Proiectul de reactoare mici modulare de la Doicești avansează - potențial lider european în tehnologie nucleară

Energia nucleară revine pe agenda europeană, dar fără un plan de finanțare. Potrivit Ziarul Financiar , în contextul tensiunilor geopolitice (inclusiv conflictul din Iran), discuția despre relansarea industriei nucleare se intensifică, însă rămâne deschisă problema mecanismelor care să susțină investițiile. Ce înseamnă pentru România: Cernavodă și proiectul de la Doicești România produce circa 20% din energia sa la centrala nucleară de la Cernavodă, iar proiectul de reactoare mici modulare (SMR, adică reactoare construite în module standardizate) de la Doicești este descris ca fiind cel mai avansat la nivel european, notează publicația. Specialiștii citați de ZF spun că optimismul din industrie este mai ridicat decât în anii anteriori, dar avertizează că acesta trebuie susținut de scheme de finanțare „clare”, în condițiile în care proiectele nucleare au avut istoric probleme de respectare a termenelor și bugetelor. Mesajul industriei: tranziția energetică nu se poate baza doar pe surse intermitente Radu Mustață , energy & power development leader la Marsh CEE Central, a argumentat la conferința ZF Power Summit 2026 că energia nucleară este necesară într-o tranziție energetică în care gazele sunt tratate ca „vehicul” temporar. „Zona de gaze a fost desemnată ca vehicul de tranziţie energetică, dar nu poţi face tranziţie energetică fără nuclear, bazându-te doar pe trecerea la vânt şi soare şi la surse de producţie intermitente.” În același context, Mustață a invocat exemplul Germaniei, care a închis capacități nucleare și a rămas mai dependentă de producția din surse regenerabile variabile, potrivit relatării ZF. Rolul Marsh și legătura cu sectorul nuclear românesc Marsh este prezentă în România din 1995 și este implicată în procesul de asigurare a Unității 1 de la Cernavodă, consemnează publicația. Compania este descrisă drept lider global în brokerajul de asigurări corporate și activă „în toate verticalele” din energie. În acest cadru, mesajul transmis la ZF Power Summit 2026 a fost că revenirea nuclearului în Europa are nevoie nu doar de decizie politică și proiecte, ci și de arhitectură financiară care să reducă riscurile tipice ale investițiilor nucleare. Principalele idei din material Din informațiile prezentate de ZF, punctele-cheie sunt: energia nucleară a urcat pe agenda europeană, pe fondul tensiunilor geopolitice; lipsește încă un plan coerent de finanțare pentru revenirea industriei; România are deja o pondere importantă a nuclearului în producția de energie (circa 20% prin Cernavodă); proiectul SMR de la Doicești este prezentat ca fiind cel mai avansat din Europa; industria cere scheme de finanțare previzibile, având în vedere istoricul depășirilor de termene și bugete la proiectele nucleare. Ce urmează și de ce contează Miza pentru România este dublă: pe de o parte, menținerea și extinderea unei surse de producție stabilă (care nu depinde de vânt sau soare), iar pe de altă parte, capacitatea de a atrage finanțare într-un sector cu risc ridicat și cicluri lungi de investiții. În lipsa unor mecanisme de finanțare bine definite, relansarea nuclearului riscă să rămână la nivel de intenție, chiar dacă interesul european pentru acest tip de energie este în creștere, reiese din materialul ZF. [...]