Știri
Știri din categoria Apărare
Guvernul a schimbat cadrul legal pentru intervenții rapide în industria de apărare, astfel încât statul să poată proteja fabrici și capacități strategice atunci când riscă să fie închise, vândute sau pierdute, potrivit Mediafax, care citează o postare a ministrului Economiei, Irineu Darău.
Miza este una de reglementare cu efect economic: noul mecanism ar urma să reducă timpul de reacție al statului în situații de criză pentru active industriale considerate strategice, cu obiectivul declarat de „salvare și valorificare” a acestora, nu doar conservarea lor formală.
În mesajul public, ministrul susține că România „nu mai poate pierde active importante prin lipsă de reacție administrativă” și că modificările legislative permit protejarea mai „rapidă și mai eficientă” a intereselor de securitate și a capacităților din industria de apărare exact în momentele în care acestea sunt în pericol.
Irineu Darău afirmă că accentul se mută de la protejarea unor bunuri izolate (clădiri sau terenuri) la păstrarea unor „active funcționale” – adică unități industriale care încă pot produce. Ideea centrală: evitarea fragmentării prin faliment sau vânzare „pe bucăți”.
Ministrul indică faptul că, atunci când o fabrică din domeniul apărării este în pericol de închidere, faliment sau vânzare, statul ar putea interveni pentru menținerea ei în funcțiune, iar preluarea ar include întregul ansamblu de producție:
Potrivit ministrului, deciziile de acest tip ar urma să fie fundamentate pe analize economice, juridice și de impact asupra securității naționale și să necesite validarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
După preluare, capacitățile nu ar urma să rămână inactive, ci să fie repuse în funcțiune fie de stat, fie împreună cu parteneri privați, pentru reintrarea rapidă „în circuitul economic și de producție pentru apărare”.
În material nu sunt precizate exemple de fabrici vizate, termene de aplicare, bugete sau criterii detaliate de selecție a activelor, dincolo de trimiterea la analizele menționate și la aprobarea CSAT.
Recomandate
Polonia își finanțează reînarmarea cu 43,7 mld. euro dintr-un împrumut UE și devine primul stat care semnează un acord de creditare cu Comisia Europeană în cadrul programului SAFE, potrivit Agerpres . Miza economică este dublă: bani ieftini pentru achiziții și infrastructură de apărare, dar și un impuls direct pentru industria poloneză de armament și companiile locale din lanțul de furnizori. Împrumutul este prezentat de premierul Donald Tusk drept o investiție „direct în securitatea poloneză” și în „capacitățile noastre tehnologice”, cu efecte asupra industriei de apărare și a firmelor care lucrează cu aceasta. Valoarea menționată în material este de aproximativ 44 de miliarde de euro, iar suma indicată ca împrumut este de 43,7 miliarde de euro (aprox. 218,5 miliarde lei). SAFE: 150 mld. euro pentru apărare, Polonia – principalul beneficiar SAFE (Security Action For Europe) este un program creat în 2025, prin care UE pune la dispoziție 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi preferențiale pentru: proiecte comune în domeniul apărării; achiziții de arme sau muniții; dezvoltarea infrastructurilor critice. În acest cadru, Polonia este descrisă drept principalul beneficiar al programului, într-un context în care statele europene încearcă să își revigoreze industria de apărare pe fondul „amenințării ruse” și al riscului unei retrageri a Statelor Unite. Semnături și context politic intern Acordul a fost semnat de miniștrii polonezi ai finanțelor și apărării, împreună cu comisarul european pentru buget Piotr Serafin și comisarul pentru apărare Andrius Kubilius. Guvernul polonez a mers mai departe cu programul SAFE în pofida unui veto al președintelui naționalist al țării, ceea ce, potrivit materialului, scoate în evidență o dispută internă legată de datorie și de rolul Bruxelles-ului în securitatea unei Polonii politic divizate. Ce urmează: achiziții și producție internă Polonia, cel mai populat stat de pe flancul estic al NATO, alocă 4,8% din PIB pentru apărare – cel mai ridicat nivel relativ din alianță, conform informațiilor citate. Țara a plasat comenzi mari pentru tancuri, artilerie și sisteme de apărare aeriană și urmărește, totodată, extinderea producției interne în parteneriat cu producători externi. [...]
O dronă prezentată de Pentagon drept „inovație americană” pare, de fapt, un derivat ieftin dintr-o linie de copii succesive , ceea ce sugerează o orientare pragmatică spre muniții „de unică folosință” cu cost redus, nu spre un salt tehnologic, potrivit Focus . Imaginea publicată de Pentagon pe X arată o dronă cu aripă delta, însoțită de mesajul „American innovation”. O comparație cu fotografii oficiale din SUA și cu date ale producătorului indică faptul că modelul este „foarte probabil” „Lucas”, realizat de compania SpektreWorks, descrisă ca o dronă de luptă cu costuri reduse, prezentată până acum în teste și în utilizare în Orientul Mijlociu. De ce contează: accent pe cost și pe rol „consumabil”, nu pe noutate Din punct de vedere tehnic, publicația notează că există indicii puternice că „Lucas” urmează îndeaproape familia iraniană Hesa Shahed. În paralel, SpektreWorks ar avea și un model „FLM-136”, descris ca o copie reconstruită a Shahed-136. Concluzia trasată de Focus este că asemănarea de design nu ar fi întâmplătoare, ci „foarte probabil” un demers deliberat: o armă de atac ieftină, de unică folosință, și o țintă de antrenament cât mai realistă. „Copie din copie”: traseul designului, pe mai multe decenii Focus plasează această dronă într-o genealogie mai veche a dronelor cu aripă delta: familia Shahed ar copia, ca design, drona israeliană „ IAI Harpy ”, considerată prima „dronă de pândă” (muniție rătăcitoare) produsă în serie la finalul anilor 1980, care detectează autonom radare și le atacă; Shahed-urile, în schimb, ar folosi navigație prin satelit către coordonate preprogramate și, în practică, ar fi utilizate mai ales împotriva țintelor de infrastructură, nu ca „vânători” clasici de radare; mai indirect, este menționată și o legătură istorică spre proiecte occidentale mai vechi, inclusiv drona anti-radar germană DAR (Dornier) din Războiul Rece, dar fără a fi vorba de o copie directă. În acest context, Focus concluzionează că drona prezentată de Pentagon este probabil un derivat tehnic din zona Shahed, integrat într-o evoluție de lungă durată a dronelor „kamikaze” cu aripă delta, iar eticheta de „inovație americană” nu este susținută de caracterul de noutate al designului. [...]
Germania își extinde infrastructura de recrutare voluntară prin deschiderea a 24 de centre de evaluare a candidaților pentru serviciul militar, primul urmând să devină operațional mai târziu în acest an, potrivit Agerpres . Măsura vine în contextul aplicării unei noi legi menite să crească numărul de recrutări pe bază de voluntariat. Din mijlocul anului 2027, tinerii ar urma să fie evaluați în aceste centre din punct de vedere fizic, mental și intelectual, pentru a stabili dacă sunt apți pentru efectuarea serviciului militar. Unde vor fi deschise centrele Planul prevede înființarea centrelor în două tipuri de locații: 16 centre în locații militare existente : Kassel, Wiesbaden, Bonn, Dresden, Hamburg, Kiel, Koblenz, Leipzig, Magdeburg, Neubrandenburg, Nuremberg, Oldenburg, Potsdam, Saarlouis, Schwerin și Ulm. 8 centre suplimentare : Bielefeld, Braunschweig, Dortmund, Jena, Kempten, Offenburg, Regensburg și Würzburg. Două dintre centre sunt planificate în Kassel (centrul țării) și Wiesbaden (est), conform informațiilor transmise. De ce contează: implementarea noii legi și țintele NATO Germania a reintrodus anul trecut un program de recrutare voluntară, cu obiectivul de a crește efectivele, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al noilor obiective stabilite în cadrul NATO. Ca parte a acestui demers, de la începutul acestui an, bărbații în vârstă de 18 ani trebuie să completeze un chestionar care evaluează pregătirea lor pentru efectuarea serviciului militar. [...]
Rusia produce încă mai mult armament decât UE, iar Bruxellesul accelerează finanțarea comună a apărării , inclusiv prin programul SAFE, care direcționează aproape 50 de miliarde de euro către Polonia și Lituania, potrivit G4Media . Mesajul central al Comisiei este că decalajul industrial față de Rusia a devenit o problemă operațională, nu doar una de strategie, iar răspunsul urmărește să pună bani rapid în proiecte concrete. Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , spune că industria militară europeană își crește capacitățile, dar nu suficient de repede pentru a ține pasul cu ritmul de producție al Rusiei. „Rusia ne depășește semnificativ în ceea ce privește producția militară, iar acest lucru este îngrijorător.” În același context, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a avertizat că Rusia produce în trei luni cât reușesc cele 32 de state membre NATO într-un an, potrivit informațiilor citate în material. SAFE: aproape 50 mld. euro pentru flancul estic, cu plăți începând din mai Polonia și Lituania urmează să primească aproape 50 de miliarde de euro prin programul european SAFE (Security Action for Europe), destinat consolidării apărării europene. Din total, Polonia ar urma să primească aproximativ 43 de miliarde de euro, iar Lituania peste 6 miliarde de euro. Primele tranșe, reprezentând circa 15% din fonduri, ar urma să fie plătite până la finalul lunii mai, iar restul sumelor să fie distribuite etapizat până în 2030, condiționat de respectarea cerințelor impuse de Comisia Europeană. Kubilius a legat semnarea acordurilor și de un mesaj politic, cu o zi înaintea paradei militare anuale a Rusiei din 9 mai. „Transmitem un mesaj clar că suntem pregătiți să ne apărăm și să descurajăm orice agresiune.” Ce vor să finanțeze Polonia și Lituania Guvernul polonez pregătește investiții de aproximativ 46 de miliarde de euro în mai multe programe majore de apărare, inclusiv sisteme anti-drone și consolidarea frontierei de aproximativ 400 de kilometri cu Belarus. Premierul Donald Tusk a numit anterior securitatea militară „prioritatea absolută” a țării. Lituania vrea să folosească fondurile europene pentru modernizarea forțelor terestre, achiziția de muniție și întărirea „Liniei de Apărare Baltice”. Președintele Gitanas Nausėda a spus că o parte din bani va fi direcționată și către producția sau achiziția de echipamente militare destinate Ucrainei. În ansamblu, avertismentele repetate ale oficialilor europeni pornesc de la riscul ca Rusia să devină capabilă să amenințe direct state membre NATO sau UE în următorii ani, ceea ce împinge Bruxellesul să accelereze atât producția industrială militară, cât și investițiile comune în apărare. [...]
Opoziția din Taiwan a deblocat un buget de aproape 25 de miliarde de dolari pentru achiziții de armament american , reducând semnificativ ambiția inițială a președintelui Lai Ching-te și deschizând calea pentru decizii rapide în parlament, potrivit Agerpres . Kuomintang (KMT) și Partidul Popular Taiwanez (TPP) au anunțat că vor susține achiziții de arme americane în valoare de 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei), după luni de dispute privind nivelul cheltuielilor necesare pentru întărirea apărării în fața presiunii crescânde din partea Chinei. Ce se schimbă în buget și pe ce orizont Fondurile ar urma să fie alocate printr-un buget special, întins pe opt ani, și să se adauge cheltuielilor de apărare „obișnuite” din bugetul anual al guvernului. Președintele Lai propusese inițial aproape 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) pentru aceste achiziții, însă opoziția – majoritară în parlament – s-a opus. În interiorul KMT, disputa pe tema bugetului a produs tensiuni: președinta partidului, Cheng Li-wun, a fost criticată pentru o poziție considerată prea favorabilă Chinei, în condițiile în care ea ar fi dorit ca 12,10 miliarde să fie alocate achiziției de arme americane, cu opțiunea unor achiziții suplimentare. De ce contează: presiunea SUA și calendarul deciziei Acordul opoziției vine după ce guvernul taiwanez a fost supus presiunilor din partea SUA pentru creșterea capacităților de apărare, iar parlamentari de rang înalt ai KMT au cerut un buget mai mare decât cel susținut inițial în partid. Parlamentul s-ar putea pronunța asupra propunerii chiar vineri. Legislativul dăduse anterior undă verde guvernului să semneze acorduri cu SUA pentru patru contracte de armament, deși finanțarea nu fusese încă aprobată. Context: ținta de cheltuieli și miza strategică Beijingul consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a exclus recurgerea la forță pentru „reunificare”. În acest context, Lai Ching-te s-a angajat să ridice bugetul apărării la 5% din PIB până în 2030 și propusese, în noiembrie 2025, cheltuieli militare suplimentare de 39 de miliarde de dolari pentru achiziția de arme esențiale, inclusiv americane, proiect care a fost blocat în parlament. [...]
Traversarea Strâmtorii Hormuz sub foc iranian nu a calmat piața: armatorii și asigurătorii rămân prudenți , deși două distrugătoare americane au respins atacuri cu rachete, drone și ambarcațiuni rapide, relatează Focus . Miza economică rămâne ridicată: chiar și un singur atac reușit ar putea declanșa pierderi majore și ar menține costurile de risc la niveluri care descurajează traficul comercial. Potrivit publicației, distrugătoarele USS Truxtun și USS Mason au traversat luni Strâmtoarea Hormuz „sub atacuri grele” și au reușit să respingă toate amenințările, încheind trecerea fără avarii. Informațiile despre natura atacurilor sunt atribuite portalului militar „ Global Defense News ”. Ce a făcut SUA, operațional: „ Project Freedom ” și apărare pe mai multe straturi Traversarea a fost parte a noii misiuni americane „Project Freedom”, descrisă ca un efort de a permite navelor rămase blocate în Golful Persic să revină pe rutele maritime globale, în pofida blocadei iraniene. Pentru securizarea pasajului, SUA au folosit un dispozitiv amplu, menționat de Focus: două distrugătoare (clasa Arleigh Burke), echipate cu sistemul de luptă Aegis (pentru contracararea rachetelor cu rază scurtă și medie); sprijin aerian cu elicoptere Apache și Seahawk, folosite în special împotriva ambarcațiunilor rapide; un „al treilea inel” de apărare cu avioane de luptă, care au atacat poziții de rachete, au făcut recunoaștere și au bruiat senzori; în ansamblul operațiunii: aproximativ 100 de avioane și elicoptere și circa 15.000 de militari. De ce nu se vede „relaxare” pentru comerț: riscul rămâne prea scump Deși operațiunea este prezentată ca o demonstrație că blocada poate fi depășită, Focus notează că pentru comerțul global nu înseamnă, cel puțin pe termen scurt, o detensionare. Armatorii și asigurătorii ar rămâne reticenți, pentru că „un singur atac reușit” ar putea produce o catastrofă. Publicația indică explicit tipurile de consecințe care cântăresc în deciziile companiilor: victime în rândul marinarilor, poluare cu petrol și pierderi de ordinul miliardelor. Ce urmează: testul este sustenabilitatea protecției „Global Defense News” este citată cu ideea că întrebarea-cheie devine dacă SUA pot asigura protecție durabilă a rutei comerciale fără a suprasolicita echipamentele și echipajele. Cu alte cuvinte, succesul tactic al unei traversări nu rezolvă automat problema economică: piața așteaptă predictibilitate și un nivel de risc acceptabil, nu doar capacitatea de a respinge atacuri punctuale. [...]
