Știri
Știri din categoria Energie
Derogările acceptate de SUA pentru Petrotel pot readuce rapid în piață 21% din producția de carburanți a României, într-un moment în care Guvernul încearcă să stabilizeze prețurile la pompă. Potrivit Mediafax, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Washington că autoritățile americane au acceptat solicitarea României de derogare de la regimul sancțiunilor SUA în cazul rafinăriei Petrotel, deținută de grupul rus Lukoil.
Rafinăria Petrotel asigură 21% din producția națională de carburanți și este singura dintre cele patru rafinării de pe teritoriul României care este închisă în prezent. Ivan a spus că, „prin acest mecanism”, rafinăria ar putea funcționa din nou în 45 de zile și ar urma să producă motorină, benzină și kerosen pentru piața locală, pe care ministrul o leagă de „stabilizarea pieței” carburanților.
În același timp, până la ora publicării articolului, nu apărea un document oficial pe site-ul Biroului pentru controlul activelor străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA, instituția care emite licențele prin care Lukoil a obținut anterior amânări repetate de la aplicarea sancțiunilor, în condițiile în care nu își vinde activele din afara Rusiei.
Activitatea rafinăriei a fost oprită în octombrie anul trecut pentru lucrări programate de revizie tehnică, însă nu a mai fost reluată ulterior, pe fondul sancțiunilor internaționale impuse, potrivit informațiilor din articol.
Guvernul a adoptat pe 12 februarie o hotărâre care introduce „supravegherea extinsă” pentru activele deținute de Lukoil în România, după reglementarea cadrului de aplicare și pentru sancțiunile internaționale. Ca supraveghetor al activității operatorilor a fost desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, consilier la Ministerul Energiei.
Cele patru entități aflate sub supraveghere extinsă sunt:
În cazul Petrotel, Ministerul Energiei a solicitat responsabililor americani creșterea duratei licenței OFAC cu cel puțin trei luni, după ce aceasta a fost prelungită în ultima perioadă cu o frecvență lunară, astfel încât să existe un context mai favorabil redeschiderii rafinăriei, conform informațiilor confirmate pentru Mediafax.
În prezent funcționează rafinăria Petrobrazi (OMV Petrom), iar Petromidia Năvodari și Vega Ploiești (Rompetrol) au fost redeschise după revizia planificată și operează la capacitate maximă, potrivit articolului. Petrotel rămâne, deocamdată, singura rafinărie închisă.
În paralel, Guvernul a adoptat un pachet de măsuri pentru atenuarea scumpirilor la pompă, inclusiv declararea crizei pe piața țițeiului și produselor petroliere până la 30 iunie, limitarea adaosurilor, condiționarea exporturilor, reducerea accizei la motorină și impunerea unei taxe de solidaritate, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu menționate în material.
Recomandate
Ministerul Energiei spune că industria nu a primit notificări de deconectare , iar mesajele transmise către marii consumatori vizează doar un cadru procedural folosit în situații-limită, potrivit Economedia . Miza pentru companii este una operațională: evitarea panicii și a deciziilor luate pe baza unor informații eronate despre continuitatea alimentării cu energie. Ministerul afirmă că marii consumatori industriali nu au primit „notificări de limitare sau deconectare”, ci o înștiințare că se află „pe un normativ”. Conform comunicatului, doar dacă s-ar ajunge la o „situație limită”, ar urma să fie transmisă o înștiințare de limitare a consumului cu 24 de ore înainte. Ce înseamnă, de fapt, „limitarea” invocată Instituția precizează că o eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții legate de siguranța sistemului, nu echivalează cu deconectarea industriei și nici nu ar indica faptul că România „a rămas fără energie”. În explicația Ministerului, este vorba despre un instrument de echilibrare și protejare a Sistemului Energetic Național , folosit preventiv atunci când apar: vârfuri de consum; indisponibilități de energie din producția internă sau din import. Contextul: secetă, vreme extremă și acuzații de „colaps energetic” Ministerul susține că situația energetică trebuie urmărită „cu maximă atenție” și că industria trebuie protejată în fața unor factori care „perturbă sectorul energetic”, precum seceta și vremea extremă. În același timp, instituția respinge ideea că România ar fi în pragul unui „colaps energetic” și critică dezinformarea din spațiul public, cu atât mai mult cu cât ar proveni de la un fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan (PSD). [...]
Risc operațional major pentru industrie: deconectările de la rețea pot opri producția și contractele – avertizează Bogdan Ivan , potrivit Mediafax , susținând că primele notificări de limitare a consumului de energie electrică au ajuns deja la companii. Fostul ministru al Energiei afirmă, într-o postare pe Facebook, că „criza a ajuns la poarta fabricilor”, într-un moment în care industria este deja afectată de taxe, costuri ridicate și incertitudine. În acest context, el cere premierului Ilie Bolojan să intervină pentru a evita oprirea producției. Ce spune Bogdan Ivan că se întâmplă în industrie Ivan susține că marile companii au început să primească notificări de la distribuitorii de energie electrică privind deconectarea de la Sistemul Energetic Național, pe fondul crizei energetice. În argumentația sa, fostul ministru insistă asupra efectului imediat al întreruperilor asupra fluxurilor de producție și a obligațiilor comerciale, afirmând că o fabrică „nu se oprește ca un bec”, iar tăierea energiei înseamnă oprirea producției, blocarea contractelor și pierderi care se pot transfera rapid în presiune pe salarii. De ce contează pentru economie: competitivitate și risc de pierderi în lanț Potrivit lui Ivan, reducerea consumului industriei pentru a menține sistemul energetic funcțional nu ar fi o soluție, ci o măsură care ar lovi direct competitivitatea companiilor românești. El susține că nu poți cere industriei să fie competitivă, în timp ce planează riscul ca „mâine s-ar putea să nu aibă energie”. Ivan afirmă că deconectări de câteva ore, repetate pe parcursul mai multor zile, ar putea transforma companii profitabile în companii falimentare și ar putea duce la concedieri masive, menționând „zeci de mii de oameni” ca ordin de mărime al riscului invocat. Ce solicită Guvernului: activarea mecanismului european de solidaritate Fostul ministru îi cere premierului și ministrului Energiei să activeze „mecanismul european de solidaritate”, pe care îl descrie ca drept al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, pentru a limita pierderile pe care le-ar suferi companiile în cazul deconectărilor. În materialul Mediafax sunt indicate și reacții separate: o critică din partea premierului Ilie Bolojan la adresa mesajului lui Bogdan Ivan și o dezmințire a Ministerului Energiei privind „deconectarea sau limitarea consumatorilor industriali”, însă articolul de față redă în principal acuzațiile și solicitările formulate de Ivan. [...]
Repornirea reactoarelor de la Cernavodă ar putea întârzia până la final de septembrie , ceea ce prelungește perioada în care sistemul energetic trebuie să acopere lipsa a circa 20% din producția internă prin importuri și prin aport mai mare din surse regenerabile, potrivit HotNews . Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a spus la Digi24 că o estimare mai exactă privind repornirea poate fi făcută după 15 septembrie. Comandamentul Energetic de la Dispecerul Energetic Național ar fi evaluat că repornirea ar putea fi posibilă abia spre sfârșitul lunii septembrie, cu condiția creșterii nivelului apelor Dunării. „Prognozele sunt rezervate. (...) După 15 septembrie vom face o nouă evaluare, dar ne aşteptăm ca lucrurile să poată fi posibile abia către sfârşitul lunii septembrie”, a declarat Bușoi, citat de News.ro . Cum este acoperit deficitul până la repornire Bușoi a indicat că, în orele de vârf, deficitul de energie electrică va fi acoperit prin importuri, urmând ca producția eoliană din zilele următoare să reducă nevoia de import, care „ar urma să scadă cu mult sub 2.000 MW”. Într-o postare pe Facebook, oficialul a susținut că furnizarea energiei electrice poate fi menținută „în parametri normali” până la repornirea centralei, invocând contribuția producției fotovoltaice în special în orele de vârf din timpul zilei. Miza operațională: nivelul Dunării și răcirea reactoarelor Conform prognozelor menționate, debitul Dunării la intrarea în țară ar urma să rămână scăzut pe parcursul lunii septembrie, cu o posibilă creștere ușoară în jurul datei de 15 septembrie, însă „cu mult sub media ultimilor ani”. În aceste condiții, nivelul apei în zona Cernavodă ar fi insuficient, cel mai probabil toată luna septembrie, pentru răcirea reactoarelor. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă , care asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică din România, a fost oprită complet în 13 august, după ce nivelul Dunării a ajuns la un minim istoric. Schimbare de management la Nuclearelectrica În paralel, Cosmin Ghiță a anunțat că renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica, iar Mihai Laurențiu Gioară urmează să preia funcția de director general provizoriu pentru maximum 5 luni, cu posibilitatea prelungirii o singură dată cu încă 2 luni, „pentru motive întemeiate”. [...]
Republica Moldova a depins în august de importuri pentru 78,36% din energia cumpărată, iar România și Ucraina au acoperit 72,47% din total prin contracte bilaterale , potrivit Adevărul . Datele publicate de Energocom indică o structură a aprovizionării care menține Chișinăul conectat direct la evoluțiile regionale și la disponibilitatea de producție din țările vecine. În luna august 2026, Energocom a achiziționat 297.420 MWh de energie electrică din surse interne și din import, la un preț mediu ponderat de 156,80 euro/MWh (aprox. 784 lei/MWh). Compania precizează că acest preț reprezintă costul de achiziție și nu include taxe și cheltuieli de transport, rezervare de capacitate și alte costuri logistice. Cum s-a acoperit consumul: producție internă vs. import Energia produsă în Republica Moldova a acoperit 21,64% din volumul total achiziționat de Energocom în august. Din această cantitate: aproximativ 20,3% a fost asigurată de parcurile și centralele de energie regenerabilă; 1,35% a provenit de la CET-Nord și Termoelectrica. Restul de 78,36% a fost acoperit prin importuri, ceea ce confirmă dependența ridicată de fluxurile transfrontaliere în perioadele în care producția internă nu acoperă necesarul. România și Ucraina, pilonul importurilor. Ce rol au avut piețele spot Din energia importată, 72,47% din volumul total achiziționat a fost livrată în baza contractelor bilaterale încheiate cu furnizori și producători din România și Ucraina. Separat, 5,89% din volumul total achiziționat a fost procurat de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) – segment spot în care energia se cumpără pentru livrare a doua zi – prin intermediul platformelor OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM). Context regional: sprijin reciproc în condiții de stres în sistem În același material este menționat că, la începutul lunii august, Nuclearelectrica a anunțat că a achiziționat energie din Ucraina, cu sprijinul Energocom, pentru a acoperi deficitul generat de oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă și pentru a reduce impactul asupra pieței românești. Informația apare și într-un material anterior al Adevărul . Nuclearelectrica indică existența unui parteneriat cu Energocom, inclusiv printr-un Memorandum de Înțelegere semnat în 2023, cu obiectivul de a susține reziliența energetică și sprijinul reciproc. Compania românească leagă nevoia de cooperare și de contextul regional, inclusiv de nivelul extrem de scăzut al Dunării pe fondul secetei, care pune presiune pe stabilitatea Sistemului Energetic Național. [...]
Turcia se apropie de punerea în funcțiune a primei sale centrale nucleare, un pas cu impact direct asupra securității energetice și a reducerii importurilor , potrivit Agerpres . Ministrul Energiei, Alparslan Bayraktar, a declarat că reactorul este supus unor teste intensive și „va fi în curând operațional”. Centrala este construită la Akkuyu , în provincia Mersin, pe coasta Mediteranei, de Rosatom (companie controlată de statul rus), în baza unui acord semnat în 2010, în valoare de 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei). Proiectul are o capacitate totală de 4.800 MW și include patru reactoare. Ce înseamnă operaționalizarea Akkuyu pentru mixul energetic al Turciei După finalizare, centrala ar urma să acopere aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al Turciei, echivalentul consumului zonei metropolitane Istanbul. Ankara își justifică extinderea programului nuclear prin două obiective: reducerea dependenței de importurile de energie și decarbonizarea producției de electricitate. Proiectul trebuia să devină operațional în acest an, însă inaugurarea a fost amânată. Conform programării inițiale, primul dintre cele patru reactoare urma să intre în funcțiune încă din 2025. Context geopolitic și planuri de extindere Bayraktar a prezentat o analiză a politicii energetice a Turciei, pregătită împreună cu Agenția Internațională a Energiei (IEA). În paralel, luna aceasta președintele Recep Tayyip Erdogan a discutat cu Vladimir Putin despre extinderea proiectelor comune în domeniul energiei nucleare. Săptămâna trecută, Erdogan a spus că vor fi luate măsuri pentru construirea de noi centrale nucleare, după ce unitatea de la Akkuyu va deveni operațională. Ținta declarată este dezvoltarea unor capacități nucleare de peste 20 GW până în 2050, prin: o a doua centrală planificată pe coasta Mării Negre, în regiunea Sinope; o a treia centrală avută în vedere în regiunea Tracia, în nord-vestul Turciei. Separat, agenția turcă Anka a relatat, citând reprezentanți ai Ministerului Energiei, că ar urma să fie construită până în 2035 o facilitate de stocare pentru deșeurile nucleare în zona Polatl, lângă Ankara, însă guvernul „nu a confirmat încă” aceste planuri. [...]
Ministerul Energiei deschide un apel de 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) pentru stocare în baterii , cu finanțare nerambursabilă din Fondul pentru modernizare , iar companiile pot depune proiecte până la finalul lunii viitoare, potrivit Mediafax . Miza economică este accelerarea investițiilor în capacități autonome (stand-alone) de stocare, într-un moment în care România se află în alertă energetică și are nevoie de flexibilitate în Sistemul Electroenergetic Național (SEN). Apelul este lansat de Ministerul Energiei și vizează dezvoltarea de noi instalații autonome de stocare în baterii, conectate la rețelele de transport sau distribuție, indiferent de nivelul de tensiune. Programul este derulat prin procedură de ofertare concurențială, iar perioada de depunere este de două luni: 1 septembrie – 30 octombrie, în platforma MySMIS2021 . Context: alertă energetică și capacități de stocare sub presiune România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au redus și producția hidrocentralelor de pe fluviu. Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor, iar starea de alertă a fost prelungită din 30 august pentru 30 de zile. La 1 august 2026, SEN avea o capacitate totală de 989 MW în instalații de stocare, incluzând atât stocarea independentă, cât și cea integrată în centrale electrice mixte. Separat, Transelectrica a anunțat că, la 20 august, SEN a depășit pragul de 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare conectate la rețea de la începutul anului 2026. Compania estimează că până la finalul lui 2026 vor fi conectate aproximativ 1.000 MW în centrale fotovoltaice și eoliene și aproximativ 1.000 MW în instalații de stocare, la care se adaugă capacități pe gaze naturale din centralele de la Mintia și Iernut. Cine poate aplica și ce se finanțează Solicitanții eligibili sunt întreprinderile de orice dimensiune (micro, mici și mijlocii, mari), inclusiv firme nou înființate, care au în actul constitutiv activități aferente diviziunii CAEN 35, cu respectarea criteriilor din Schema de ajutor de stat și Ghidul solicitantului. Pentru întreprinderile nou înființate, capitalul social subscris și vărsat trebuie să fie de minimum 100.000 lei. Activitățile eligibile includ: achiziția de instalații/echipamente noi pentru construirea de instalații autonome de stocare în baterii; realizarea de construcții aferente proiectului de stocare. Condiții tehnice minime și plafonul finanțării Pentru eligibilitate, proiectele trebuie să vizeze o instalație nouă, autonomă (stand-alone), iar instalația trebuie să aibă: putere instalată de minimum 1 MW; raport capacitate (MWh) / putere (MW) de minimum 2:1, astfel încât să poată funcționa la puterea instalată cel puțin două ore (în regim de încărcare și, după caz, descărcare). În privința ajutorului de stat: valoarea maximă este de 69.000 euro/MWh de stocare instalat; valoarea solicitată nu poate depăși 15 milioane euro (aprox. 75 milioane lei) per întreprindere, indiferent de numărul proiectelor depuse; intensitatea maximă a ajutorului este de până la 100% din costurile eligibile. Investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune în termen de 48 de luni de la semnarea contractului de finanțare. Reguli de mediu și baza legală Investițiile trebuie să respecte principiul DNSH („a nu aduce prejudicii semnificative”), în conformitate cu prevederile aplicabile ale Clean Industrial Deal State Aid Framework (CISAF), conform documentelor citate. Apelul se derulează în baza: Ordinului ministrului energiei nr. 745/16.07.2026 (Schema de ajutor de stat), publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 27 iulie 2026; Ordinului ministrului energiei nr. 915/14.08.2026 (Ghidul solicitantului). [...]
