Știri
Știri din categoria Energie
Energia nucleară revine pe agenda europeană, dar fără un plan de finanțare. Potrivit Ziarul Financiar, în contextul tensiunilor geopolitice (inclusiv conflictul din Iran), discuția despre relansarea industriei nucleare se intensifică, însă rămâne deschisă problema mecanismelor care să susțină investițiile.
România produce circa 20% din energia sa la centrala nucleară de la Cernavodă, iar proiectul de reactoare mici modulare (SMR, adică reactoare construite în module standardizate) de la Doicești este descris ca fiind cel mai avansat la nivel european, notează publicația.
Specialiștii citați de ZF spun că optimismul din industrie este mai ridicat decât în anii anteriori, dar avertizează că acesta trebuie susținut de scheme de finanțare „clare”, în condițiile în care proiectele nucleare au avut istoric probleme de respectare a termenelor și bugetelor.
Radu Mustață, energy & power development leader la Marsh CEE Central, a argumentat la conferința ZF Power Summit 2026 că energia nucleară este necesară într-o tranziție energetică în care gazele sunt tratate ca „vehicul” temporar.
„Zona de gaze a fost desemnată ca vehicul de tranziţie energetică, dar nu poţi face tranziţie energetică fără nuclear, bazându-te doar pe trecerea la vânt şi soare şi la surse de producţie intermitente.”
În același context, Mustață a invocat exemplul Germaniei, care a închis capacități nucleare și a rămas mai dependentă de producția din surse regenerabile variabile, potrivit relatării ZF.
Marsh este prezentă în România din 1995 și este implicată în procesul de asigurare a Unității 1 de la Cernavodă, consemnează publicația. Compania este descrisă drept lider global în brokerajul de asigurări corporate și activă „în toate verticalele” din energie.
În acest cadru, mesajul transmis la ZF Power Summit 2026 a fost că revenirea nuclearului în Europa are nevoie nu doar de decizie politică și proiecte, ci și de arhitectură financiară care să reducă riscurile tipice ale investițiilor nucleare.
Din informațiile prezentate de ZF, punctele-cheie sunt:
Miza pentru România este dublă: pe de o parte, menținerea și extinderea unei surse de producție stabilă (care nu depinde de vânt sau soare), iar pe de altă parte, capacitatea de a atrage finanțare într-un sector cu risc ridicat și cicluri lungi de investiții.
În lipsa unor mecanisme de finanțare bine definite, relansarea nuclearului riscă să rămână la nivel de intenție, chiar dacă interesul european pentru acest tip de energie este în creștere, reiese din materialul ZF.
Recomandate
România ar putea aproape să își tripleze capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii 10 ani , potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan , care a prezentat planurile țării la Summitul pentru Energie Nucleară organizat la Paris, informează Bursa . Ministrul a subliniat că energia nucleară devine tot mai importantă în contextul creșterii consumului global de electricitate și al presiunilor pentru reducerea emisiilor de CO₂. În opinia sa, această sursă de energie oferă producție constantă, la scară mare și cu emisii reduse , contribuind la stabilitatea sistemelor energetice. În prezent, energia nucleară asigură aproximativ 20% din consumul de electricitate al României , prin cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă. Potrivit datelor prezentate de ministru, Unitățile 1 și 2 s-au clasat pe locurile 1 și 3 la nivel mondial în indicatorii de performanță pentru anul 2025, conform evaluărilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), cu un factor mediu de capacitate de peste 92% . Strategia energetică a României prevede mai multe proiecte majore în domeniul nuclear: retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă construirea Unităților 3 și 4 la Cernavodă , folosind tehnologie CANDU dezvoltarea primului proiect european de reactoare modulare mici (SMR) la Doicești Autoritățile susțin că aceste investiții ar aduce nu doar producție suplimentară de energie, ci și locuri de muncă, transfer de tehnologie și dezvoltarea lanțurilor industriale locale . Bogdan Ivan a subliniat că securitatea energetică este o temă strategică pentru România, mai ales în contextul poziției geografice la granița estică a Uniunii Europene, într-o regiune în care volatilitatea piețelor energetice și tensiunile geopolitice pot avea efecte rapide asupra economiei. Potrivit ministrului, extinderea capacităților nucleare, alături de dezvoltarea energiilor regenerabile, ar putea contribui la un sistem energetic mai stabil și mai competitiv , capabil să răspundă cererii în creștere din următorii ani. [...]
SUA și Japonia au anunțat investiții de 73 de miliarde de dolari în energie , potrivit Știrile ProTV , care citează AFP. Pachetul vizează atât proiecte nucleare, cât și dezvoltări în zona gazelor naturale, iar în context este menționată și România, prin proiectul de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești. Cea mai mare componentă a anunțului este investiția de până la 40 de miliarde de dolari a societății comune americano-japoneze GE Vernova Hitachi pentru construirea de reactoare modulare mici în Tennessee și Alabama. Separat, cele două țări vor colabora la construcția unor situri de exploatare a gazelor naturale în Pennsylvania (17 miliarde de dolari) și Texas (16 miliarde de dolari), însă comunicatul nu oferă alte detalii despre aceste proiecte, în afara valorii și a amplasării. GE Vernova Hitachi dezvoltă reactorul BWRX-300, cu o capacitate de 300 MW, în timp ce reactoarele convenționale ajung, în general, la cel puțin 900 MW. SMR-urile (reactoare modulare mici) sunt prezentate ca fiind mai puțin costisitoare și mai rapide de construit, cu garanții de siguranță superioare față de generațiile anterioare. Totuși, articolul notează că, în Statele Unite, niciun SMR nu este încă operațional, iar un singur proiect a fost aprobat până acum de autoritatea de reglementare nucleară civilă (NRC), aparținând companiei NuScale. Legătura cu România este făcută prin proiectul SMR de la Doicești (județul Dâmbovița): în februarie 2026, compania de stat Nuclearelectrica SA a dat aprobarea finală pentru reactoarele modulare mici, proiect bazat pe tehnologia americană NuScale, conform informațiilor din articol. În același context, este menționat și Canada, unde Ontario Power Generation a aprobat anul trecut construirea a patru reactoare BWRX-300 la Darlington, în zona metropolitană Toronto. Pe lângă investițiile în nuclear și gaze, Statele Unite și Japonia s-au angajat să dezvolte o rețea de țări partenere pentru aprovizionarea cu minerale strategice și să coopereze pentru exploatarea de minerale critice la mare adâncime, inclusiv sedimente cu pământuri rare în apropierea insulei japoneze Minami Torishima, potrivit Casei Albe. Investiții anunțate: până la 40 mld. dolari în SMR-uri (Tennessee și Alabama) și proiecte de gaze de 17 mld. dolari (Pennsylvania) + 16 mld. dolari (Texas). Tehnologie nucleară: GE Vernova Hitachi dezvoltă BWRX-300 (300 MW); în SUA, singurul proiect SMR aprobat de NRC este al NuScale. Legătura cu România: proiectul SMR de la Doicești, bazat pe tehnologia NuScale, cu aprobare finală dată de Nuclearelectrica SA în februarie 2026. Componentă de materii prime: cooperare SUA–Japonia pentru minerale strategice și minerale critice la mare adâncime (inclusiv pământuri rare). [...]
Rusia propune să vândă energie electrică Ucrainei de la centrala nucleară Zaporojie , deși Moscova insistă că instalația va rămâne sub controlul companiei de stat Rosatom, o idee care riscă să amplifice tensiunile într-unul dintre cele mai sensibile subiecte ale negocierilor de pace, potrivit Energy News . Declarația a fost făcută de directorul Rosatom, Alexei Likhachev , după o întâlnire la Moscova cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi . Oficialul rus a afirmat că, „în anumite condiții”, Moscova ar putea discuta furnizarea de electricitate către Ucraina, dar a subliniat că Rosatom va continua să opereze centrala și să asigure funcționarea acesteia . Un punct major de conflict în negocierile de pace Centrala nucleară Zaporojie , cea mai mare din Europa, a fost ocupată de armata rusă în primele săptămâni ale invaziei din 2022. De atunci, toate cele șase reactoare au fost oprite, însă instalația are în continuare nevoie de alimentare externă pentru răcirea materialelor nucleare și pentru a evita riscul unui accident. Ucraina consideră controlul rus asupra centralei ilegal și respinge orice scenariu în care Moscova ar administra instalația. Kievul a propus un model alternativ de gestionare, în care centrala ar fi administrată în comun de Ucraina și Statele Unite , cu un manager american la conducere. Rusia a respins însă această variantă. În paralel, fostul președinte american Donald Trump a sugerat că firme din SUA ar putea participa la administrarea sau chiar deținerea unor centrale nucleare ucrainene, inclusiv Zaporojie, în cadrul unui posibil acord de pace. Planuri pentru relansarea producției Potrivit lui Likhachev, Rusia a obținut deja licențe de operare pe 10 ani de la autoritatea nucleară rusă pentru două dintre cele șase reactoare ale centralei, iar o a treia licență ar urma să fie acordată în curând. Centrala are o capacitate instalată de aproximativ 6 gigawați , suficientă pentru a alimenta milioane de locuințe. Oficialul rus a sugerat că energia ar putea fi folosită inclusiv pentru centre de date de mare consum , menționând că ar putea apărea „noi parteneri”, inclusiv din Statele Unite . Riscuri de securitate în jurul centralei Șeful AIEA, Rafael Grossi , a avertizat însă că reluarea producției nu este posibilă în viitorul apropiat. Potrivit acestuia, o centrală nucleară nu poate funcționa în condiții de conflict militar activ . La rândul său, directorul Rosatom a vorbit despre creșterea riscurilor militare în jurul centralei, menționând intensificarea atacurilor cu drone, artilerie și mortiere în zonă. În ultimele luni, infrastructura energetică a centralei a fost afectată de mai multe ori. În februarie 2026, o linie de alimentare a fost avariată, lăsând instalația să funcționeze temporar cu o singură conexiune externă , o situație considerată extrem de vulnerabilă de experții nucleari. Controlul asupra centralei Zaporojie rămâne astfel unul dintre cele mai disputate subiecte ale conflictului, fiind comparat de diplomați cu disputele teritoriale în negocierile dintre Moscova și Kiev. [...]
Ursula von der Leyen afirmă că reducerea energiei nucleare în Europa a fost o „greșeală strategică” , avertizând că decizia a crescut dependența continentului de importurile scumpe de combustibili fosili, într-un moment în care crizele geopolitice afectează piața energetică, potrivit Reuters . Declarația a fost făcută la Paris, în contextul tensiunilor energetice generate de conflictul din Iran și al creșterii prețurilor la petrol și gaze. Președinta Comisiei Europene a subliniat că Europa producea în 1990 aproximativ o treime din electricitate din energie nucleară , însă ponderea a scăzut în prezent la circa 15% , ceea ce a făcut ca statele europene să devină mai dependente de importuri energetice. Potrivit Ursulei von der Leyen, renunțarea treptată la energia nucleară a fost o decizie politică luată de unele state membre, însă consecințele se văd acum în vulnerabilitatea energetică a Europei. Oficialul european consideră că energia nucleară rămâne o sursă stabilă, relativ accesibilă și cu emisii reduse de carbon . Decizia de a renunța la centralele nucleare a fost simbolizată de politica Germaniei, adoptată în timpul cancelarului Angela Merkel după accidentul nuclear de la Fukushima din 2011. Ironia situației este că Ursula von der Leyen făcea parte din guvernul german în momentul adoptării acestei decizii. Poziția șefei Comisiei Europene a fost criticată de ministrul german al mediului, Carsten Schneider, care a calificat strategia drept „retrogradă”. El a susținut că energia din surse regenerabile, precum vântul și energia solară , este mai ieftină și mai sigură și nu produce deșeuri radioactive. Totuși, în interiorul Uniunii Europene se conturează semne ale unei reveniri a interesului pentru energia nucleară . Unele state care se opuneau anterior acestei tehnologii, precum Danemarca și Țările de Jos, și-au flexibilizat poziția pentru a asigura electricitate stabilă pentru industrie. În acest context, Comisia Europeană a anunțat că va oferi o garanție de 200 de milioane de euro pentru investiții private în tehnologii nucleare inovatoare , finanțată din veniturile pieței de carbon a UE. Franța, principalul producător de energie nucleară din Europa, susține această direcție. Președintele Emmanuel Macron a cerut diversificarea furnizorilor de uraniu, având în vedere că o parte importantă a combustibilului nuclear utilizat în Europa provine încă din Rusia. [...]
China pregătește lansarea primului reactor nuclear subcritic cu accelerator la scară megawatt , o tehnologie experimentală care ar putea folosi uraniul de până la 100 de ori mai eficient și ar reduce drastic durata de periculozitate a deșeurilor nucleare. Potrivit South China Morning Post , instalația ar urma să fie pusă în funcțiune în 2027 și este construită în orașul Huizhou , provincia Guangdong . Proiectul se numește China Initiative Accelerator Driven System (CiADS) și este dezvoltat de cercetători ai Academiei Chineze de Științe , împreună cu companii de stat din domeniul nuclear. Dacă planul va fi realizat, reactorul ar deveni prima instalație de acest tip din lume care funcționează la nivel de megawați , depășind faza experimentală în care se află proiecte similare din alte țări. Cum funcționează noua tehnologie Spre deosebire de reactoarele nucleare clasice, sistemele accelerator-driven subcritical (ADS) folosesc un accelerator de particule pentru a genera neutroni. Aceștia sunt produși atunci când protoni de mare energie lovesc o țintă din metal greu, declanșând reacțiile nucleare într-un reactor care operează sub pragul critic al reacției în lanț. Potrivit informațiilor publicate de Institute of Modern Physics , acest design oferă două avantaje majore: reactorul nu poate intra într-o reacție nucleară necontrolată, fiind considerat mai sigur deșeurile nucleare de lungă durată pot fi transformate în izotopi mult mai puțin periculoși În teorie, tehnologia ar putea reduce volumul deșeurilor nucleare cu până la 96% și ar scurta perioada în care acestea rămân radioactive de la sute de mii de ani la aproximativ 500 de ani , potrivit planului programului ADS citat în literatura științifică. De la proiect experimental la prototip Construcția instalației CiADS a început în iulie 2021, cu o durată estimată de șase ani. Cercetătorul He Yuan , director adjunct al Institutului de Fizică Modernă din cadrul Academiei Chineze de Științe, a declarat că echipa urmărește finalizarea instalării acceleratorului superconductiv – componenta centrală a sistemului – în cursul acestui an. Reactorul va utiliza un design de neutroni rapizi răciți cu plumb-bismut , tehnologie studiată pentru capacitatea sa de a produce energie și de a recicla combustibil nuclear. Ambițiile nucleare ale Chinei Proiectul face parte dintr-o strategie mai amplă a Beijingului de a-și extinde capacitățile nucleare și de a reduce dependența de combustibili fosili. În ultimii ani, China a pus în funcțiune mai multe reactoare de nouă generație, inclusiv modelul Hualong One , și dezvoltă reactoare modulare mici precum Linglong One . Autoritățile chineze consideră că sistemele ADS ar putea transforma energia nucleară într-o sursă stabilă și relativ curată pentru secole , un obiectiv legat de planul național de atingere a neutralității carbonului în următoarele decenii. Cu toate acestea, experții subliniază că tehnologia rămâne experimentală. În prezent nu există reactoare comerciale de tip accelerator-driven în lume , iar proiectul chinez va reprezenta primul test la scară mare al acestei idei. [...]
Războiul din Ucraina a forțat România să accelereze decizii strategice pentru independența energetică , susține fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu . Potrivit Mediafax , acesta afirmă că invazia rusă a reprezentat un punct de cotitură, impunând măsuri rapide pentru stabilitatea sistemului energetic. Virgil Popescu , aflat la conducerea ministerului în perioada declanșării conflictului, spune că România era într-o poziție mai bună decât alte state europene, având producție proprie de gaze, energia nucleară de la Cernavodă și capacități hidro, însă a resimțit presiunea creșterii prețurilor la nivel global. Printre măsurile adoptate, fostul ministru amintește schema de plafonare și compensare introdusă prin OUG 27/2022 , care a stabilit un preț de 0,68 lei/kWh pentru consumatorii casnici cu consum redus și mecanisme de protecție pentru companii. El susține că deciziile au fost luate rapid, într-un context de criză fără precedent la nivel european. În paralel, au fost accelerate mai multe proiecte considerate strategice: deblocarea exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep; relansarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă; demararea programului pentru reactoare modulare mici; începerea construcției centralei de la Mintia, cu o capacitate estimată la circa 1.750 MW; negocierea Coridorului Verde cu Azerbaidjan, pentru un cablu submarin de transport al energiei regenerabile; consolidarea parteneriatului energetic cu SUA, inclusiv în domeniul nuclear. Fostul oficial consideră că direcția adoptată în urmă cu patru ani a redus vulnerabilitatea României într-un moment în care mai multe state europene depindeau masiv de gazele rusești. La patru ani de la începutul conflictului, dezbaterea privind securitatea și independența energetică rămâne centrală în contextul regional tensionat. [...]
