Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul vrea să înăsprească accesul la rețea pentru a debloca investițiile reale în energie, prin majorarea garanțiilor financiare cerute dezvoltatorilor care solicită racordarea, potrivit Știrile Pro TV. Miza este reducerea proiectelor „speculative” care rezervă capacitate în rețea fără să fie construite, ceea ce poate întârzia sau scumpi proiectele viabile.
Cancelaria premierului a transmis către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) un punct de vedere în dezbaterea publică privind modificarea regulilor de stabilire a garanțiilor pentru racordare. Aceste garanții sunt depuse de dezvoltatori de parcuri fotovoltaice, eoliene și alte capacități de producție atunci când cer acces la rețea.
Executivul susține că „doar o mică parte dintre proiectele aprobate ajung efectiv să fie construite”, ceea ce ar indica „un fenomen speculativ semnificativ”. În acest context, Guvernul consideră că majorarea propusă de ANRE – de la 5% la 20% din tariful de racordare – este necesară, dar insuficientă pentru a rezolva problema.
În paralel, premierul Ilie Bolojan a criticat avizele tehnice de racordare care, în opinia sa, ajung să blocheze sau să scumpească accesul la rețele și a susținut că unele proiecte sunt obținute pentru a fi revândute, nu dezvoltate.
Documentul citat de Guvern propune o creștere „mai consistentă” a garanției financiare, prin una dintre două variante:
Guvernul afirmă că ambele variante ar ridica garanția la un nivel care să descurajeze proiectele neserioase, fără să blocheze investițiile reale.
Pe lângă nivelul garanției, Cancelaria propune ca aceasta să fie constituită mai devreme în proces, încă din faza depunerii cererii de racordare, pentru a evita consumul de resurse administrative pe proiecte fără susținere financiară.
Totodată, sunt recomandate reguli „clare și transparente” privind gestionarea garanțiilor, inclusiv:
Guvernul invocă și experiența Spaniei, unde dezvoltatorii ar depune o garanție fixă de 40 euro/kW (aprox. 200 lei/kW) înainte de depunerea cererii de acces la rețea; fără garanție, cererea nu este luată în considerare. În modelul descris, garanțiile sunt administrate centralizat, iar proiectele care nu avansează pierd sumele depuse.
Propunerile Cancelariei sunt transmise în cadrul dezbaterii publice derulate de ANRE privind modificarea regulilor de garanții pentru racordare. Materialul nu precizează un calendar pentru adoptarea noilor reguli sau forma finală care ar urma să fie aprobată.
Recomandate
Centrala pe gaz de 1.700 MW de la Mintia a ajuns la 83% execuție, iar miza imediată este conectarea la rețelele de electricitate și gaze , etape fără de care investiția nu poate intra în funcțiune, potrivit Antena 3 . Premierul Ilie Bolojan spune că proiectul, construit pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune, este una dintre cele mai importante investiții energetice recente și ar urma să devină cea mai mare centrală pe gaz din UE realizată într-un singur loc. Proiectul vizează o centrală de 1.700 MW , realizată printr-o investiție privată de peste 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei) . Bolojan afirmă că noua capacitate ar însemna „mai multă energie produsă în țară” și „mai puține importuri”, cu un rol important în acoperirea consumului în perioadele dificile, în special iarna. Ce trebuie rezolvat pentru punerea în funcțiune Dincolo de stadiul de execuție, calendarul tehnic și coordonarea instituțiilor devin critice în următoarele luni. Conform mesajului publicat de Ilie Bolojan, urmează: testele de interconectare dintre centrală și stația electrică, descrise ca o etapă tehnică importantă pentru punerea în funcțiune; finalizarea interconectărilor cu rețeaua electrică „în două etape”, din această lună până în octombrie ; asigurarea alimentării cu gaz pentru noua centrală până în august . De ce contează economic și operațional În evaluarea premierului, proiectul are un „rol strategic” pentru securitatea energetică, iar întârzierile în interconectare și în alimentarea cu gaz ar împinge în timp momentul în care capacitatea de 1.700 MW poate contribui efectiv la producția internă. Bolojan susține că, fără investiții în capacități noi și infrastructură modernă, România nu poate obține „competitivitate economică, stabilitate și prețuri corecte” pentru consumatori. [...]
Testele de interconectare ale centralei pe gaz de la Mintia încep în iunie , un pas operațional care condiționează intrarea în producție estimată pentru septembrie 2026 și, implicit, aportul unei noi capacități mari în sistemul energetic, potrivit Știrile Pro TV . Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a vizitat sâmbătă proiectul centralei pe gaze de la Mintia, descris de Palatul Victoria drept „obiectiv strategic de importanță națională” în energie. În discuțiile cu reprezentanții Mass Global Energy Rom , tema principală a fost stadiul lucrărilor și calendarul de implementare, într-un proiect în care ar fi fost investiți peste 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde de lei). Calendarul tehnic: interconectare, apoi gaz Potrivit comunicatului citat, în perioada următoare urmează să înceapă testele de interconectare dintre centrală și stația electrică, etapă necesară pentru punerea în funcțiune a capacităților de producție. Interconectările cu rețeaua electrică ar urma să fie finalizate în două etape, „din această lună și până în octombrie”, iar alimentarea cu gaz a noii centrale trebuie asigurată în luna august. „Este esențial ca toate instituțiile implicate să colaboreze eficient pentru ca aceste teste și etapele următoare să fie realizate fără întârzieri suplimentare.” În același mesaj, Bolojan leagă direct investițiile în capacități noi și infrastructură de competitivitatea economică și de „prețuri corecte” pentru consumatori. Ce se știe despre dimensiunea proiectului și stadiul execuției Proiectul de la Mintia are ca obiectiv atingerea, în acest an, a unei capacități instalate de 1.700 MW și ar urma să devină, la finalizare, „cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană, pe un singur amplasament”. Investiția a ajuns la un stadiu de realizare de 86%, iar testele de interconectare sunt programate să înceapă în iunie. Producția de energie electrică este estimată pentru septembrie 2026, conform aceleiași surse. [...]
Proiectul AUR pentru „profesionalizarea” conducerii ANRE a primit aviz favorabil în CES , un pas procedural care poate influența modul în care este numită conducerea autorității ce reglementează piața de energie, potrivit News . Inițiativa legislativă vizează „specializarea organelor de conducere” ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și a fost inițiată de deputatul AUR Ionelia Priescu . Conform comunicatului partidului, proiectul urmărește promovarea în conducere a unor persoane cu pregătire și experiență în domeniul energetic, cu obiectivul declarat de a consolida independența instituției și de a reduce influența politică asupra deciziilor. „Este o mică victorie pe circuitul de aprobare al acestui proiect, proiect care are ca scop profesionalizarea ANRE prin promovarea în forurile de conducere a specialiştilor cu pregătire tehnică în domeniu. Astfel, vom reuşi să înlăturăm ingerinţele politice de la nivelul acestei autorităţi.” În aceeași declarație, inițiatoarea susține că măsuri similare de profesionalizare ar putea fi aplicate și în cazul altor autorități din România, nu doar la ANRE. Din informațiile disponibile în material, avizul CES este prezentat ca o etapă în „circuitul de aprobare” al proiectului. News nu oferă detalii suplimentare despre calendarul următorilor pași legislativi sau despre conținutul concret al criteriilor propuse pentru conducerea ANRE. [...]
ANRE retrage licența Grenerg , o măsură fără precedent care ridică miza conformării în piața de furnizare , iar clienții companiei vor fi preluați automat de furnizorul de ultimă instanță începând cu 19 iunie 2026, potrivit Economedia . Decizia afectează un portofoliu de 22.564 de locuri de consum. ANRE susține că retragerea licenței este o premieră instituțională și vine după o perioadă în care furnizorul ar fi continuat să încalce obligațiile din legislație, reglementările autorității și condițiile licenței de furnizare, în pofida sancțiunilor aplicate. De ce a intervenit ANRE: abateri repetate și amenzi de peste 1,16 milioane lei Autoritatea afirmă că Grenerg a acumulat, în mai puțin de un an, amenzi totale de 1.165.000 de lei pentru peste 100 de abateri constatate în controale și că ar fi continuat să comită fapte similare celor deja sancționate la nivelul maxim permis de lege. Printre abaterile principale menționate de ANRE se numără: schimbarea furnizorului fără acordul clienților finali; încălcări repetate ale regulilor privind facturarea energiei electrice; probleme legate de relația contractuală cu consumatorii. Președintele ANRE, George Niculescu, a justificat măsura ca fiind ultima opțiune după ce sancțiunile contravenționale nu ar fi dus la corectarea comportamentului. „Retragerea licenței este cea mai severă măsură pe care ANRE o poate dispune față de un furnizor și nu este o decizie pe care o tratăm cu ușurință. (...) În acest caz, au fost constatate încălcări grave și repetate: clienți finali au fost transferați către acest furnizor fără acordul lor, iar regulile de facturare au fost încălcate în mod constant.” Ce se întâmplă cu clienții: preluare de către furnizorul de ultimă instanță ANRE spune că niciun client final nu va rămâne fără energie electrică. Cei 22.564 de clienți afectați, dintre care 22.102 sunt casnici, urmează să fie redistribuiți către furnizorul de ultimă instanță (FUI) desemnat pentru luna iunie 2026, „fără întreruperea alimentării”. Clienții care nu acceptă prețul oferit de FUI pot, potrivit autorității, să încheie un contract cu un alt furnizor ales de ei. ANRE indică platforma www.posf.ro , unde consumatorii au acces la un comparator de prețuri și la posibilitatea de a încheia contracte. Contextul controalelor și al sancțiunilor ANRE leagă cazul de informații apărute în spațiul public și de sesizări ale consumatorilor, care au dus la un control în iunie 2025. În urma acestuia, autoritatea arată că a aplicat amenzi de 760.000 de lei pentru 84 de abateri. Ulterior, în perioada octombrie 2025–martie 2026, au urmat noi controale și încă 41 de amenzi, în valoare totală de 405.000 de lei. Retragerea licenței intră în vigoare la 19 iunie 2026 și marchează o escaladare a intervenției de reglementare, după ce ANRE susține că sancțiunile financiare nu au fost suficiente pentru a opri repetarea abaterilor. [...]
AGA Hidroelectrica a aprobat bugetul și un plan de investiții de 1,539 miliarde lei, în timp ce compania intră într-o nouă etapă de tensiuni de guvernanță , după ce Ilie Bolojan a girat bugetul deși condiționase anterior aprobarea de introducerea în contractele directorilor a unor obligații explicite privind realizarea de capacități de stocare, potrivit Profit . În același timp, în ședința AGA de astăzi a fost aprobată suspendarea contractului de mandat al președintelui Consiliului de Supraveghere, Silviu Răzvan Avram , trimis în judecată pentru luare de mită. Suspendarea este valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului. Buget aprobat, deși condiția privind stocarea fusese anunțată public Bolojan declarase recent că le-a transmis directorilor Hidroelectrica că nu va aproba bugetul „dacă în contractele lor de mandat (…) nu se introduc clauze” care să prevadă realizarea, într-un interval de „un an, un an și jumătate”, a „1.500 MWh de stocare”. Publicația notează că acesta a atacat conducerea companiei de mai multe ori în ultima perioadă. În replică, directorul general interimar, Bogdan Badea, a anunțat public că se retrage din cursa pentru postul de CEO cu mandat definitiv, acuzând presiuni politice. Ce prevede bugetul: profit în creștere, investiții mai mari cu 76% Hidroelectrica anticipează pentru anul în curs o creștere cu 8% a profitului net față de anul trecut, la circa 3,596 miliarde lei. Producția proprie și vânzările totale de energie (inclusiv energia achiziționată de la terți) sunt prognozate în creștere cu 15%, la 13,67 TWh, respectiv 16,22 TWh. Compania se așteaptă la un an hidrologic 2026 mai bun, mai apropiat de mediile multianuale, după seceta gravă de anul trecut. În 2025, Hidroelectrica a consemnat o scădere cu 20% a profitului net, în condițiile reducerii cu 14% a producției nete de electricitate. La elaborarea prognozei de producție pe 2026 s-a ținut cont și de stadiul lucrărilor de retehnologizare de la hidrocentrala Vidraru, așteptată să reînceapă să producă în decembrie. Pe partea financiară, veniturile totale sunt estimate în creștere cu 18%, la 11,139 miliarde lei, inclusiv pe fondul unui preț mediu de vânzare anticipat a fi superior celui de anul trecut. Cheltuielile totale sunt prognozate să urce cu 23%, la 7,615 miliarde lei, compania indicând drept principală cauză dezvoltarea segmentului de furnizare, unde o parte din costuri sunt refacturate și se regăsesc și în creșterea veniturilor. Pentru 2026, Hidroelectrica își propune investiții totale de aproape 1,539 miliarde lei, cu 76% peste nivelul realizat în 2025 (874,2 milioane lei). [...]
Rusia admite dificultăți temporare în aprovizionarea cu carburanți în mai multe regiuni din sud, pe fondul atacurilor aeriene ucrainene , potrivit Focus . Pentru piața energetică, recunoașterea oficială indică o presiune operațională în lanțul intern de distribuție, cu efecte deja vizibile în restricții locale și în decizii de limitare a exporturilor. Ministerul rus al Energiei a transmis, într-un mesaj publicat pe Telegram, că în ultima perioadă companiile din sectorul combustibililor și energiei s-au confruntat cu o intensificare a „atacurilor ostile din aer”, ceea ce a dus la „dificultăți temporare” de aprovizionare în „o serie de regiuni sudice”. Pentru a stabiliza livrările, ministerul a anunțat formarea unui „stat major” împreună cu companii din sector, cu misiunea de a asigura o aprovizionare „stabilă și eficientă” la nivel național. Restricții locale și măsuri la nivel federal În paralel cu mesajul ministerului, autorități instalate de Moscova în Crimeea (peninsulă anexată) și în regiunea Luhansk (zonă anexată din estul Ucrainei) au introdus anterior restricții la eliberarea benzinei. La nivel federal, guvernul rus a interzis, pentru prima dată, exportul de kerosen , măsura fiind anunțată ca valabilă inițial până la finalul lunii noiembrie. Producție sub plan și legătura cu atacurile asupra industriei petroliere Vicepremierul Alexander Novak a recunoscut, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din weekendul trecut, că Rusia produce în prezent mai puțin petrol decât era planificat inițial. El a pus situația pe seama unor reparații neplanificate, fără să detalieze cauzele. În contextul războiului declanșat de Kremlin împotriva Ucrainei, armata ucraineană a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra industriei petroliere ruse, cu obiectivul de a perturba alimentarea cu combustibil a armatei ruse și de a reduce veniturile din energie, importante pentru finanțarea efortului de război. (dpa) [...]
