România pune pe masă un mecanism permanent de reguli și standarde pentru IA în justiție, după ce instituțiile-cheie ale sistemului judiciar au semnat un memorandum care deschide drumul către principii comune, evaluări de nevoi și posibile proiecte pilot, potrivit The Economist.

Întâlnirea a avut loc în cadrul Forumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, organizat la invitația președintelui Nicușor Dan, și a reunit, pentru prima dată, toate instituțiile din sistemul judiciar, alături de reprezentanți europeni, cercetători și parteneri din mediul privat, conform Administrației Prezidențiale.

De ce contează: de la experimente izolate la un cadru național de guvernanță

Miza principală este trecerea de la discuții generale despre utilizarea inteligenței artificiale la un cadru instituțional de cooperare care să producă „principii, standarde și propuneri” pentru integrarea responsabilă a IA în actul de justiție. Memorandumul semnat marchează, în formularea Administrației Prezidențiale, „primul cadru instituțional larg de cooperare și reflecție strategică” pe această temă.

În mesajul transmis participanților, președintele Nicușor Dan a indicat că întrebarea nu mai este dacă aceste tehnologii vor fi integrate, ci în ce condiții, „cu ce reguli, cu ce limite și cu ce garanții”, reafirmând totodată că actul de justiție rămâne unul de „responsabilitate umană”, bazat pe independență, imparțialitate și respectarea drepturilor fundamentale.

Ce urmează: grupuri de lucru, rapoarte până în octombrie și posibile proiecte pilot

Potrivit comunicatului citat, instituțiile semnatare vor desemna reprezentanți permanenți în grupuri de lucru care își încep activitatea „în următoarele săptămâni”. Calendarul indicat include mai multe etape:

• evaluarea structurată a nevoilor sistemului judiciar, prin consultări cu magistrați, organe de cercetare penală și personal auxiliar;
• până în octombrie 2026, elaborarea unor rapoarte de diagnostic instituțional privind prioritățile operaționale, riscurile asociate utilizării IA și direcțiile de modernizare digitală;
• publicarea documentelor și consultarea societății civile și a profesioniștilor din domeniu;
• pe parcursul lui 2026 și începutul lui 2027, analiza soluțiilor tehnologice existente sau care pot fi dezvoltate, inclusiv posibilitatea unor proiecte pilot în instanțe și parchete selectate;
• prezentarea rezultatelor la a doua ediție a forumului, programată pentru 2027, când ar urma să fie publicate un raport integrat și un plan național de acțiune.

Administrația Prezidențială susține că demersul urmărește poziționarea României ca participant activ în dezbaterea europeană și internațională privind utilizarea inteligenței artificiale în justiție, într-o abordare „centrată pe om”, bazată pe încredere, transparență și responsabilitate instituțională.