Știri
Știri din categoria Energie
Austria își mărește rapid „bateria” din sistemul energetic prin înălțarea a două baraje de hidrocentrale cu acumulare prin pompare, o soluție de stocare care, la costuri mult sub alternativele pe baterii, ar urma să ajute la integrarea producției eoliene și fotovoltaice, potrivit PiataAuto.
Austria are în derulare două proiecte rare în Europa: înălțarea unor baraje existente, operațiune descrisă ca fiind mai dificilă decât construirea unuia nou, deoarece noua structură trebuie integrată în barajul vechi și trebuie verificată/întărită fundația pentru presiunea suplimentară a volumului de apă.
Cel mai mare proiect vizează hidrocentrala Limberg, unde barajul Wasserfallboden (numit adesea și „Limberg”) va fi înălțat cu 9 metri, de la 120 la 129 metri. Consecința directă este creșterea volumului utilizabil al lacului de acumulare cu 12,7 milioane metri cubi, până la 93,9 milioane metri cubi, adică o majorare a capacității de stocare cu 15,6%.
În termeni energetici, această modificare ar permite sistemului Limberg să stocheze încă 30 GWh în rezervorul modificat. Publicația explică rolul centralelor cu pompare: absorb energie când există excedent în rețea (pompează apă în rezervorul superior) și o livrează la vârf de consum (apa revine spre rezervorul inferior, producând electricitate).
Al doilea proiect este la hidrocentrala Fragrant, unde barajul Wurtendamm, care formează lacul Wurtenspeicher, va fi înălțat cu 8,5 metri. Volumul utilizabil de apă ar urma să crească de la 2,7 milioane metri cubi la 5 milioane metri cubi (un plus de 2,3 milioane).
Estimativ, noul volum ar adăuga aproape 4 GWh capacitate de stocare. În anumite perioade ale anului, notează sursa, debitul suplimentar acumulat natural poate face ca aceste hidrocentrale să producă mai multă electricitate decât absorb din sistem.
Contextul este planul Austriei pentru 2030, anunțat în 2020: adăugarea a 27 TWh de producție, eliminarea surselor fosile și a importurilor și atingerea unui mix 100% regenerabil, cu statut de exportator net. În acest scenariu, ponderea hidro ar rămâne la circa 56%, iar fotovoltaicul și eolianul ar urca împreună la 35% (15% solar, 20% eolian) — o combinație care necesită stocare pentru a compensa intermitența.
PiataAuto compară explicit costurile cu o alternativă pe baterii: pentru 30 GWh, ar fi necesare 7.680 containere de baterii (la un cost de 6,75 miliarde de dolari, fără transport și instalare), ceea ce face ca înălțarea barajelor să fie, în această logică, o opțiune „de zeci de ori” mai ieftină.
Ambele baraje sunt la circa 1.700 metri altitudine, în zone unde vântul poate ajunge frecvent la 100 km/h, ceea ce complică execuția. Pentru lucrări, rezervoarele au fost golite, inclusiv pentru evacuarea sedimentelor și intervenții la fundație.
Consolidarea include forări și piloni de susținere a fundației, cu diametrul de 120 cm și adâncimi între 2,7 și 22,5 metri. Doar barajul mai mic ar urma să primească 167 de piloni noi; la barajul mare, atât numărul, cât și adâncimea sunt mai mari, fără un total precizat.
Finalizarea ambelor proiecte este indicată „în acest an”, urmată de o perioadă de reumplere a rezervoarelor; din 2027, hidrocentralele ar urma să contribuie la echilibrarea sistemului energetic.
Recomandate
Cancelaria premierului vrea garanții mai mari și mai devreme pentru racordare, ca să reducă blocajele din rețea : potrivit Agerpres , instituția a transmis către ANRE un set de propuneri în dezbaterea publică privind modificarea regulilor de stabilire a garanțiilor financiare pe care dezvoltatorii trebuie să le constituie când cer racordarea la rețeaua electrică. Miza este una de reglementare cu efect direct asupra pieței: Guvernul susține că actualul mecanism permite blocarea de capacitate în rețea de către proiecte care nu se mai construiesc, iar o garanție mai ridicată ar trebui să descurajeze comportamentele speculative fără să oprească investițiile „reale”. Ce schimbări propune Cancelaria premierului ANRE are în discuție creșterea garanției de la 5% la 20% din tariful de racordare, măsură menită să reducă numărul proiectelor care „blochează capacitate în rețea fără a fi realizate”. Cancelaria consideră însă, pe baza analizelor invocate în comunicatul Guvernului, că această creștere „nu este suficientă”. În acest context, Cancelaria propune o majorare „mai consistentă” a garanției, prin una dintre două variante: garanție fixă de 30 euro/kW instalat (aprox. 150 lei/kW), legată direct de dimensiunea proiectului; formulă mixtă : 50% din tariful de racordare + 20 euro/kW instalat (aprox. 100 lei/kW), pentru a reflecta atât mărimea proiectului, cât și costurile din rețea. Totodată, Cancelaria cere ca garanția să fie constituită mai devreme în proces , încă din faza depunerii cererii de racordare, pentru a evita consumarea de resurse administrative pe proiecte fără susținere financiară. Reguli de executare și transparență Propunerile includ și un set de reguli privind administrarea garanțiilor: executarea garanției dacă proiectul este abandonat nejustificat; returnarea treptată a sumelor pe măsură ce proiectul avansează; raportare publică periodică despre modul de utilizare a garanțiilor. Modelul invocat: Spania În argumentație este menționată experiența Spaniei , unde mecanismul este mai strict și aplicat mai devreme: dezvoltatorii depun o garanție fixă de 40 euro/kW (aprox. 200 lei/kW) înainte de depunerea cererii de acces la rețea; fără garanție, cererea nu este luată în considerare. În plus, garanțiile sunt administrate printr-un sistem centralizat, iar proiectele care nu avansează pierd sumele depuse. Context: presiune pe „deparazitarea” ATR-urilor Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a spus că trebuie desființate avizele tehnice de racordare (ATR) care blochează sau scumpesc accesul la rețele și a susținut că 90% dintre proiecte ar avea caracter speculativ, urmând să fie făcute publice listele cu societățile care au obținut ATR-uri. În același registru, secretarul general al ANRE, Mircea Man, a declarat că au fost emise peste 78.000 de acorduri tehnice de racordare, însă sub 8.000 ar avea șanse reale să funcționeze. În etapa următoare, propunerile Cancelariei intră în procesul de consultare publică derulat de ANRE, care urmează să decidă forma finală a modificărilor de reglementare privind garanțiile de racordare. [...]
România intră pe radarul finanțărilor nucleare ale Băncii Mondiale , o mișcare cu potențial de a schimba costul și bancabilitatea proiectelor din sector , potrivit Profit , care notează că este prima finanțare a instituției în domeniul nuclear din ultimii 60 de ani. Informația este relevantă în primul rând prin implicațiile economice: intrarea Băncii Mondiale într-un proiect nuclear poate funcționa ca un „semnal” pentru piață, reducând percepția de risc și, implicit, costurile de finanțare pentru proiecte similare. În mod tipic, astfel de proiecte sunt greu de finanțat comercial din cauza duratei mari, complexității tehnice și riscurilor de reglementare. De ce contează pentru piața energiei Pentru România, o finanțare de acest tip poate avea efecte în lanț asupra modului în care sunt structurate și finanțate investițiile mari din energie, în special cele cu componentă nucleară, unde accesul la capital ieftin și pe termen lung este esențial. În același timp, faptul că Banca Mondială revine în zona nucleară după decenii sugerează o schimbare de abordare la nivel internațional, într-un moment în care securitatea energetică și decarbonizarea (reducerea emisiilor) apasă pe deciziile de investiții. Ce informații lipsesc din materialul disponibil Textul extras pus la dispoziție nu include detalii operaționale sau financiare despre această finanțare (valoare, beneficiar, instrumentul de finanțare, condiții, calendar). În absența acestor elemente, impactul concret asupra companiilor implicate și asupra proiectelor vizate nu poate fi cuantificat din datele disponibile aici. [...]
Ministerul Finanțelor discută cu US Exim Bank finanțări pentru proiecte energetice și de infrastructură , într-un demers care poate influența ritmul investițiilor mari din energie și, implicit, securitatea energetică regională, potrivit Adevărul . Alexandru Nazare a anunțat că a avut miercuri, la Washington, o nouă întâlnire cu John Jovanovic, directorul general al US Exim Bank, pentru a continua discuțiile începute anul trecut privind finanțarea unor proiecte strategice pentru România. Conform ministrului, dialogul vizează atât accelerarea investițiilor deja începute, cât și lansarea unor proiecte noi, „în special în domeniul energiei”. Ce proiecte au fost puse pe masă Nazare a indicat mai multe direcții prioritare discutate cu partea americană, cu accent pe energie și infrastructură: continuarea finanțării proiectelor nucleare, inclusiv modernizarea unităților existente și dezvoltarea de noi capacități; dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale, inclusiv proiectul Coridorului Vertical, unde România ar avea „un rol major” pentru securitatea energetică regională; sprijin pentru investiții în infrastructură și industrie, prin mecanisme de garantare și finanțare oferite de partea americană; identificarea de noi instrumente de finanțare comune, inclusiv prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare din România , pe care ministrul o descrie ca potențial „vehicul important” pentru proiecte cu parteneri strategici. De ce contează economic: ritmul investițiilor și poziționarea regională Mesajul ministrului leagă explicit proiectele de efecte economice mai largi: „energie mai sigură și mai accesibilă”, stabilitate pe termen lung și poziționarea României ca „hub energetic regional”, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și al dezvoltării regiunii Mării Negre. În același timp, articolul nu oferă detalii despre sumele discutate, calendarul finanțărilor sau proiectele concrete care ar urma să primească bani, astfel că impactul imediat rămâne deocamdată la nivel de direcții și intenții. Ce urmează Nazare afirmă că, în perioada următoare, autoritățile vor continua lucrul pentru ca proiectele să avanseze „cât mai rapid” și să producă „rezultate vizibile pentru economie”. Întâlnirea este prezentată ca parte a unor demersuri mai ample de atragere de finanțări externe pentru proiecte strategice, cu prioritate în energie. [...]
Europa ar putea ajunge la anulări masive de zboruri în următoarele săptămâni, dacă blocada din Strâmtoarea Ormuz se prelungește și taie aprovizionarea cu kerosen (combustibil pentru avioane), potrivit Profit . Riscul este descris de experți ca o posibilă penurie „sistemică”, cu efect direct asupra capacității companiilor aeriene de a opera cursele programate. Miza este una operațională și economică: o lipsă de kerosen ar lovi exact înaintea sezonului de vârf al călătoriilor, când cererea de zboruri și fluxurile turistice sunt la maxime, iar orice reducere de capacitate se propagă rapid în lanțul de servicii (aeroporturi, turism, transport). De ce Strâmtoarea Ormuz poate declanșa o criză de combustibil pentru aviație Claudio Galimberti, economist-șef la Rystad Energy , a declarat pentru CNBC că situația companiilor aeriene depinde în mare măsură de cantitatea de petrol care va mai tranzita strâmtoarea. „Situația ar putea deveni sistemică în următoarele trei-patru săptămâni, ceea ce ar putea duce la reduceri severe ale zborurilor în Europa începând chiar din lunile mai și iunie.” În material se arată că traficul pe această rută maritimă strategică s-a oprit după ce Iranul a închis strâmtoarea în contextul războiului cu Statele Unite și Israel, ceea ce a dus la o creștere abruptă a prețurilor petrolului. După eșecul negocierilor de pace dintre Statele Unite și Iran, Washingtonul ar fi început o blocadă navală asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene din Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a reduce exporturile de petrol ale Iranului și de a crește presiunea asupra Teheranului. Semnale de penurie: oprirea navelor și căutarea de surse alternative Rico Luman, economist senior la ING, avertizează că există „numeroase semnale” privind o posibilă penurie în săptămânile următoare dacă aprovizionarea nu se reia. „Vedem deja nave care s-au oprit, ceea ce înseamnă că livrările din Orientul Mijlociu s-au întrerupt și trebuie găsite surse alternative.” În practică, găsirea rapidă de alternative pentru volume mari de combustibil de aviație este dificilă: chiar dacă există petrol disponibil în alte regiuni, contează logistica, capacitatea de rafinare și distribuția către huburile aeriene. Avertismentul aeroporturilor: impact în plin sezon de vârf ACI Europe, organizația care reprezintă aeroporturile din Uniunea Europeană, a avertizat că o penurie ar putea apărea în doar trei săptămâni. Potrivit aceleiași organizații, un astfel de șoc ar perturba sezonul de vârf al călătoriilor și ar provoca „impacturi economice severe”. Materialul notează și expunerea mai multor state europene la turismul estival, ceea ce amplifică riscul ca o problemă de aprovizionare cu kerosen să se transforme într-un șoc mai larg pentru economiile dependente de fluxurile turistice. Ce urmează Evoluția depinde de durata blocadei și de reluarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz. Dacă întreruperea persistă, scenariul descris de experți indică o fereastră de câteva săptămâni până la apariția unei penurii cu efecte vizibile, inclusiv reduceri severe ale zborurilor în Europa, posibil din mai și iunie. În lipsa unor date suplimentare în sursă, amploarea exactă (câte zboruri, ce rute, ce aeroporturi) rămâne incertă. [...]
Europa riscă măsuri de reducere a consumului de combustibili, pe fondul presiunilor de aprovizionare , iar guvernele ar putea ajunge să aplice politici comparabile cu restricțiile din pandemie, potrivit unei analize publicate de Economedia . Miza economică este directă: o eventuală penurie fizică ar forța limitări de consum și ar pune presiune pe transport, industrie și bugetele publice prin măsuri de compensare. Expertul în energie Boyan Rashev, citat de Novinite, spune că Europa s-ar putea îndrepta către un „lockdown energetic” dacă presiunile asupra aprovizionării cu combustibil continuă să se agraveze. El a comparat scenariul cu restricțiile din perioada Covid-19 și a sugerat că guvernele ar putea fi împinse să introducă măsuri precum munca de acasă și chiar transport public gratuit, dacă penuria se intensifică. De ce ar putea deveni o problemă operațională, nu doar de preț Rashev susține că autoritățile ar trebui să pregătească planuri de urgență pentru o posibilă lipsă fizică de combustibil. În evaluarea sa, dacă situația actuală persistă până la finalul lunii aprilie, constrângerile de aprovizionare deja vizibile în părți ale Asiei ar putea începe să afecteze și Europa. El a indicat și o scădere a producției, afirmând că nivelurile actuale sunt cu aproximativ 13 milioane de barili pe zi mai mici față de sfârșitul lunii februarie. Ce tip de intervenții ar putea funcționa și ce ar putea agrava penuria Expertul a avertizat împotriva intervenției administrative în stabilirea prețurilor la carburanți, argumentând că încercările de a reglementa sau suprima prețurile pot ascunde presiunile reale ale pieței și, în final, pot agrava penuria. În schimb, el consideră mai eficientă limitarea consumului, în special pentru: motorină; kerosen. În opinia sa, benzina ar urma să fie mai puțin afectată în Europa. Rashev a dat ca exemplu măsuri deja introduse în Germania, inclusiv o reducere temporară a taxelor pe energie cu 17 cenți pe litru pentru benzină și motorină, dar a menționat și restricțiile privind frecvența cu care pot fi ajustate prețurile la pompă, despre care spune că nu au produs rezultatele dorite. Poziția Comisiei Europene : fără penurie acum, dar riscul poate crește rapid Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că, deocamdată, nu există mari probleme de aprovizionare cu combustibil în statele membre, însă situația s-ar putea deteriora rapid dacă blocarea Strâmtorii Ormuz va continua. „În prezent nu există dovezi ale unei penurii de combustibil în Uniunea Europeană, dar ar putea apărea probleme de aprovizionare în viitorul apropiat. Aprovizionarea cu țiței a rafinăriilor europene rămâne stabilă, fără a fi nevoie de eliberări suplimentare de stocuri în prezent. Totuși, aceasta rămâne principala noastră preocupare”, a spus oficialul citat. [...]
Pakistanul introduce întreruperi zilnice ale alimentării cu energie electrică, ca măsură de limitare a scumpirii tarifelor , pe fondul creșterii costurilor cu combustibilii în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media . Guvernul pakistanez a anunțat că furnizarea curentului va fi întreruptă aproximativ două ore în fiecare seară, în perioada de vârf a cererii, pentru a „preveni o creștere puternică a tarifelor”, relatează AFP, citată de Agerpres. Cum se aplică măsura și cine este exceptat Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei , întreruperile vor avea loc zilnic în cea mai mare parte a țării timp de două ore și un sfert, în intervalul 17:00–01:00. Karachi și Hyderabad, orașe din sudul Pakistanului, sunt exceptate, ministerul invocând „disponibilitatea unei producții de energie electrică la costuri reduse în regiunea sudică”. De ce contează: controlul costurilor cu combustibilii, în locul scumpirii facturilor Ministerul Energiei își justifică decizia prin nevoia de a „reduce utilizarea combustibililor scumpi” și de a evita o creștere abruptă a tarifelor la electricitate. Contextul este deteriorarea piețelor energetice după războiul americano-israelian împotriva Iranului, lansat pe 28 februarie, care a dus la blocarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz de către Teheran. Pakistanul resimte creșterea prețurilor globale la energie, chiar dacă unele petroliere reușesc să tranziteze zona. În mod obișnuit, aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale trece prin Strâmtoarea Ormuz, o mare parte fiind destinată Asiei. [...]
