Știri
Știri din categoria Energie
Ministrul Mediului spune că rețeaua nu mai face față boomului fotovoltaic, iar următorul pas ar trebui să fie finanțarea stocării în baterii, potrivit AGERPRES. Declarațiile au fost făcute marți, 24 martie 2026, într-o conferință de presă, în contextul pregătirii bugetului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și AFM au pregătit mai multe scenarii de proiecte și programe care ar urma să fie finanțate din bugetul AFM și pe care intenționează să le prezinte Ministerului Finanțelor la începutul săptămânii viitoare. Diana Buzoianu a spus că un răspuns ar putea veni în 2-3 săptămâni și a legat calendarul de aprobarea bugetului, astfel încât să poată începe plățile.
„Avem nevoie în momentul de față de sisteme de stocare, pentru că sistemul, rețeaua națională nu mai face față la cât s-a investit pe zona de panouri fotovoltaice.”
Ministrul a explicat că există „sute de proiecte” mutate de pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pe AFM, pentru care sunt necesare plăți. Potrivit acesteia, sunt șantiere deschise și lucrări începute, dar operatorii nu au mai putut fi plătiți de circa șase luni, ceea ce a dus la stagnarea lucrărilor.
În scenariile de buget pregătite de MMAP și AFM sunt incluse programe precum Rabla și finanțări pentru stocare în baterii, însă derularea lor depinde de suma care va fi aprobată de Ministerul Finanțelor. Buzoianu a arătat că aprobarea trebuie privită și prin prisma analizei deficitului, cu implicații în evaluările care ajung la Comisia Europeană.
Întrebată dacă există garanția continuării programului Rabla, Diana Buzoianu a spus că, în acest moment, nu există o garanție, ci doar scenarii transmise și susținute de minister, care includ și astfel de programe. O eventuală confirmare ar urma să vină după aprobarea bugetului și stabilirea sumei alocate.
În ceea ce privește energia, ministrul a indicat că, după investițiile din 2025 în panouri fotovoltaice prin REPowerEU, este necesară o etapă de sprijin pentru stocare, astfel încât investițiile prosumatorilor (consumatori care produc și energie, de regulă din fotovoltaice) să poată fi valorificate în continuare. În acest cadru, scenariile discutate la nivelul AFM includ, în esență:
Recomandate
Sam Altman se retrage din conducerea Helion pe fondul discuțiilor pentru furnizarea de energie către OpenAI , potrivit TechCrunch , într-o mișcare care ar putea deschide calea unui parteneriat strategic între compania de inteligență artificială și startup-ul de fuziune nucleară. Decizia vine în contextul unor negocieri aflate în fază incipientă, dezvăluite anterior de Axios, care ar putea permite OpenAI să achiziționeze până la 12,5% din producția de energie a Helion. Conform datelor vehiculate, aceasta ar însemna aproximativ 5 gigawați până în 2030 și până la 50 gigawați până în 2035, un volum care sugerează planuri extrem de ambițioase pentru extinderea capacității de producție. Helion nu a confirmat oficial existența negocierilor, dar a precizat că retragerea lui Altman din funcția de președinte al consiliului de administrație are rolul de a elimina potențiale conflicte de interese și de a permite colaborări viitoare. Compania a transmis că va continua să lucreze cu acesta într-un alt rol. Pentru a atinge nivelurile de producție menționate, Helion ar trebui să construiască un număr foarte mare de reactoare: aproximativ 800 de reactoare până în 2030 încă circa 7.200 până în 2035 Fiecare reactor ar urma să producă aproximativ 50 megawați, ceea ce indică un ritm accelerat de dezvoltare, peste media industriei, unde majoritatea proiectelor vizează începutul anilor 2030 pentru operațiuni comerciale. Ce diferențiază Helion: utilizează un sistem care transformă direct energia de fuziune în electricitate evită metodele clasice bazate pe abur și turbine dezvoltă deja un prototip funcțional, numit Polaris În februarie 2026, compania a anunțat că a atins temperaturi de 150 de milioane de grade Celsius în reactorul său, apropiindu-se de pragul estimat pentru producția comercială. Mișcarea lui Altman nu este singulară: anterior, acesta s-a retras și din conducerea altui startup energetic, Oklo, pentru a permite parteneriate similare cu companii din domeniul inteligenței artificiale. Strategia sugerează o direcție clară: asigurarea unor surse masive de energie pentru infrastructura AI, cunoscută pentru consumul ridicat. Dacă acordul se concretizează, OpenAI ar deveni unul dintre principalii clienți ai Helion, alături de Microsoft, care a semnat încă din 2023 un contract pentru furnizarea de energie începând cu 2028. [...]
Florin Jianu cere convocarea de urgență a Consiliului Național Tripartit pentru a identifica soluții de limitare a prețurilor la carburanți, potrivit AGERPRES . Președintele IMM România a făcut solicitarea marți, 24 martie 2026, la Zalău, și a susținut că statul ar trebui să arate „solidaritate reală” prin reducerea fiscalității (accize și TVA), nu doar prin presiune asupra mediului de afaceri. Declarațiile au fost făcute în cadrul evenimentului „Sălajul în prim-plan. Dialoguri despre antreprenoriat, performanță și comunitate”, organizat de IMM România în parteneriat cu IMM Sălaj, la Centrul de Cultură și Artă Sălaj. La întâlnire au participat lideri ai administrației locale, reprezentanți ai mediului economic și antreprenori. Jianu a spus că scumpirea energiei și a carburanților are efecte în lanț în economie, de la agricultură și transporturi până la servicii și comerț, și a criticat lipsa unei reacții rapide din partea autorităților, pe care a comparat-o cu ezitările din timpul pandemiei și de la începutul războiului din Ucraina. „Suntem foarte vehemenți în relația cu Guvernul. Vrem neapărat o întâlnire de Consiliul Național Tripartit în care să ne așezăm la masă - patronate, sindicate, Guvern - să găsim cea mai bună soluție pentru limitarea prețurilor la combustibil. Prețul la combustibil îi afectează pe toți. Deja alte țări au intervenit. Nu mai trebuie să așteptăm intervenții divine sau să așteptăm să se termine războiul pentru a regla lucrurile.” În argumentația sa, liderul IMM România a indicat că peste 60% din prețul carburanților ar fi format din taxe și accize și a cerut măsuri fiscale concrete, în locul unor plafonări care, în opinia sa, ar putea bloca economia. El a mai solicitat scăderea accizei, limitarea sau returnarea TVA și renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru ca responsabilitatea ajustării costurilor să nu fie transferată doar către antreprenori și cetățeni. [...]
Administrația Trump cere Total să redirecționeze 1 miliard de dolari în SUA către gaze , în locul proiectelor eoliene offshore Miza este schimbarea priorităților de investiții ale grupului francez pe piața americană, într-un moment în care politicile energetice ale Washingtonului favorizează combustibilii fosili. Informația apare într-un material publicat de Profit.ro în 24 martie 2026 (ora 11:16, ora României), care indică o presiune politică directă asupra companiei pentru a-și reorienta capitalul dinspre energia regenerabilă către producția și infrastructura de gaze naturale. „Trump obligă gigantul energetic francez Total să «mute» investiții americane de 1 miliard de la dolari de la eoliene offshore la gaze naturale” Din datele prezentate, redirecționarea vizează investiții în SUA în valoare de 1 miliard de dolari, cu o schimbare de destinație între două segmente majore ale tranziției energetice: eolian offshore (parcuri eoliene amplasate în largul mării) și gaze naturale (producție, transport sau utilizare în sistemul energetic). Pe scurt, elementele-cheie ale știrii sunt: actorul politic: Donald Trump, care „obligă” compania să schimbe direcția investițiilor; compania vizată: Total (grup energetic francez); suma: 1 miliard de dolari investiții în SUA; schimbarea cerută: de la eoliene offshore către gaze naturale. Consecința imediată, așa cum reiese din prezentarea Profit.ro, este repoziționarea portofoliului de investiții al Total pe piața americană, cu impact potențial asupra ritmului proiectelor eoliene offshore și asupra alocărilor către proiecte pe gaze. Materialul sursei nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre calendar, proiectele concrete afectate sau reacția oficială a companiei. [...]
Comisia Europeană cere statelor membre să înceapă cât mai curând pregătirea stocurilor de gaze , pe fondul volatilității pieței generate de războiul din Orientul Mijlociu, relatează Economedia , citând un comunicat al Executivului comunitar transmis de Agerpres. Comisia susține că, în această etapă, securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii Europene rămâne protejată, invocând dependența limitată de importurile din regiune și faptul că încărcăturile de GNL (gaz natural lichefiat) care au tranzitat Strâmtoarea Ormuz au trecut înainte de izbucnirea conflictului. Totuși, Bruxelles-ul insistă că pregătirile coordonate și făcute la timp sunt necesare pentru reumplerea adecvată a depozitelor înaintea sezonului rece următor, inclusiv prin adaptarea la condițiile de piață și folosirea flexibilităților existente. „Începerea injecţiilor pentru depozitare cât mai curând posibil ar permite să se beneficieze de o perioadă de injectare mai lungă şi să se adapteze la circumstanţele pieţei pentru a atenua presiunea asupra preţurilor şi a evita graba de sfârşit de vară.” Mesajul este transmis într-un context în care UE încearcă să evite repetarea tensiunilor din 2022, când criza energetică a dus la creșteri abrupte de prețuri și la intervenții de urgență. Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jorgensen, afirmă că Uniunea este „mult mai bine pregătită” decât atunci, datorită deciziilor politice comune, diversificării surselor și accelerării producției interne de energie, dar avertizează că expunerea la volatilitatea pieței globale rămâne. Într-o scrisoare adresată miniștrilor Energiei din statele membre, comisarul a reamintit că Regulamentul UE privind înmagazinarea gazelor permite o flexibilitate mai mare în atingerea țintelor de stocare. Potrivit Comisiei, această flexibilitate poate include, în anumite condiții, reducerea obiectivului sau atingerea lui într-un interval mai lung, cu scopul de a diminua cererea în momente de ofertă tensionată și de a limita presiunea asupra prețurilor gazelor în Europa. [...]
BNR spune că dependența energetică a României este sub media regională , potrivit Economica.net , care relatează declarațiile viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu, făcute la conferința „Tendinţe Economice 2026”. În contextul volatilității generate de crizele recente și de evoluțiile din Orientul Mijlociu, oficialul BNR a descris modul în care șocurile energetice se propagă în economie, în etape: inițial prin costurile de transport, apoi prin costurile de producție și așteptările inflaționiste, pe parcursul a câteva luni. În acest tablou, Marinescu a susținut că România are „unele elemente de reziliență”, inclusiv printr-o dependență energetică mai redusă decât în multe state europene. „Cele mai recente date ne arată că dependenţa energetică a României este semnificativ mai scăzută faţă de ţările din regiune, de fapt, în comparaţie cu majoritatea statelor europene” Nevoile de energie ale României au fost acoperite în ultimii ani prin importuri în proporție de 30%, nivel comparabil cu Suedia. Prin comparație, importurile ar fi reprezentat 39% în Cehia, 46% în Polonia și 49% în Ungaria. Viceguvernatorul BNR a mai indicat că România stă relativ bine și la intensitatea energetică, un indicator care măsoară cantitatea de energie (echivalent petrol) raportată la 1.000 de euro PIB. În opinia sa, transformările structurale din economie și resursele interne, inclusiv cele din zona Mării Negre, ar putea susține un rol mai important al României în arhitectura energetică regională, în timp ce companiile din energie rămân expuse direct volatilității piețelor, cu efecte transmise mai departe prin prețuri. Declarațiile au fost făcute la conferința „Tendinţe Economice 2026”, organizată luni de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA), eveniment la care au participat decidenți, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, cu discuții despre direcțiile macroeconomice, energetice și antreprenoriale din 2026. AGERPRES este partener media al evenimentului. [...]
România primește o nouă investiție în stocarea energiei , potrivit Profit.ro , după ce compania americană Nuvve Holding și investitorul elvețian Omnia Global au anunțat dezvoltarea unui sistem independent de stocare prin baterii la Brașov, cu o capacitate de 60 MW și 120 MWh. Proiectul face parte dintr-un parteneriat mai amplu, semnat la începutul lunii martie 2026, pentru construirea unui portofoliu european de peste 1 GW în sisteme BESS, iar unitatea din România este a treia anunțată până acum, după cele din Suedia și Austria. Miza este dublă: pe de o parte, investiția extinde infrastructura locală necesară pentru integrarea producției din surse regenerabile, iar pe de altă parte confirmă interesul investitorilor străini pentru piața românească de echilibrare și servicii auxiliare. Cele două companii spun că România oferă unele dintre cele mai ridicate venituri pe MW din Europa continentală pentru operatorii de stocare, pe fondul nevoii tot mai mari de stabilizare a rețelei electrice. În acest context, veniturile anuale estimate pot ajunge la până la 500.000 de dolari pe MW, un nivel pe care investitorii îl consideră excepțional. Pe scurt, proiectul anunțat la Brașov arată astfel: capacitate: 60 MW/120 MWh; localizare: Brașov; tip: sistem independent de stocare a energiei în baterii; termen estimat pentru intrarea în operare comercială: ultimul trimestru din 2026. În cadrul acordului, Nuvve va încasa un onorariu de consultanță, o taxă de agregare la rețea de 9% din veniturile proiectului și va avea drept de preemțiune pentru cumpărarea activului finalizat. Tot compania americană va furniza și platforma de optimizare a veniturilor. Odată cu proiectul din România, capacitatea totală anunțată de Nuvve în acest parteneriat ajunge la 150 MW, după alte 50 MW în Suedia și 40 MW în Austria. Toate aceste proiecte sunt programate să intre în exploatare în cursul anului 2026. Mesajul investitorilor este limpede: România nu mai este privită doar ca o piață emergentă, ci ca una dintre zonele în care stocarea energiei poate produce rapid randamente importante. Omnia Global susține că avea deja în dezvoltare peste 700 MW în 16 proiecte din Austria, România și Bulgaria, aflate în diverse faze de analiză și pregătire. Pentru piața locală, anunțul este relevant fiindcă arată că sistemele BESS devin o piesă tot mai importantă în infrastructura energetică, mai ales într-un moment în care producția din regenerabile crește, iar rețeaua are nevoie de flexibilitate suplimentară. [...]
