat prețurile în dimineața de 22 septembrie. Cine a scumpit și cu cât Conform datelor prezentate, majorările au fost: Rompetrol : +9 bani/litru MOL: +9 bani/litru Lukoil: +6 bani/litru SOCAR: +10 bani/litru Unde au ajuns prețurile în vestul Capitalei Economica indică următoarele prețuri la motorină, în stațiile din vestul Bucureștiului (22 septembrie, dimineața): Petrom: 10,91 lei/litru OMV: 10,97 lei/litru Rompetrol: 10,97 lei/litru MOL: 10,97 lei/litru Lukoil: 10,99 lei/litru SOCAR: 10,94 lei/litru În aceste condiții, motorina este la doar 1 ban/litru sub pragul de 11 lei în stațiile Lukoil, ceea ce înseamnă că o nouă scumpire în zilele următoare ar împinge prețul peste acest nivel, pe fondul tensiunilor din piața diesel. Benzina a rămas pe loc, dar aproape de 10 lei/litru Prețul benzinei nu s-a modificat, însă rămâne la o distanță mică de pragul de 10 lei/litru în majoritatea stațiilor. Excepția menționată este Petrom, unde benzina este 9,93 lei/litru. Pentru context privind evoluția comparativă a prețurilor, Economica trimite la o analiză separată despre faptul că scumpirile din benzinării ar fi fost mai reduse decât creșterea cotațiilor internaționale: Economica . [...]
Europa intră în T4 cu un deficit estimat de 510.000 barili/zi la combustibil de aviație , iar presiunea pe aprovizionare împinge continentul spre importuri din surse mai îndepărtate, inclusiv Coreea de Sud, potrivit Mediafax . Conflictul din Iran, izbucnit în urmă cu peste șase luni, a afectat livrările din Orientul Mijlociu și a redus cu aproximativ jumătate importurile europene de combustibil pentru aviație, notează Reuters, citată de publicație. În acest context, Europa a crescut importurile din țări precum Nigeria, Statele Unite și Canada. Importurile din Coreea de Sud urcă la maxime din 2022 Coreea de Sud a devenit în septembrie una dintre principalele noi surse de combustibil pentru aviație ale Europei, pe baza datelor de fluxuri comerciale. Importurile europene din această țară au ajuns până acum în septembrie la 129.000 de barili pe zi, conform companiei Kpler , cel mai ridicat nivel din octombrie 2022. Stocuri în scădere și risc de noi șocuri de aprovizionare Pe fondul tensiunilor în creștere din Orientul Mijlociu, Europa rămâne expusă riscului unor noi probleme de aprovizionare. Compania de consultanță Energy Aspects estimează pentru trimestrul al patrulea un deficit european de 510.000 de barili pe zi, în timp ce Statele Unite ar urma să aibă un excedent de 18.000 de barili pe zi. Creșterea importurilor din Coreea de Sud vine într-un moment în care stocurile europene sunt reduse: stocurile din hub-ul Amsterdam–Rotterdam–Anvers au coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani. Capacitate mai mare de export în Asia, dependență mai mare în Europa În paralel, producția de combustibil pentru aviație a Coreei de Sud a ajuns în iulie la aproape 13,89 milioane de barili, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, iar exporturile au atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate, potrivit datelor guvernamentale citate de Mediafax. În condițiile în care deficitul este așteptat să continue, Europa va rămâne dependentă de importuri, într-o piață în care distanța mai mare față de furnizori poate însemna costuri logistice mai ridicate și vulnerabilitate la întreruperi de transport și livrare. [...]
Războiul din Iran împinge în sus prețurile la carburanți la nivel global, punând presiune pe bugete și pe stabilitatea politică în țări care nu au legătură directă cu conflictul, potrivit Axios . Scumpirile au declanșat proteste în mai multe state și forțează guvernele să aleagă între măsuri costisitoare de sprijin și riscul unor tensiuni sociale. Creșterea prețurilor „strânge” consumatorii și deteriorează finanțele publice ale guvernelor care încearcă să amortizeze șocul, mai ales în economiile mai sărace și emergente, cu spațiu fiscal limitat. În același timp, multe dintre aceste țări se confruntă și cu prețuri mai mari la gaze naturale, motorină și alți combustibili. De ce scumpirea se vede peste tot, inclusiv în SUA Publicația notează că majorările diferă mult de la o țară la alta, dar statele dependente de importuri de carburanți — precum Pakistan și Myanmar — au înregistrat creșteri abrupte. Totuși, nici SUA nu sunt ferite, deși sunt cel mai mare producător de petrol și benzină: prețul țițeiului, principalul cost din spatele benzinei, se formează pe piețe globale. Axios subliniază și o diferență de politică publică: guvernul federal american, spre deosebire de alte state, nu a impus plafoane sau subvenții pentru prețurile de retail la carburanți. Efectul de „dublu șoc” pe piața combustibililor Pe lângă războiul din Iran, un alt factor care contribuie la scumpiri este reprezentat de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor din Rusia, care împing în sus prețurile la combustibili auto, în special la motorină, potrivit sursei. Răspunsul guvernelor: plafonări, subvenții, taxe mai mici — cu riscuri pentru buget În lipsa unei perspective de rezolvare a conflictului, multe guverne se confruntă cu o alegere dificilă: fie își tensionează bugetele prin sprijin pentru carburanți, fie acceptă costul politic al prețurilor ridicate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) , zeci de țări au luat măsuri precum: plafonarea prețurilor, subvenționarea unor combustibili, reducerea taxelor la carburanți, măsuri de reducere a cererii (de exemplu, mai multă muncă la distanță și limitarea deplasărilor guvernamentale). Fondul Monetar Internațional avertizează asupra impactului fiscal al acestor scheme, mai ales dacă ele se prelungesc dincolo de șocul energetic. Oficialii FMI au atras atenția că o parte importantă dintre măsurile prezentate ca temporare nu au termene de expirare clare sau estimări ale costului bugetar. Avertisment: subvențiile pot amâna problema și pot amplifica riscul de raționalizare Joseph Webster, cercetător în energie la Atlantic Council, susține că multe guverne nu reduc cererea, ci „constrâng artificial” prețurile, o abordare pe care o consideră greșită. El argumentează că o reducere treptată și gestionată a cererii ar fi mai puțin costisitoare politic decât o raționalizare bruscă și haotică și recomandă retragerea graduală a subvențiilor, pentru a evita șocuri peste noapte care pot alimenta revolte. Kenya , exemplu de vulnerabilitate: inflație, datorie și șomaj în rândul tinerilor În Kenya, scumpirea carburanților se adaugă problemelor existente de inflație, datorie publică și șomaj în rândul tinerilor, potrivit unor cercetători de la Carnegie Endowment for International Peace citați de Axios. Țara, dependentă de importuri de combustibili din Orientul Mijlociu, a avut proteste majore în luna mai și este afectată și de costuri mai mari la îngrășăminte, pe fondul războiului. Autorii citați consideră cazul Kenyei un semnal pentru alte state din regiune „prinse în aval” de șocul economic al conflictului și pledează pentru măsuri de „reziliență” care să reducă vulnerabilitatea la șocuri externe. În perioada următoare, miza pentru multe guverne va fi calibrul intervenției: cât sprijin își permit fără să deterioreze bugetul și cum gestionează retragerea măsurilor fără să declanșeze un nou val de tensiuni sociale. [...]
