Știri
Știri din categoria Energie
Motorina a ajuns la 10,99 lei/litru în unele stații din București, la un pas de pragul de 11 lei, după o rundă de scumpiri aplicată în lanț de marii distribuitori, potrivit Economica. Mișcarea ridică presiunea pe costurile de transport și logistică, într-un context descris de publicație drept „criză globală de diesel”.
Creșterile de astăzi au venit după ce OMV Petrom a majorat ieri prețul motorinei cu 9 bani/litru în stațiile Petrom și OMV, iar legislația permite cel mult o singură majorare de preț pe zi, până cel târziu la ora 12:00. În acest cadru, ceilalți jucători au ajustat prețurile în dimineața de 22 septembrie.
Conform datelor prezentate, majorările au fost:
Economica indică următoarele prețuri la motorină, în stațiile din vestul Bucureștiului (22 septembrie, dimineața):
În aceste condiții, motorina este la doar 1 ban/litru sub pragul de 11 lei în stațiile Lukoil, ceea ce înseamnă că o nouă scumpire în zilele următoare ar împinge prețul peste acest nivel, pe fondul tensiunilor din piața diesel.
Prețul benzinei nu s-a modificat, însă rămâne la o distanță mică de pragul de 10 lei/litru în majoritatea stațiilor. Excepția menționată este Petrom, unde benzina este 9,93 lei/litru.
Pentru context privind evoluția comparativă a prețurilor, Economica trimite la o analiză separată despre faptul că scumpirile din benzinării ar fi fost mai reduse decât creșterea cotațiilor internaționale: Economica.
Recomandate
Europa intră în T4 cu un deficit estimat de 510.000 barili/zi la combustibil de aviație , iar presiunea pe aprovizionare împinge continentul spre importuri din surse mai îndepărtate, inclusiv Coreea de Sud, potrivit Mediafax . Conflictul din Iran, izbucnit în urmă cu peste șase luni, a afectat livrările din Orientul Mijlociu și a redus cu aproximativ jumătate importurile europene de combustibil pentru aviație, notează Reuters, citată de publicație. În acest context, Europa a crescut importurile din țări precum Nigeria, Statele Unite și Canada. Importurile din Coreea de Sud urcă la maxime din 2022 Coreea de Sud a devenit în septembrie una dintre principalele noi surse de combustibil pentru aviație ale Europei, pe baza datelor de fluxuri comerciale. Importurile europene din această țară au ajuns până acum în septembrie la 129.000 de barili pe zi, conform companiei Kpler , cel mai ridicat nivel din octombrie 2022. Stocuri în scădere și risc de noi șocuri de aprovizionare Pe fondul tensiunilor în creștere din Orientul Mijlociu, Europa rămâne expusă riscului unor noi probleme de aprovizionare. Compania de consultanță Energy Aspects estimează pentru trimestrul al patrulea un deficit european de 510.000 de barili pe zi, în timp ce Statele Unite ar urma să aibă un excedent de 18.000 de barili pe zi. Creșterea importurilor din Coreea de Sud vine într-un moment în care stocurile europene sunt reduse: stocurile din hub-ul Amsterdam–Rotterdam–Anvers au coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani. Capacitate mai mare de export în Asia, dependență mai mare în Europa În paralel, producția de combustibil pentru aviație a Coreei de Sud a ajuns în iulie la aproape 13,89 milioane de barili, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, iar exporturile au atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate, potrivit datelor guvernamentale citate de Mediafax. În condițiile în care deficitul este așteptat să continue, Europa va rămâne dependentă de importuri, într-o piață în care distanța mai mare față de furnizori poate însemna costuri logistice mai ridicate și vulnerabilitate la întreruperi de transport și livrare. [...]
Războiul din Iran împinge în sus prețurile la carburanți la nivel global, punând presiune pe bugete și pe stabilitatea politică în țări care nu au legătură directă cu conflictul, potrivit Axios . Scumpirile au declanșat proteste în mai multe state și forțează guvernele să aleagă între măsuri costisitoare de sprijin și riscul unor tensiuni sociale. Creșterea prețurilor „strânge” consumatorii și deteriorează finanțele publice ale guvernelor care încearcă să amortizeze șocul, mai ales în economiile mai sărace și emergente, cu spațiu fiscal limitat. În același timp, multe dintre aceste țări se confruntă și cu prețuri mai mari la gaze naturale, motorină și alți combustibili. De ce scumpirea se vede peste tot, inclusiv în SUA Publicația notează că majorările diferă mult de la o țară la alta, dar statele dependente de importuri de carburanți — precum Pakistan și Myanmar — au înregistrat creșteri abrupte. Totuși, nici SUA nu sunt ferite, deși sunt cel mai mare producător de petrol și benzină: prețul țițeiului, principalul cost din spatele benzinei, se formează pe piețe globale. Axios subliniază și o diferență de politică publică: guvernul federal american, spre deosebire de alte state, nu a impus plafoane sau subvenții pentru prețurile de retail la carburanți. Efectul de „dublu șoc” pe piața combustibililor Pe lângă războiul din Iran, un alt factor care contribuie la scumpiri este reprezentat de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor din Rusia, care împing în sus prețurile la combustibili auto, în special la motorină, potrivit sursei. Răspunsul guvernelor: plafonări, subvenții, taxe mai mici — cu riscuri pentru buget În lipsa unei perspective de rezolvare a conflictului, multe guverne se confruntă cu o alegere dificilă: fie își tensionează bugetele prin sprijin pentru carburanți, fie acceptă costul politic al prețurilor ridicate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) , zeci de țări au luat măsuri precum: plafonarea prețurilor, subvenționarea unor combustibili, reducerea taxelor la carburanți, măsuri de reducere a cererii (de exemplu, mai multă muncă la distanță și limitarea deplasărilor guvernamentale). Fondul Monetar Internațional avertizează asupra impactului fiscal al acestor scheme, mai ales dacă ele se prelungesc dincolo de șocul energetic. Oficialii FMI au atras atenția că o parte importantă dintre măsurile prezentate ca temporare nu au termene de expirare clare sau estimări ale costului bugetar. Avertisment: subvențiile pot amâna problema și pot amplifica riscul de raționalizare Joseph Webster, cercetător în energie la Atlantic Council, susține că multe guverne nu reduc cererea, ci „constrâng artificial” prețurile, o abordare pe care o consideră greșită. El argumentează că o reducere treptată și gestionată a cererii ar fi mai puțin costisitoare politic decât o raționalizare bruscă și haotică și recomandă retragerea graduală a subvențiilor, pentru a evita șocuri peste noapte care pot alimenta revolte. Kenya , exemplu de vulnerabilitate: inflație, datorie și șomaj în rândul tinerilor În Kenya, scumpirea carburanților se adaugă problemelor existente de inflație, datorie publică și șomaj în rândul tinerilor, potrivit unor cercetători de la Carnegie Endowment for International Peace citați de Axios. Țara, dependentă de importuri de combustibili din Orientul Mijlociu, a avut proteste majore în luna mai și este afectată și de costuri mai mari la îngrășăminte, pe fondul războiului. Autorii citați consideră cazul Kenyei un semnal pentru alte state din regiune „prinse în aval” de șocul economic al conflictului și pledează pentru măsuri de „reziliență” care să reducă vulnerabilitatea la șocuri externe. În perioada următoare, miza pentru multe guverne va fi calibrul intervenției: cât sprijin își permit fără să deterioreze bugetul și cum gestionează retragerea măsurilor fără să declanșeze un nou val de tensiuni sociale. [...]
Guvernul a aprobat o derogare care permite Romgaz să angajeze în 2026 încă 1.130 de persoane , în pofida restricțiilor impuse companiilor de stat prin „ordonanța-trenuleț”, decizia având un impact direct asupra costurilor salariale și asupra capacității companiei de a-și extinde operațiunile în furnizarea de gaze, de a finaliza centrala de la Iernut și de a integra Azomureș , potrivit Economedia . Derogarea a fost acordată printr-un memorandum adoptat de Guvern, după ce documentul a fost înaintat de conducerea Romgaz către Ministerul Energiei. Măsura se bazează pe prevederile art. XXXVI alin. (3) și (4) din OUG nr. 89/2025, act normativ care, ca regulă generală, limitează în 2026 creșterea numărului de angajați și a cheltuielilor salariale la operatorii economici de stat, cu excepții aprobate în Guvern pe baza unei analize „temeinic justificate”. Unde merge creșterea de personal: retail, Iernut, Azomureș Solicitarea Romgaz vizează trei direcții considerate strategice în document: Direcția Furnizare Piață Retail (gaze pentru consumatori casnici și noncasnici mici), unde compania susține că schema actuală este subdimensionată pentru a putea demara furnizarea. Potrivit Economedia, Romgaz derulase din decembrie concursuri pentru departamentul de furnizare și declarase admiși 72 de candidați la nivel național, înainte ca restricțiile să intre în vigoare. Finalizarea centralei în ciclu combinat de la Iernut , proiect aflat „pe ultima sută de metri”, cu o capacitate instalată de 430 MW . Preluarea a 860 de angajați ai combinatului Azomureș , după finalizarea recentă a tranzacției, personal considerat necesar pentru reluarea producției. Într-o declarație citată de Economedia, directorul general Răzvan Popescu a motivat nevoia de personal pentru retail: „Departamentul este înființat din anul 2025, însă numericul de personal efectiv este în acest moment subdimensionat față de necesarul real pentru a putea funcționa în parametri. Dată fiind necesitatea de a ocupa aceste posturi am înaintat către Ministerul Energiei un memorandum spre aprobare”. Impactul financiar estimat: peste 61 mil. lei în 2026 Documentul citat indică un impact salarial în 2026 rezultat din două componente: Ocuparea a 270 de posturi vacante (din 529 vacante la finele lui 2025) pentru furnizare și Iernut: 12.285.021 lei impact salarial estimat pentru anul 2026; Preluarea a 860 de salariați Azomureș : 49.014.653 lei impact salarial estimat pentru perioada septembrie–decembrie 2026 . După aplicarea măsurilor, numărul de personal prognozat la final de 2026 ar urma să ajungă la 6.422 salariați , față de 5.292 realizați în 2025. Romgaz este controlată de stat prin Ministerul Energiei, care deține 70% din acțiuni . Economedia mai notează că, anterior, conducerea companiei obținuse prin memorandum o creștere salarială de 6,5% (adoptată pe 8 mai), însă fără aprobarea creșterii efective a numărului de angajați. [...]
Nuclearelectrica își întărește baza tehnică pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă printr-un memorandum de cooperare cu operatorul argentinian Nucleoelectrica Argentina (NASA), într-un demers care vizează schimb de experiență și sprijin pe proiecte legate de tehnologia CANDU 6, potrivit Agerpres . SN Nuclearelectrica (SNN) și NASA au semnat joi un Memorandum de Înțelegere neangajant pentru cooperare în operarea și dezvoltarea tehnologiei CANDU 6. Miza imediată pentru compania românească este relevanța practică a experienței argentiniene în retehnologizare, în condițiile în care NASA a finalizat retehnologizarea centralei Embalse, iar Nuclearelectrica se află în faza a doua a retehnologizării Unității 1 de la CNE Cernavodă . Compania românească susține că schimbul de experiență între cei doi operatori reprezintă un avantaj în derularea proiectului de retehnologizare a Unității 1, întrucât ambele părți au competențe în inginerie, operare, mentenanță, managementul proiectelor majore, extinderea duratei de viață și analize de securitate nucleară pentru reactoare CANDU 6. Ce acoperă cooperarea tehnică Conform comunicatului citat, părțile vor explora oportunități de cooperare în mai multe arii, între care: aspecte tehnice aferente tehnologiei CANDU 6; extinderea duratei de viață a reactoarelor; procese de retehnologizare și modernizare; inginerie de materiale și inginerie electrică, mecanică și civilă; procese și instrumente de control; analize de securitate nucleară; dinamica fluidelor și fizica reactorului. Cooperarea ar putea include și sprijin pentru construirea de noi unități, precum și schimb de experiență privind punerea în funcțiune. Cum va fi organizată colaborarea Cele două companii vor înființa un „Steering Committee” (comitet de coordonare) responsabil cu avansarea activităților de identificare a oportunităților și cu dezvoltarea ulterioară a cooperării. În comunicat este citat Mihai Gioară, director Dezvoltare și Managementul Participațiilor, care descrie parteneriatul ca o „evaluare inter-pares” (între operatori comparabili) cu beneficii pe termen mediu și lung pentru operare, retehnologizare, implementare de proiecte și punerea în funcțiune de noi capacități. În același context, compania indică faptul că dezvoltarea bazelor de expertiză în domeniul nuclear are efecte pe termen lung, inclusiv prin contribuția energiei nucleare la securitatea energetică, lanțul de aprovizionare și dezvoltarea economică. [...]
ANRE pregătește controale la distribuitori, după întârzieri la racordare : autoritatea vrea să verifice de ce „emiterea certificatelor de racordare” este ținută pe loc și de ce apar „perioade de testare nefiresc de mari” pentru noi capacități de producție, potrivit Ziarul Financiar . Președintele ANRE, George Niculescu , a spus că nu este vorba despre „o chestiune tehnică minoră”, ci despre modul în care sunt gestionate proiectele și despre cine întârzie intrarea lor efectivă în piață. În acest context, ANRE anunță o „amplă acțiune de control” la operatorii de distribuție. „Nu e o chestiune tehnică minoră, e o întrebare legitimă despre cum sunt gestionate aceste proiecte şi cine întârzie intrarea lor efectivă în piaţă. În acest context, am anunţat că vom începe o amplă acţiune de control la operatorii de distribuţie pentru a vedea ce ţine în loc emiterea certificatelor de racordare şi de ce sunt necesare 18 luni de teste pentru un proiect cu o putere de 2-3 MW.” De ce contează: accesul la piață pentru investițiile noi Mesajul ANRE vizează direct etapa de punere în funcțiune comercială a unor investiții în producția de energie, unde documentele și testele pot bloca monetizarea proiectelor. Niculescu a argumentat că un investitor care a trecut deja prin „multe luni” de proceduri administrative „are dreptul să știe” cât și de ce întârzie documentele care îi dau dreptul să exploateze comercial investiția. „Un investitor care şi-a construit o centrală electrică şi care a aşteptat deja multe luni rezolvarea a tot felul de alte frecuşuri administrative, are dreptul să ştie cât şi de ce întârzie documentele care-i pot da dreptul să-şi exploateze comercial investiţia.” Context: amploarea controalelor și sancțiunilor ANRE în 2026 ANRE a derulat în perioada ianuarie–august 671 de acțiuni de control, în urma cărora a aplicat 1.026 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 11 milioane de lei. Din totalul acțiunilor: 219 au fost inspecții în cadrul programului anual de control; 109 verificări dispuse pe bază de „note de necesitate”; 343 acțiuni de supraveghere, declanșate în urma unor „note de sesizare”. Distribuția sancțiunilor în primele opt luni, conform datelor citate: 758 au vizat sectorul de energie electrică; 226 au fost la companii din zona de gaze naturale; 37 pe energie termică; 5 la firme din sectorul de energie regenerabilă. ANRE nu a detaliat, în informațiile prezentate, calendarul exact al noii acțiuni de control sau operatorii vizați, dar a indicat că verificările vor urmări blocajele din zona certificatelor de racordare și justificarea duratelor de testare. [...]
Boomul AI ar putea împinge în sus facturile la electricitate în SUA cu 25–30 mld. dolari pe an , pe măsură ce sistemul energetic va trebui să absoarbă investiții de circa 110 miliarde de dolari (aprox. 495 miliarde lei) în noi centrale, potrivit unei analize citate de Economica . Miza economică nu este doar volumul investițiilor, ci și modul în care costurile vor fi transferate către consumatori, în funcție de tarife și reglementările regionale. Cea mai mare parte a noilor capacități – peste 30 GW – ar urma să fie acoperită de centrale pe gaze naturale, care ar consuma suplimentar aproximativ 113 milioane de metri cubi de gaze. Restul necesarului ar urma să fie asigurat de centrale fotovoltaice și sisteme de stocare a energiei, în timp ce repornirea unor reactoare nucleare ar contribui cu mai puțin de 5% din total. (Un gigawatt este echivalent, aproximativ, cu producția unui reactor nuclear convențional.) De ce crește presiunea pe sistemul energetic Prognozele Moody’s Ratings , publicate luni, pornesc de la calculele Agenției Internaționale pentru Energie, potrivit cărora centrele de date vor consuma 426 TWh în 2030, ajungând la 10% din consumul total de electricitate al SUA, față de nivelurile din 2025. Cererea este alimentată de centrele de date pentru inteligență artificială și cloud computing, pe care Moody’s le descrie drept motorul celei mai mari creșteri a cererii de electricitate din SUA din ultimele decenii. Costul: investiții mari, transfer către consumatori încă incert Moody’s estimează că investițiile de 110 miliarde de dolari în noi centrale ar putea majora costurile energiei electrice din SUA cu 25–30 miliarde de dolari pe an. Ryan Wobbrock , vicepreședinte la Moody’s Ratings, arată că felul în care aceste costuri vor ajunge în facturi depinde de procesul de stabilire a tarifelor și de reglementările privind alocarea costurilor în fiecare regiune. În paralel, după două decenii de creștere modestă a cererii, SUA întâmpină dificultăți în accelerarea construcției de centrale pe gaze, un sector cu perioade lungi de implementare. Aceste unități sunt căutate pentru flexibilitatea lor (pot crește producția „la comandă”), spre deosebire de sursele regenerabile, dependente de condițiile meteo. Unde se poate bloca ritmul: tarife, reglementare și întârzieri Pe fondul îngrijorărilor legate de costuri, politicienii și autoritățile de reglementare, la nivel federal și statal, cer mai mult timp pentru analiză și stabilirea tarifelor, ceea ce poate introduce întârzieri pentru noile proiecte de centre de date. Raportul coordonat de Ryan Wobbrock avertizează că ritmul de dezvoltare a centrelor de date depășește tot mai mult viteza cu care rețeaua electrică își poate extinde capacitățile de generare, transport și interconectare. [...]
