Știri
Știri din categoria Energie
România caută finanțare externă pentru proiecte energetice strategice, după ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a discutat la Washington cu US Exim Bank despre posibile mecanisme de finanțare pentru investiții în energie și infrastructură, cu accent pe accelerarea proiectelor deja începute, potrivit Mediafax.
Întâlnirile cu reprezentanții băncii americane au avut ca temă centrală consolidarea investițiilor majore și întărirea poziției României în arhitectura de securitate energetică a regiunii, mesajul fiind transmis de Nazare într-o postare pe Facebook. Ministrul spune că reluarea discuțiilor, începute anul trecut, ar confirma interesul părții americane pentru proiecte comune.
„Reluarea discuţiilor confirmă că România este considerată un partener serios şi predictibil, iar oportunităţile de proiecte comune promovate de România sunt privite cu interes real de partea americană”, a scris Alexandru Nazare.
Nazare afirmă că obiectivul principal este accelerarea proiectelor în derulare și pregătirea unor investiții noi, mai ales în energie, pe care o descrie drept un sector esențial pentru securitatea economică a României și a regiunii.
„Obiectivul principal în dialogul cu US Exim Bank este accelerarea proiectelor deja începute şi pregătirea unor noi investiţii majore, în special în domeniul energiei”, a declarat ministrul.
Potrivit ministrului, discuțiile au acoperit mai multe direcții, inclusiv proiecte cu impact regional, legate de conectarea piețelor și de reconstrucția Ucrainei. În lista de teme intră:
Nazare susține că miza depășește infrastructura în sine și vizează efecte economice: energie „mai sigură și mai accesibilă” pentru populație și companii, stabilitate pe termen lung și poziționarea României ca „hub energetic regional”, inclusiv în contextul Mării Negre și al reconstrucției Ucrainei.
Ministrul Finanțelor se află în SUA pentru reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, organizată la Washington DC în perioada 14–20 aprilie 2026. Nazare afirmă că, în perioada următoare, autoritățile vor continua lucrul pentru ca proiectele discutate să avanseze „cât mai rapid” și să producă rezultate vizibile pentru economie.
Recomandate
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că România a securizat și negociat finanțări externe care pot schimba calendarul marilor proiecte energetice , într-un pachet estimat la circa 3,5 miliarde de euro, după discuții la Washington cu instituții financiare internaționale și autorități americane, potrivit Adevărul . Ivan afirmă că a avut întâlniri „la cel mai înalt nivel” cu Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank , State Department, DFC și MIGA/IFC, cu obiectivul de a atrage finanțare și parteneriate pentru proiecte strategice din energie nucleară, gaze naturale și infrastructură de transport energetic. Miza principală: finanțare pentru nuclear, cu accent pe Cernavodă Cel mai important rezultat anunțat vizează energia nucleară: România ar putea primi finanțare de până la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă. În paralel, negocierile pentru Unitățile 3 și 4 sunt în desfășurare, inclusiv cu US EXIM Bank. „Pentru nuclear, am avansat concret: finanțare de până la 3 miliarde de dolari pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă, discuții în curs pentru finanțarea Unităților 3 și 4, inclusiv cu US EXIM Bank.” Ministrul susține că dezvoltarea Unităților 3 și 4 ar avea un impact major în sistemul energetic: aproximativ 19.000 de locuri de muncă și circa 33% din producția de energie nucleară a României. Gaze și interconectare: 495 milioane dolari pentru rețeaua de transport Pe componenta de gaze naturale și infrastructură, Ivan spune că România a obținut sprijin pentru proiectele din Marea Neagră, pentru dezvoltarea rețelei de transport al gazelor și pentru interconectarea regională. Totodată, a fost „securizată” o finanțare de 495 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) destinată extinderii rețelei de transport gaze și consolidării interconectării energetice regionale. Petrotel: derogare OFAC până în octombrie 2026 Un alt element cu impact operațional imediat, potrivit ministrului, este obținerea unei derogări OFAC pentru rafinăria Petrotel, valabilă până la 29 octombrie 2026. Ivan afirmă că Petrotel asigură 21% din producția națională și că, odată cu repornirea rafinăriei, România ar putea acoperi integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte importantă din consumul de combustibil pentru aviație. Ce înseamnă pentru piață, în versiunea ministrului Bogdan Ivan leagă pachetul de finanțări și negocieri de obiective de politică energetică: reducerea dependenței și creșterea stabilității pieței interne, cu „costuri mai predictibile” pentru consumatori. „Toate aceste demersuri au un singur scop: mai multă stabilitate, mai puțină dependență și costuri mai predictibile pentru români.” [...]
România are carburanți suficienți, iar statul își păstrează pârghii de intervenție , inclusiv posibilitatea de a condiționa exporturile în context de criză, potrivit declarațiilor ministrului Energiei, Bogdan Ivan , citate de Stirile Pro TV , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Ministrul a spus că România „și-a luat toate măsurile necesare” pentru a evita probleme de aprovizionare pe piața de carburanți. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, în județul Hunedoara, după ce a fost întrebat dacă există riscuri pentru alimentarea cu carburanți în România, în contextul conflictului din regiune. Ce măsuri invocă Ministerul Energiei Bogdan Ivan a enumerat mai multe elemente pe care le prezintă drept garanții pentru continuitatea aprovizionării: o derogare obținută din partea SUA pentru repornirea rafinăriei Petrotel; contracte gestionate împreună cu Kazahstan, Azerbaidjan și Guyana Franceză, pentru asigurarea necesarului de petrol; declararea stării de criză, care permite condiționarea exporturilor în cazul petrolului; existența rezervelor strategice, la care, potrivit ministrului, România „încă nu a apelat până acum”. Context: semnal către piață, pe fondul volatilității regionale Ministrul a mai afirmat că „începe să se regleze” situația pe piața carburanților și a susținut că România „stă mult mai bine decât alte state din Uniunea Europeană”. Materialul este atribuit de publicație sursei News.ro . [...]
România ar urma să atragă investiții de 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) în energie și gaze , după discuții purtate la Washington de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care vizează în principal finanțări pentru modernizarea capacităților nucleare și extinderea infrastructurii de transport al gazelor, potrivit Wall-Street . Miza economică este accesul la finanțare externă pentru proiecte mari de infrastructură energetică, într-un moment în care autoritățile le leagă de „stabilitate”, reducerea dependențelor și costuri mai predictibile pentru consumatori. Ce finanțări spune ministrul că a obținut sau a discutat Într-o postare pe Facebook, Bogdan Ivan afirmă că a avut întâlniri „la cel mai înalt nivel” cu instituții și structuri precum Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank , State Department, DFC și MIGA/IFC, pentru a atrage finanțare și parteneriate pentru proiecte energetice considerate strategice. Potrivit ministrului, rezultatele invocate includ: finanțare de până la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă ; discuții despre finanțarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă , inclusiv cu US EXIM Bank ; finanțare de 495 milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru dezvoltarea rețelei de transport gaze și interconectare regională . În același context, ministrul susține că proiectul Cernavodă Unitățile 3 și 4 ar însemna aproximativ 19.000 de locuri de muncă și 33% energie nucleară în producția națională. Derogare OFAC pentru Petrotel și implicațiile pentru carburanți Ministrul mai spune că România a obținut derogarea OFAC (autorizație/exceptare acordată de autoritatea americană de control al sancțiunilor) pentru rafinăria Petrotel până la 29 octombrie 2026 . Conform informațiilor prezentate, Petrotel ar asigura 21% din producția națională , iar repornirea rafinăriei ar putea permite României să își acopere integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte importantă din consumul de combustibil pentru aviație. [...]
România încearcă să transforme dialogul direct cu Casa Albă în finanțări și investiții energetice , după o întâlnire la Washington cu Jarrod Agen, directorul Consiliului pentru Dominanță Energetică, potrivit Economica . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că discuțiile au vizat consolidarea cooperării în energie, inclusiv oportunități de finanțare, dezvoltarea infrastructurii și implicarea capitalului american în proiecte majore din regiune. Nazare afirmă că România se află „într-una dintre cele mai bune poziții din ultimii ani” în relația cu administrația SUA, iar tema centrală a fost rolul României ca hub energetic regional, pe fondul competiției globale pentru resurse și al nevoii de reducere a dependențelor strategice. Informațiile sunt relatate de Agerpres, pe baza unei postări a ministrului pe Facebook. Ce urmărește România: bani, infrastructură, capital american În discuția cu oficialul american, ministrul indică trei direcții concrete: oportunități de finanțare pentru proiecte strategice; dezvoltarea infrastructurii energetice; atragerea capitalului american în proiecte majore din regiune. Miza, în viziunea sa, este ca aceste contacte să se traducă în rezultate economice, prin investiții și susținerea proiectelor strategice, cu Ministerul Finanțelor în rol de facilitator pentru un profil de „partener predictibil și competitiv”. De ce contează interlocutorul de la Casa Albă Nazare descrie Consiliul pentru Dominanță Energetică drept o structură creată la nivelul Casei Albe pentru accelerarea proiectelor strategice, reducerea birocrației și coordonarea instituțiilor-cheie, de la energie și mediu până la comerț și politică externă. În acest cadru, Jarrod Agen este prezentat ca un actor relevant în definirea politicilor energetice ale administrației Trump. Context: reuniunile FMI și Băncii Mondiale, la Washington Întâlnirea are loc în timpul vizitei ministrului Finanțelor în SUA, unde participă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, desfășurată la Washington DC în perioada 14–20 aprilie 2026. [...]
Uniunea Europeană pregătește intervenții de urgență pentru a evita un deficit de kerosen care ar putea duce la anulări de zboruri și costuri mai mari pentru companiile aeriene , pe fondul perturbării aprovizionării din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Măsurile, descrise de surse citate de Reuters, ar urma să fie prezentate săptămâna viitoare și vizează reducerea dependenței de importurile din regiune și creșterea importurilor din SUA. Planul nu este finalizat și include recomandări neobligatorii către statele membre, într-un context în care companiile aeriene europene avertizează că, în următoarele săptămâni, ar putea apărea un deficit de combustibil pentru avioane, cu risc de perturbare a sezonului de vară. Conflictul din Iran a împins în sus prețul kerosenului, ceea ce a frânat dezvoltarea industriei aeriene și a forțat operatorii să majoreze tarifele, să reducă planurile de expansiune și să își revizuiască estimările. Europa este descrisă ca fiind deosebit de vulnerabilă deoarece importă aproximativ 30–40% din combustibilul pentru avioane, iar cel puțin jumătate din aceste importuri provin din Orientul Mijlociu. Ce instrumente ia în calcul Comisia Europeană Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că Executivul comunitar intenționează să prezinte săptămâna viitoare un răspuns la criza energetică, inclusiv măsuri privind combustibilul pentru avioane. Potrivit aceleiași surse, disponibilitatea aprovizionării „rămâne principala sursă de îngrijorare”, iar dacă furnizarea este afectată în continuare, UE ar putea lansa o eliberare coordonată de stocuri de combustibil pentru avioane. Conform Reuters, Comisia mai intenționează: să introducă o „cartografiere” la nivelul UE a capacității de rafinare pentru produse petroliere; să adopte măsuri pentru ca „capacitatea de rafinare existentă să fie utilizată și menținută pe deplin”. Importuri din SUA și limitări tehnice: Jet A vs Jet A-1 Executivul comunitar analizează și platforma logistică de distribuție pentru a crește utilizarea combustibilului american Jet A, mai puțin folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european. În schimb, Jet A-1 (standardul european) este mai potrivit pentru zboruri pe distanțe lungi, la altitudini mari și temperaturi scăzute și este preferat de sectorul militar. Digi24 notează că importurile de combustibil pentru avioane din SUA și Nigeria au crescut semnificativ în aprilie. Riscul operațional: anulări de zboruri și reguli privind compensațiile Directorul general al Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA), Willie Walsh, a avertizat că zborurile în Europa ar putea începe să fie anulate de la finalul lunii mai, din cauza deficitului de kerosen. În paralel, mai multe companii aeriene au anunțat deja reduceri de capacitate, invocând costurile ridicate ale combustibilului. Planul UE ar urma să includă indicații pentru gestionarea situațiilor de deficit, inclusiv: impactul anulărilor asupra sloturilor de aeroport (drepturi de operare la anumite ore); regulile UE menite să împiedice practica de a încărca combustibil suplimentar din locații mai ieftine. Totodată, UE ar urma să stabilească dacă un eventual deficit de combustibil poate fi considerat suficient de „excepțional” încât operatorii aerieni să poată evita plata compensațiilor pentru anularea zborurilor, conform reglementărilor europene. Tranziția la combustibili sintetici rămâne în picioare, în ciuda presiunilor Sursele citate susțin că UE a decis deja că nu sunt justificate solicitările companiilor aeriene de amânare a termenului din 2030 privind utilizarea obligatorie a combustibililor sintetici pentru aviație, argumentul fiind că aceste produse nu vor fi fabricate în cantități suficiente. În baza regulamentului RefuelEU (adoptat în 2023), companiile aeriene trebuie să crească treptat ponderea SAF (combustibili de aviație sintetici) în alimentarea aeronavelor: de la 2% în prezent la 6% în 2030, 20% în 2035 și 70% în 2050. Digi24 mai arată că SAF costă de trei până la cinci ori mai mult decât combustibilul tradițional și reprezintă doar 0,3% din aprovizionarea globală cu combustibil pentru avioane. În acest context, analiștii se așteaptă la noi reduceri de capacitate, mai multe aeronave ținute la sol și suprataxe, urmărind rezultatele companiilor aeriene pentru indicii despre impactul războiului asupra profitului și veniturilor. Companiile aeriene spun că este dificil de anticipat evoluția cererii în semestrul al doilea din 2026, pe fondul îngrijorărilor turiștilor legate de turbulențe și scumpiri. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice și portuare au lăsat 380.000 de oameni fără curent în nordul Ucrainei , într-un nou val care menține presiunea asupra rețelei electrice și a logisticii maritime, potrivit Kyiv Post . Lovitura din regiunea Cernihiv a vizat o facilitate energetică din districtul Nijîn în jurul orei 4:00, iar operatorul regional Chernihivoblenergo a raportat întreruperea alimentării cu electricitate pentru 380.000 de locuitori din orașele Cernihiv, Prîlukî, Nijîn și Slavutîci, plus mai multe districte din jur. Echipele de intervenție lucrau la restabilirea alimentării. Porturi și active industriale lovite în Odesa În paralel, în regiunea Odesa au fost raportate atacuri asupra infrastructurii portuare și industriale din districtul Odesa, potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper. Conform informațiilor prezentate, au fost avariate: clădiri administrative; depozite agricole; autobuze; rezervoare de stocare. Cel puțin o persoană a fost rănită, iar incendiile izbucnite la locurile impactului au fost stinse de serviciile de urgență. Zaporizhzhia: pagube în zone rezidențiale și o facilitate de infrastructură În Zaporizhzhia, drone de tip Shahed (proiect iranian) au lovit zone rezidențiale ale centrului regional. Șeful Administrației Militare Regionale, Ivan Fedorov, a declarat că au fost afectate o facilitate de infrastructură, locuințe private și vehicule. Cel puțin un bărbat a fost rănit și primește îngrijiri medicale. Context: campanie aeriană intensificată, cu interceptări ridicate Atacurile nocturne sunt prezentate ca parte a unei intensificări a campaniei aeriene. Pentru ziua precedentă, 17 aprilie, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat lansarea a 172 de drone și a unei rachete balistice Iskander-M, cu 147 de ținte interceptate de apărarea antiaeriană. Chiar și cu o rată mare de interceptare, loviturile „sistemice” asupra rețelei energetice continuă să apese asupra eforturilor de refacere ale țării, notează publicația. [...]
