Știri
Știri din categoria Energie
Ministerul Finanțelor discută cu US Exim Bank finanțări pentru proiecte energetice și de infrastructură, într-un demers care poate influența ritmul investițiilor mari din energie și, implicit, securitatea energetică regională, potrivit Adevărul.
Alexandru Nazare a anunțat că a avut miercuri, la Washington, o nouă întâlnire cu John Jovanovic, directorul general al US Exim Bank, pentru a continua discuțiile începute anul trecut privind finanțarea unor proiecte strategice pentru România. Conform ministrului, dialogul vizează atât accelerarea investițiilor deja începute, cât și lansarea unor proiecte noi, „în special în domeniul energiei”.
Nazare a indicat mai multe direcții prioritare discutate cu partea americană, cu accent pe energie și infrastructură:
Mesajul ministrului leagă explicit proiectele de efecte economice mai largi: „energie mai sigură și mai accesibilă”, stabilitate pe termen lung și poziționarea României ca „hub energetic regional”, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și al dezvoltării regiunii Mării Negre.
În același timp, articolul nu oferă detalii despre sumele discutate, calendarul finanțărilor sau proiectele concrete care ar urma să primească bani, astfel că impactul imediat rămâne deocamdată la nivel de direcții și intenții.
Nazare afirmă că, în perioada următoare, autoritățile vor continua lucrul pentru ca proiectele să avanseze „cât mai rapid” și să producă „rezultate vizibile pentru economie”. Întâlnirea este prezentată ca parte a unor demersuri mai ample de atragere de finanțări externe pentru proiecte strategice, cu prioritate în energie.
Recomandate
România caută finanțare externă pentru proiecte energetice strategice , după ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a discutat la Washington cu US Exim Bank despre posibile mecanisme de finanțare pentru investiții în energie și infrastructură, cu accent pe accelerarea proiectelor deja începute, potrivit Mediafax . Întâlnirile cu reprezentanții băncii americane au avut ca temă centrală consolidarea investițiilor majore și întărirea poziției României în arhitectura de securitate energetică a regiunii, mesajul fiind transmis de Nazare într-o postare pe Facebook. Ministrul spune că reluarea discuțiilor, începute anul trecut, ar confirma interesul părții americane pentru proiecte comune. „Reluarea discuţiilor confirmă că România este considerată un partener serios şi predictibil, iar oportunităţile de proiecte comune promovate de România sunt privite cu interes real de partea americană”, a scris Alexandru Nazare. Ce urmărește România în dialogul cu US Exim Bank Nazare afirmă că obiectivul principal este accelerarea proiectelor în derulare și pregătirea unor investiții noi, mai ales în energie, pe care o descrie drept un sector esențial pentru securitatea economică a României și a regiunii. „Obiectivul principal în dialogul cu US Exim Bank este accelerarea proiectelor deja începute şi pregătirea unor noi investiţii majore, în special în domeniul energiei”, a declarat ministrul. Direcțiile de proiecte menționate Potrivit ministrului, discuțiile au acoperit mai multe direcții, inclusiv proiecte cu impact regional, legate de conectarea piețelor și de reconstrucția Ucrainei. În lista de teme intră: proiecte nucleare; infrastructură de gaze; modernizarea capacităților existente; dezvoltarea de noi proiecte energetice; extinderea cooperării prin mecanisme de garantare și finanțare internațională. Nazare susține că miza depășește infrastructura în sine și vizează efecte economice: energie „mai sigură și mai accesibilă” pentru populație și companii, stabilitate pe termen lung și poziționarea României ca „hub energetic regional”, inclusiv în contextul Mării Negre și al reconstrucției Ucrainei. Context: vizita la Washington Ministrul Finanțelor se află în SUA pentru reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, organizată la Washington DC în perioada 14–20 aprilie 2026. Nazare afirmă că, în perioada următoare, autoritățile vor continua lucrul pentru ca proiectele discutate să avanseze „cât mai rapid” și să producă rezultate vizibile pentru economie. [...]
Statisticile arată că incendiile la instalațiile fotovoltaice sunt mai rare decât sugerează imaginile din presă , iar riscul ține mai ales de anumite componente și de calitatea montajului, potrivit unei analize publicate de Agrarheute . Imaginile cu acoperișuri în flăcări ajung frecvent în media și îi neliniștesc pe proprietarii de clădiri și ferme, însă „statistica reală desenează o imagine complet diferită”, notează publicația. În acest context, Lucas Flügel, reprezentant al Bundesverband des Deutschen Solarhandwerks (BDS – asociația germană a meșteșugarilor din domeniul solar), transmite un mesaj de calm și indică faptul că, pentru a evita incidentele, esențială este montarea corectă. De ce cresc unele statistici, fără ca riscul „intrinsec” să fie mare Articolul dă exemplul Marii Britanii, unde incendiile asociate instalațiilor fotovoltaice au crescut cu 133%. Totuși, această creștere nu este prezentată ca dovadă că panourile fotovoltaice ar avea, în sine, un risc de incendiu „deosebit de ridicat”. Unde apare, de fapt, vulnerabilitatea: componente și montaj Potrivit materialului, nu instalația în ansamblu este problema, ci „în principal anumite componente” care pot face ca o instalație fotovoltaică să ia foc. În același timp, explicațiile BDS pun accent pe execuția montajului: felul în care este instalat sistemul este decisiv pentru prevenirea supraîncălzirilor și a incidentelor. Pentru proprietarii de hale, grajduri sau locuințe, implicația practică este că discuția despre „pericolul panourilor” trebuie mutată spre calitatea proiectării și a instalării, precum și spre alegerea componentelor potrivite, nu spre evitarea tehnologiei ca atare. [...]
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă , este propus ministru al Energiei în Guvernul Luca Niculescu, potrivit HotNews , care citează surse politice. Miza numirii este una de impact operațional : portofoliul Energiei ar putea fi preluat de un specialist din zona tehnică și de consultanță, nu de un politician cu profil clasic, ceea ce poate schimba modul de formulare și implementare a politicilor din sector. Chisăliță este inginer, absolvent al Facultății de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, și are mai multe programe de masterat în domenii conexe energiei: „Valorificarea Gazelor Naturale” (2002), „Managementul și marketingul petrolului” (2006) și „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007), conform informațiilor prezentate de publicație. În plan profesional, articolul notează că a obținut atestate și certificări relevante pentru domeniu, inclusiv: atestat de expert tehnic extrajudiciar și consultant în petrol și gaze (2006), eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris; atestat de auditor energetic eliberat de ANRE (2007); atestat de auditor energetic pentru clădiri eliberat de MDRL (2009); atestat de expert tehnic judiciar în petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției (2010). Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Asociației Energia Inteligentă, citat de HotNews , Chisăliță are peste 15 ani de experiență în poziții de management în companii din sectorul gazelor naturale și a fost consilier pentru doi foști miniștri cu responsabilități în energie. În prezent, este șef de lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov (Catedra Instalații) și membru în organizații profesionale precum Societatea Inginerilor de Petrol și Gaze (SIPG) și Asociația Inginerilor Instalatori din România (AIIR). HotNews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul formal al numirii sau despre prioritățile de guvernare pe care le-ar urma viitorul ministru, informațiile fiind prezentate ca provenind din „surse politice”. [...]
Prelungirea opririi reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă menține presiunea pe sistemul energetic , mai ales seara, însă autoritățile spun că au evitat până acum limitarea consumului la marii clienți industriali, potrivit Profit . Mesajul a fost transmis de secretarul de stat Cristian Bușoi , la conferința Profit Energy.Forum. În intervenția sa, Bușoi a spus că oprirea prelungită a celor două reactoare „creează o presiune pe sistemul energetic național” și „o problemă de adecvanță” (capacitatea sistemului de a acoperi cererea), în special în orele de seară. Cu toate acestea, oficialul a susținut că România a trecut perioada fără să ajungă la limitări pentru marii consumatori industriali, fiind pus „doar cadrul legal” pentru un scenariu considerat puțin probabil în practică. „Până acum România a reușit să treacă cu bine toată această perioadă fără să ajungă să facă limitări la marii consumatori industriali.” De ce nu există un termen public pentru repornire Bușoi a afirmat că redeschiderea reactoarelor este necesară „cât mai urgent”, dar a explicat că un anunț public privind momentul repornirii nu poate fi făcut, invocând două motive: rezervele experților de la Apele Române, ANM și Nuclearelectrica , după ce prognozele anterioare „au fost infirmate de realitate”, pe fondul secetei prelungite; riscul ca un anunț să influențeze comportamente în piață și decizii de afaceri ale unor furnizori, traderi și producători, motiv pentru care autoritățile vor să evite „speculațiile”. „Orice anunț îl facem (...) generează niște comportamente în piață (...) și e foarte important să nu speculăm în această direcție.” Ce urmează: repornirea depinde de „nivelul minim” și de avizul specialiștilor Deși „prognozele încep să arate o creștere”, secretarul de stat a spus că România este încă „departe de nivelul minim de redeschidere”. În plus, ar fi nevoie de prognoze în creștere susținută, pentru a evita situația în care centrala ar fi repornită, iar apoi oprită din nou după scurt timp. Decizia finală va ține de specialiști, care „vor avea ultimul cuvânt” din perspectiva siguranței echipamentelor, a mai spus Bușoi. În paralel, el a indicat că piața regională a fost stabilă, dar a atras atenția că lucrări de mentenanță în regiune și episoade de cerere excepțională în economiile vestice pot reapărea ca factori de presiune. [...]
Nivelul Dunării a ajuns la limita de pompare pentru răcirea de la Cernavodă , iar autoritățile au început intervenții operative pentru a menține condițiile tehnice necesare, potrivit HotNews . Miza este una operațională: chiar și cu reactoarele oprite, centrala are nevoie în continuare de apă pentru răcire, iar scăderea suplimentară a nivelului fluviului poate complica funcționarea sistemelor de pompare. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) transmite că debitele Dunării la intrarea în țară sunt sub 1.200 m³/s, iar la Cernavodă nivelul apei se apropie de limita operațională de −262 cm, relevantă pentru pomparea apei de răcire. La 10 octombrie 2026 a fost înregistrată cota de −259 cm, adică la doar 3 cm peste limită, situație care, potrivit instituției, impune măsuri urgente și coordonate. Ce măsuri au fost dispuse pentru suplimentarea debitelor ANAR a decis suplimentarea temporară cu 20 m³/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, până pe 18 octombrie, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate suplimentare din: acumularea Izbiceni (râul Olt); acumularea Mihăilești (râul Argeș), cu obiectivul de a crește aportul de apă în Dunăre și de a limita scăderea nivelului în sectorul Cernavodă. ANAR precizează că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer și că, după aplicare, va rămâne disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane m³, evacuările urmând să fie realizate controlat. De ce contează: răcirea e necesară și cu reactoarele oprite Deși ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă sunt oprite în acest moment, ele au nevoie în continuare de răcire cu ajutorul apei pompate din Dunăre. Petre Min, șeful Centrului de Răspuns al Centrului Național de Control al Activităților Nucleare (CNCAN), a declarat la Digi24 că, pe lângă suplimentarea debitului, se lucrează la crearea unui baraj care să redirecționeze cât mai multă apă către zona de aspirație a pompelor de răcire din amplasamentul de la Cernavodă. Ce spun autoritățile despre riscul nuclear Oficialul CNCAN afirmă că atingerea limitelor de nivel nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear și că centrala are „rezerve” prin proiectare pentru evitarea accidentelor, inclusiv o rezervă de apă care ar acoperi aproximativ trei zile fără intervenții privind nivelul Dunării. „Atingerea acestor limite nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear. Există rezerve prin proiectarea centralei pentru tot ce înseamnă evitarea accidentelor (…) Sunt rezerve de apă ca timp de trei zile să nu se întâmple absolut nimic în centrala nucleară, chiar fără intervenții privind nivelul Dunării.” În același timp, el a mai spus că, ipotetic, există planuri care pot fi puse în aplicare pentru a evita riscuri pentru populație sau mediu, iar depășirea pragurilor nu conduce „imediat” la un accident, fiind posibile măsuri de prevenție. [...]
Negocierile pentru proiectul SMR de la Doicești rămân blocate pe împărțirea riscurilor , după ce NuScale ar fi refuzat să semneze acorduri cu caracter angajant și ar fi propus, ca alternativă, doar un mecanism de tip „warrants” (drepturi de subscriere de acțiuni la un preț prestabilit), potrivit unui document al Nuclearelectrica analizat de Profit . Miza economică este majoră: România ar urma să plătească inițial un singur modul, iar restul doar după validarea funcționării acestuia. Documentul citat indică drept „cea mai importantă” condiție faptul că România ar urma să plătească un singur mini-reactor de 77 MW din cele 6 preconizate pentru Doicești, iar pentru celelalte 5 module plata să fie făcută doar după ce se dovedește că primul funcționează corespunzător. Blocaj la „FID” și refuzul unui acord obligatoriu În document se arată că, deși propunerile companiei de proiect (RPN) ar fi aliniate practicilor de piață pentru proiecte „FOAK” (First of a Kind – primele proiecte de acest tip, cu riscuri mai mari), NuScale ar fi refuzat semnarea unui acord „binding” (obligatoriu). Conform aceleiași surse, abordarea ar fi „condiționată și restrictivă” din perspectiva unei asumări echilibrate a riscurilor și nu ar oferi o soluție concretă pentru îndeplinirea condiției „FID” (decizia finală de investiție). Tot în document se menționează că propunerile NuScale ar include „limitări și exonerări extinse”, prin care s-ar evita asumarea unor obligații privind rambursarea costurilor pentru cele cinci module și garanții de performanță. „NuScale a încetat a mai da curs acestor discuții”, se arată în documentul Nuclearelectrica citat de Profit. „Framework Agreement”, înlocuit cu o propunere de acțiuni la preț prestabilit O altă condiție descrisă ca esențială pentru SNN (Nuclearelectrica) este încheierea unui acord-cadru („Framework Agreement”), văzut ca instrument pentru o alocare corectă a riscurilor („risk sharing”) și pentru obținerea de beneficii strategice proporționale cu implicarea și riscurile asumate. Potrivit documentului, nu există în prezent o formă agreată a acestui acord sau un mecanism alternativ angajant, iar întârzierile ar fi fost generate de partenerul NuScale, care ar fi renunțat treptat la elemente angajante. În acest context, NuScale ar fi adus în discuție o alternativă bazată pe „warrants” – dreptul SNN de a subscrie acțiuni NuScale la un preț de exercitare prestabilit. Din perspectiva SNN, mecanismul nu ar fi suficient, în forma propusă, pentru îndeplinirea condiției FID, iar solicitarea exprimată este revenirea la „Framework Agreement”. Amplasamentul: condiție neîndeplinită privind riscul de gaze naturale A treia condiție menționată vizează clarificarea/soluționarea situației privind existența gazelor naturale pe amplasament, inclusiv clasificarea puțului Soceram și lucrări de abandonare a puțului – element considerat esențial pentru evaluarea acceptabilității amplasamentului din perspectiva hazardului asociat gazelor naturale. Documentul indică faptul că această condiție este neîndeplinită, nefiind confirmat un cadru procedural pentru măsuri de diminuare a riscurilor, în linie cu cerințele autorităților și bunele practici aplicabile proiectelor nucleare, inclusiv standarde ale AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) . Se mai arată că lipsa suportului instituțional ar fi afectat calendarul proiectului, prin întârzierea unor studii necesare pentru obținerea autorizației de amplasament. RPN ar fi încheiat un acord pentru o evaluare independentă; rezultatele preliminare indicative ar urma să fie disponibile din martie 2027, iar studiul final ar urma să fie emis în octombrie 2027, conform documentului citat. [...]
