Știri
Știri din categoria Energie
Ford intră pe piața de stocare staționară a energiei cu „DC block”, mizând pe o capacitate anuală de 20 GWh și livrări din 2027, într-o mișcare care repoziționează o parte din infrastructura sa de baterii din SUA către un segment aflat pe creștere, potrivit Smart Car.
Compania a înființat o subsidiară deținută integral, Ford Energy, iar primul produs este un „container cu baterii” destinat proiectelor mari de stocare, care va concura direct cu Tesla Megapack. Producția este planificată în Glendale, Kentucky, iar soluția folosește celule prismatice litiu-fier-fosfat (LFP), o chimie asociată, în general, cu costuri mai mici și durată de viață ridicată față de bateriile cu nichel ridicat.
„DC block” are format de container standard de 20 de picioare (aprox. 6,1 metri) și integrează sute de celule LFP de 512 Ah, împreună cu electronica de putere necesară. Ford indică o durată de viață proiectată de cel puțin 20 de ani.
Sunt prevăzute două versiuni de sistem, pentru livrare de energie pe:
La nivel de operare, produsul include răcire cu lichid și un sistem de management al bateriei pe trei niveluri, care monitorizează continuu tensiunea, curentul, temperatura, starea de încărcare și starea de sănătate a bateriei.
Conform informațiilor publicate, un singur container are:
Pe partea de siguranță, fiecare container are un sistem de stingere „pe straturi”, cu detecție de fum, căldură și hidrogen, plus ventilație și dispozitive de suprimare.
Ford spune că aria planificată de fabricație acoperă de la materiale pentru electrozi, la module și până la carcasa containerului, cu o capacitate anuală estimată la 20 GWh. Primele livrări către clienți sunt programate pentru începutul lui 2027.
Pentru a susține noua linie de business, Ford a ajustat fabrica de baterii din Glendale, Kentucky. Unitatea fusese folosită anterior în parteneriat cu SK On pentru asamblarea de pachete de baterii cu nichel ridicat destinate modelelor F-150 Lightning și E-Transit. După modificarea aranjamentului dintre companii la finalul anului trecut, Ford a păstrat fabrica din Kentucky, iar SK On a preluat integral o fabrică de baterii din Tennessee.
Materialul notează că piața americană a vehiculelor electrice s-a temperat după eliminarea creditului fiscal federal de 7.500 de dolari (aprox. 34.500 lei), în timp ce cererea pentru stocare de energie continuă să crească. Ca reper competitiv, Tesla ar fi obținut în trimestrul al patrulea al anului trecut un profit brut de 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,1 miliarde lei) din Megapack, cu o capacitate anuală de stocare de circa 80 GWh și peste 47 GWh instalați în mai mult de 65 de țări, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Statul pregătește subvenții de 400 milioane lei pentru baterii la prosumatori , o măsură care mută accentul finanțărilor publice de la simpla producție spre echilibrarea rețelei, pe fondul creșterii rapide a numărului de gospodării care injectează energie în sistem, potrivit Profit . Banii apar în draftul de buget pe 2026 al Fondului pentru mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) , sub forma unor credite de angajament de 400 milioane lei, destinate finanțării instalării de baterii de stocare aferente sistemelor de producție ale prosumatorilor, montate prin programele derulate de AFM. De ce contează: presiunea pe rețeaua de distribuție Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a justificat orientarea către stocare prin nevoia de a răspunde „creșterii masive a numărului de prosumatori” și „presiunii puse pe rețeaua națională de distribuție”. „Pentru 2026, punem un accent mai mare pe soluțiile de stocare (baterii), nu doar pe producție. Răspundem astfel creșterii masive a numărului de prosumatori și presiunii puse pe rețeaua națională de distribuție.” Dimensiunea fenomenului, în cifre ANRE Cele mai recente date ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) , citate de publicație, indică: 311.960 de prosumatori în România, la finalul lunii februarie; 81.706 (peste un sfert) aveau și instalații de stocare ; puterea instalată totală a prosumatorilor era de aproape 3.616 MW , „mai mult decât dublă” față de cea a centralei nucleare de la Cernavodă. În forma prezentată, informația vizează alocarea din draftul de buget și direcția de finanțare; detalii despre condițiile concrete de accesare și calendar nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Licitația Hidroelectrica pentru baterii la Porțile de Fier II riscă noi întârzieri , după un schimb de contestații între doi ofertanți care și-au disputat pe rând statutul de câștigător, într-un contract de sute de milioane de lei, potrivit Profit . Hidroelectrica urmărește instalarea la CHE Porțile de Fier II a unei unități de stocare în baterii cu putere de 64 MW și capacitate de 256 MWh, care să poată fi calificată drept furnizor de servicii de echilibrare pentru Sistemul Energetic Național (servicii folosite pentru menținerea echilibrului dintre producție și consum). Miza declarată este reducerea sau compensarea parțială a dezechilibrelor generate de producția din surse regenerabile, prin „mutarea” producției hidro în anumite intervale orare. Contractul de lucrări are o valoare estimată de circa 309,7 milioane lei plus TVA, din care 43,3 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul de Modernizare , conform datelor din documentația citată. Ce s-a întâmplat în procedură: câștigător schimbat, apoi contestat din nou Procedura de achiziție a fost lansată vara trecută, iar atribuirea era estimată inițial pentru sfârșitul toamnei 2025, însă termenele de depunere și evaluare au fost prelungite de mai multe ori. Durata contractului este de circa 2 ani. În ianuarie 2026, Hidroelectrica a declarat câștigătoare oferta Electrogrup, însă Synergy Construct (a cărei ofertă fusese respinsă ca neconformă) a depus contestație în februarie. Hidroelectrica a considerat contestația întemeiată, a admis că a greșit și a luat măsuri de remediere fără să mai aștepte decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). După reevaluare, luna trecută a fost desemnat un nou câștigător: Synergy Construct. Acum, această a doua decizie a fost contestată chiar de primul câștigător, Electrogrup, iar contestația „nu a fost încă soluționată”, potrivit informațiilor publicate. Ce include contractul și de ce contează Pachetul scos la licitație acoperă întregul lanț de implementare: proiectare, fabricare, montaj, testare și punere în funcțiune, inclusiv testele pentru racordare la rețea și pentru calificarea ansamblului hidrocentrală–sistem de stocare ca unitate furnizoare de rezerve. Sunt incluse și lucrări de integrare cu instalațiile existente la Porțile de Fier II, precum și lucrări de construcții-montaj. Din perspectivă operațională, disputa în contestații crește riscul de decalare a calendarului pentru un proiect care ar trebui să aducă flexibilitate în funcționarea sistemului energetic, într-un moment în care România încearcă să gestioneze mai bine variațiile de producție ale regenerabilelor. Context: presiune guvernamentală pentru investiții în stocare În același material este menționată și poziția premierului demis și interimar Ilie Bolojan, care a spus că Guvernul nu va aproba bugetul pe 2026 al Hidroelectrica decât dacă în contractele de mandat ale conducerii executive este introdusă obligația de a investi în stocare. „Cât sunt eu premier, nu le va trece bugetul (...) dacă în contractele lor de mandat nu se introduc clauze (...) că trebuie să își facă într-un an, un an și jumătate, 1.500 MWh de stocare”, a declarat Bolojan, conform sursei citate. În paralel cu această presiune, licitația de la Porțile de Fier II rămâne, deocamdată, blocată în etapa de soluționare a contestației depuse de Electrogrup. [...]
E.ON Energie România își mută centrul de greutate spre contracte PPA, alocând 80 mil. euro dintr-un plan de 120 mil. euro în următorii cinci ani, o direcție care poate accelera investițiile private în producție regenerabilă și poate oferi companiilor mai multă predictibilitate a costurilor cu energia, potrivit Ziarul Financiar . Compania, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze și electricitate de pe piața locală, spune că investițiile vizează în principal dezvoltarea portofoliului de soluții energetice: fotovoltaice, pompe de căldură, eficiență energetică și infrastructură pentru mobilitate electrică. Din total, circa 67% din buget, adică 80 milioane euro (aprox. 417 milioane lei), ar urma să meargă către dezvoltarea sistemelor de soluții energetice de tip PPA (Power Purchase Agreement) – contracte de achiziție de energie pe termen lung. „Am depăşit, în 2025, pragul de 100 de milioane de euro în veniturile realizate pe segmentul soluţiilor şi serviciilor energetice, în creştere cu 17% faţă de anul anterior, o premieră pentru companie de la intrarea pe această piaţă, în urmă cu zece ani. Ne vom concentra şi mai mult pe dezvoltarea acestui segment în următorii ani, mai ales pe zona contractelor de achiziţie de energie pe termen lung”, a declarat Claudia Griech, director general al E.ON Energie România. Ce înseamnă PPA și de ce contează pentru piață PPA (Power Purchase Agreement) este un contract pe termen lung prin care un consumator (de regulă o companie) cumpără energie la condiții stabilite dinainte, de la un producător. În practică, astfel de contracte pot reduce expunerea la volatilitatea prețurilor și pot susține finanțarea unor noi capacități de producție, în special regenerabile, deoarece oferă un flux de venituri mai previzibil. Baza operațională: clienți, instalări și proiecte livrate La finalul lui 2025, E.ON avea peste 110.000 de clienți care utilizau soluții precum sisteme fotovoltaice, pompe de căldură, stații de încărcare pentru vehicule electrice și sisteme moderne de încălzire și climatizare, conform datelor prezentate. Alte repere operaționale menționate: peste 4.500 de sisteme fotovoltaice instalate anul trecut, cu 25% mai multe față de anul anterior; peste 9.200 de familii care utilizau soluții complete pentru producerea energiei verzi la sfârșitul anului; peste 670 de puncte private de încărcare instalate pentru vehicule electrice; peste 400 de centrale electrice fotovoltaice construite și livrate „la cheie” pentru companii; finalizarea unei centrale fotovoltaice pentru fabrica Webasto din Arad , proiect de aproximativ 1 milion de euro (aprox. 5,2 milioane lei), care a făcut compania și producător de energie regenerabilă. E.ON Energie România, parte a grupului german E.ON, are un portofoliu de circa 3,5 milioane de clienți (rezidențiali, companii și municipalități). Publicația mai notează că, de la intrarea pe piața din România, E.ON a investit circa 2,7 miliarde de euro, în principal în modernizarea rețelelor. [...]
E.ON Energie România își mută accentul investițional spre contracte PPA, cu 80 mil. euro (aprox. 400 mil. lei) dintr-un plan total de 120 mil. euro (aprox. 600 mil. lei) în următorii cinci ani , potrivit Economica . Miza este dezvoltarea segmentului de soluții energetice pentru clienți, unde compania spune că a trecut în 2025 de pragul de 100 mil. euro venituri. Cea mai mare parte a bugetului – circa 67% – este alocată dezvoltării soluțiilor de tip PPA (Power Purchase Agreement), adică acorduri de achiziție de energie pe termen lung, folosite în special de companii pentru a-și stabiliza costurile cu energia. „Am depășit, în 2025, pragul de 100 de milioane de euro în veniturile realizate pe segmentul soluțiilor și serviciilor energetice, în creștere cu 17% față de anul anterior, o premieră pentru companie de la intrarea pe această piață, în urmă cu zece ani. Ne vom concentra și mai mult pe dezvoltarea acestui segment în următorii ani, mai ales pe zona contractelor de achiziție de energie pe termen lung”, a declarat Claudia Griech, director general al E.ON Energie România. Ce include planul: de la fotovoltaice la încărcare pentru mașini electrice La finalul lui 2025, numărul clienților care utilizau soluții livrate de E.ON – sisteme fotovoltaice, pompe de căldură, stații de încărcare pentru vehicule electrice și sisteme moderne de încălzire și climatizare – a depășit 110.000, conform datelor citate. Pe zona rezidențială, compania indică faptul că peste 100.000 de familii folosesc centrale termice în condensare furnizate de E.ON, alături de pompe de căldură și sisteme de aer condiționat. Tracțiune în 2025 și primul PPA operaționalizat În 2025, E.ON a instalat peste 4.500 de sisteme fotovoltaice, cu 25% mai multe față de anul anterior, iar la finalul anului peste 9.200 de familii utilizau soluții complete pentru producerea energiei verzi. Compania mai menționează un parteneriat strategic cu ATMOCE pentru furnizarea de echipamente fotovoltaice cu performanțe mai bune în condiții de lumină redusă, cu nivel ridicat de siguranță și garanții extinse. Pe mobilitate electrică, E.ON a depășit pragul de 670 de puncte private de încărcare instalate pentru vehicule electrice. Separat, aproximativ 835.000 de clienți au contractat pachete de servicii tehnice pentru diverse instalații și echipamente. În zona dedicată companiilor, E.ON spune că a depășit 400 de centrale fotovoltaice construite și livrate la cheie. Un reper operațional este „operaționalizarea primului contract” PPA, printr-un proiect fotovoltaic pentru fabrica Webasto din Arad , în valoare de aproximativ 1 milion de euro (aprox. 5 mil. lei), proiect dezvoltat, finanțat, implementat și operat de companie, ceea ce a făcut ca E.ON să devină producător de energie regenerabilă. Context: poziționarea E.ON în România E.ON Energie România, parte a grupului german E.ON, este furnizor integrat de gaze naturale, electricitate și soluții energetice, cu un portofoliu de circa 3,5 milioane de clienți (rezidențiali, companii și municipalități). De la intrarea pe piața locală, grupul a investit circa 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 mld. lei), în principal în modernizarea rețelelor, iar contribuțiile virate la bugetul de stat și bugetele locale sunt prezentate la 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 mld. lei). [...]
Senatul a votat un proiect de lege care acordă scutiri fiscale substanțiale industriei îngrășămintelor pe bază de gaze, măsură care în practică ar avantaja direct Romgaz în contextul preluării Azomureș , potrivit Economedia . Inițiativa merge acum la Camera Deputaților, care are votul final. Proiectul introduce, pentru companiile românești din industria îngrășămintelor care produc pe bază de gaze, două facilități principale: scutirea de impozit pe profit timp de cinci ani și scutirea de la plata impozitului pe clădiri. Deși textul este formulat general, contextul din piață face ca beneficiarul evident să fie Azomureș – singurul combinat încă funcțional – pe care Romgaz (controlată de stat) este în proces să îl cumpere de la Ameropa. De ce contează: legea poate schimba economia unei preluări strategice Cu o săptămână înainte de votul din Senat, Romgaz a anunțat la bursă că a ajuns la un „acord de principiu” pentru preluarea Azomureș, fără să comunice suma sau termenii înțelegerii, nici din partea Romgaz, nici din partea Ameropa. În acest cadru, facilitățile fiscale ar reduce costurile operaționale și ar îmbunătăți rentabilitatea activității industriale, într-un sector puternic dependent de prețul gazului. În urmă cu o lună, Guvernul a declarat industria îngrășămintelor chimice drept infrastructură critică, urmând să beneficieze de protecția legală a statului, tot cu scopul de a facilita transferul de proprietate al Azomureș către Romgaz, potrivit aceleiași surse. Argumentul energetic: mai mult gaz, presiune pentru „valorificare internă” Inițiatorii proiectului își justifică demersul prin nevoia de „valorificare superioară” a resurselor de gaze naturale ale României, într-un context în care competitivitatea industrială și securitatea energetică sunt tratate ca priorități strategice. În expunerea de motive sunt invocate: producția anuală de circa 9 miliarde metri cubi de gaze naturale; perspectiva creșterii producției odată cu Neptun Deep, unde producția comercială este prevăzută să înceapă în prima parte a anului 2027, cu aproximativ 8 miliarde metri cubi adăugați, ceea ce ar duce la aproape dublarea producției totale. Miza declarată este ca gazul produs în România să fie folosit mai mult în industrie, nu tratat „ca o marfă simplă” tranzacționată rapid pe piețe. Context operațional: Azomureș intră în conservare și concedieri De la 1 mai, Azomureș a intrat în proces de concediere colectivă și conservare a echipamentelor. Combinatul a funcționat doar sporadic în ultimii ani, pe fondul dificultății de a securiza gaz pe termen lung și la un preț accesibil. Azomureș este ultimul combinat de îngrășăminte încă funcțional din România. Alte unități, din fostul grup InterAgro, ar putea teoretic produce, dar sunt închise de mult timp și nu mai au autorizație de mediu. În consecință, România este în prezent total dependentă de importuri, conform Economedia. Ce urmează Proiectul adoptat de Senat va fi transmis Camerei Deputaților pentru votul final. Dacă va trece în forma actuală, cadrul fiscal ar putea deveni un element-cheie în fezabilitatea relansării producției interne de îngrășăminte pe bază de gaze, într-un moment în care preluarea Azomureș de către Romgaz este încă fără termeni financiari publici. [...]
SoftBank își securizează energia pentru centrele de date AI prin producție proprie de baterii , urmând să pornească o linie de fabricație la scară mare în fosta uzină Sharp din Sakai (Osaka), cu o țintă de aproximativ 1 GWh pe an după atingerea capacității, potrivit The Next Web . Proiectul este gândit în primul rând pentru a alimenta cu stocare centrele de date pentru inteligență artificială pe care SoftBank le construiește deja, dar compania vizează și clienți din rețea (stocare pentru sistemul energetic), industrie și segmentul rezidențial. Calendarul și partenerii: start în anul fiscal din aprilie 2026 SoftBank (prin subsidiara sa de servicii mobile) va începe producția de masă în anul fiscal care începe în aprilie 2026. Compania lucrează cu două firme din Coreea de Sud: Cosmos Lab , care contribuie cu chimia celulelor zinc-halogenură (zinc-halide); DeltaX , responsabilă de integrarea sistemelor (asamblarea și conectarea celulelor în soluții utilizabile). Pentru 2027 este vizată producția pe zinc-halogenură, în timp ce volumele inițiale ar urma să fie asigurate din chimii precum litiu-fier-fosfat (LFP) și altele. De ce contează: stocarea devine infrastructură critică pentru AI Logica economică, așa cum este descrisă în material, pleacă de la nevoile centrelor de date AI: acestea au nevoie de stocare mare, cu descărcare rapidă, pentru a „netezi” vârfurile de consum și pentru a rezista la evenimente din rețea. SoftBank mizează pe combinații LFP și zinc-halogenură și pe faptul că acestea evită lanțuri de aprovizionare cu materiale precum cobaltul și „pământurile rare”, aflate sub presiunea controalelor de export din China. Un argument operațional important pentru zinc-halogenură este că ar fi neinflamabilă și folosește materiale larg disponibile, ceea ce poate conta atât la aprobările de securitate la incendiu, cât și la amplasarea bateriilor în interiorul sau lângă sălile cu servere. Reutilizarea unei uzine Sharp și integrarea verticală SoftBank semnalase conversia încă din aprilie, când confirmase că fosta fabrică LCD de 440.000 mp cumpărată pentru circa 100 miliarde yeni (aprox. 3,1 miliarde lei ) va găzdui cea mai mare linie de producție de baterii din Japonia. Actualizarea de acum „strânge” calendarul, fără a-l prezenta drept ferm, notează publicația. Miza este și una de integrare verticală : SoftBank ar fi simultan operator de centre de date și client pentru baterii, încercând să reducă dependența de achiziții la prețuri „spot” și să-și controleze termenele de livrare, într-un sector în care proiectele de stocare au adesea întârzieri. Dimensiunea proiectului și reacția pieței O capacitate de 1 GWh/an este relevantă la nivelul Japoniei, dar nu plasează uzina în „liga globală”, unde, potrivit materialului, unele fabrici din China operează la peste 100 GWh, iar cele mai mari situri din SUA se îndreaptă spre 35 GWh. În Tokyo, investitorii au tratat anunțul ca pozitiv pe termen lung, dar fără efect imediat: acțiunile SoftBank au închis „aproape neschimbat” luni, iar discuția dominantă a rămas cea legată de datoria grupului și de negocierile privind un împrumut garantat cu participații la OpenAI , conform aceleiași surse. [...]
