Știri
Știri din categoria Energie
Licitația Hidroelectrica pentru baterii la Porțile de Fier II riscă noi întârzieri, după un schimb de contestații între doi ofertanți care și-au disputat pe rând statutul de câștigător, într-un contract de sute de milioane de lei, potrivit Profit.
Hidroelectrica urmărește instalarea la CHE Porțile de Fier II a unei unități de stocare în baterii cu putere de 64 MW și capacitate de 256 MWh, care să poată fi calificată drept furnizor de servicii de echilibrare pentru Sistemul Energetic Național (servicii folosite pentru menținerea echilibrului dintre producție și consum). Miza declarată este reducerea sau compensarea parțială a dezechilibrelor generate de producția din surse regenerabile, prin „mutarea” producției hidro în anumite intervale orare.
Contractul de lucrări are o valoare estimată de circa 309,7 milioane lei plus TVA, din care 43,3 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul de Modernizare, conform datelor din documentația citată.
Procedura de achiziție a fost lansată vara trecută, iar atribuirea era estimată inițial pentru sfârșitul toamnei 2025, însă termenele de depunere și evaluare au fost prelungite de mai multe ori. Durata contractului este de circa 2 ani.
În ianuarie 2026, Hidroelectrica a declarat câștigătoare oferta Electrogrup, însă Synergy Construct (a cărei ofertă fusese respinsă ca neconformă) a depus contestație în februarie. Hidroelectrica a considerat contestația întemeiată, a admis că a greșit și a luat măsuri de remediere fără să mai aștepte decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC).
După reevaluare, luna trecută a fost desemnat un nou câștigător: Synergy Construct. Acum, această a doua decizie a fost contestată chiar de primul câștigător, Electrogrup, iar contestația „nu a fost încă soluționată”, potrivit informațiilor publicate.
Pachetul scos la licitație acoperă întregul lanț de implementare: proiectare, fabricare, montaj, testare și punere în funcțiune, inclusiv testele pentru racordare la rețea și pentru calificarea ansamblului hidrocentrală–sistem de stocare ca unitate furnizoare de rezerve. Sunt incluse și lucrări de integrare cu instalațiile existente la Porțile de Fier II, precum și lucrări de construcții-montaj.
Din perspectivă operațională, disputa în contestații crește riscul de decalare a calendarului pentru un proiect care ar trebui să aducă flexibilitate în funcționarea sistemului energetic, într-un moment în care România încearcă să gestioneze mai bine variațiile de producție ale regenerabilelor.
În același material este menționată și poziția premierului demis și interimar Ilie Bolojan, care a spus că Guvernul nu va aproba bugetul pe 2026 al Hidroelectrica decât dacă în contractele de mandat ale conducerii executive este introdusă obligația de a investi în stocare.
„Cât sunt eu premier, nu le va trece bugetul (...) dacă în contractele lor de mandat nu se introduc clauze (...) că trebuie să își facă într-un an, un an și jumătate, 1.500 MWh de stocare”, a declarat Bolojan, conform sursei citate.
În paralel cu această presiune, licitația de la Porțile de Fier II rămâne, deocamdată, blocată în etapa de soluționare a contestației depuse de Electrogrup.
Recomandate
Decizia Hidroelectrica de a distribui integral profitul ca dividende, fără alocări pentru investiții, a reaprins disputa dintre nevoia de bani la buget și modernizarea celei mai profitabile companii de stat , după ce premierul Ilie Bolojan a criticat public conducerea companiei pentru „nefăcând investiții”, potrivit HotNews . Bolojan, care asigură interimatul la Ministerul Energiei, a folosit Hidroelectrica drept exemplu de „bani publici” gestionați prost, susținând că în ultimii ani compania ar fi preferat să maximizeze profitul și să evite investițiile, deși are active care necesită modernizare. Profitul merge la stat, nu la dezvoltare Conform documentelor companiei citate în articol, de cel puțin trei ani întregul profit al Hidroelectrica este direcționat către acționari sub formă de dividende, în condițiile în care statul, prin Ministerul Energiei, deține 80% din acțiuni. În ședința AGA din 28 aprilie, compania a decis ca nici din profitul net de aproximativ 3,3 miliarde lei (673 milioane euro) obținut anul trecut să nu fie reținută vreo sumă pentru dezvoltare. Statul ar urma să încaseze peste 2,6 miliarde lei (circa 520 milioane euro), dividendele fiind prezentate ca instrument pentru acoperirea deficitului bugetar. Pe lângă acestea, directoratul a convocat pentru 29 mai o nouă AGA, cu un punct pe ordinea de zi privind distribuirea a încă 1 miliard de lei din rezerve, tot sub formă de dividende. Miza economică: investiții amânate într-o companie cu echipamente îmbătrânite HotNews notează că gradul de uzură al capacităților de producție este ridicat: majoritatea hidroagregatelor (circa 61%) au între 20 și 50 de ani de la punerea în funcțiune, iar doar 15% au fost puse în funcțiune sau retehnologizate după 2006, potrivit raportului pe 2025 al companiei. Hidroelectrica susține că programul de investiții pentru 2025 a fost realizat în proporție de 95% din bugetul alocat, cu investiții de 781 milioane lei (156 milioane euro). Din această sumă, circa 121 milioane lei (25 milioane euro) au mers către proiecte de energie fotovoltaică și stocare. Bolojan: stocarea ar fi putut reduce prețurile cu 20–30% În interviul acordat Rock FM, premierul a argumentat că instalarea de baterii de stocare lângă baraje ar fi permis mutarea energiei produse la prânz către consumul de seară, ceea ce ar fi însemnat profituri mai mari pentru companie și prețuri mai mici pentru consumatori. „Gândiți-vă că dacă [...] am fi montat [...] niște baterii de stocare [...] ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20 – 30% mai mici pe piața de energie din România”, a spus Bolojan. El a criticat și nivelul bonusurilor de performanță, afirmând că au fost preferate în locul investițiilor. Context: selecția conducerii, din nou sub presiune În paralel, la Hidroelectrica este în derulare un proces de selecție pentru un nou director general și un director financiar. Contractul de recrutare a fost atribuit firmei Pluri Consultants Romania SRL, însă atribuirea a fost contestată, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul București, potrivit informațiilor din articol. Compania neagă influența politică în proces, într-un răspuns transmis publicației. HotNews mai amintește că, în noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a anulat o procedură de numire, chiar dacă asta ar fi însemnat pierderea unor bani din PNRR, iar ulterior l-a numit pe Bogdan Badea director general interimar; surse din companie afirmă că acesta și-a depus candidatura pentru un nou mandat în actuala procedură. Ce urmează Următorul moment-cheie este AGA din 29 mai, unde acționarii ar urma să decidă asupra distribuirii suplimentare a 1 miliard de lei din rezerve. În același timp, selecția noii conduceri rămâne în derulare și este deja contestată în instanță, ceea ce poate prelungi incertitudinea managerială într-o companie aflată între presiunea de a finanța bugetul și nevoia de investiții în capacități vechi. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării politica de investiții a Hidroelectrica , susținând că orientarea companiei către profit pe termen scurt și bonusuri de performanță ar fi împiedicat investiții care ar fi putut reduce prețurile energiei cu 20–30% pentru consumatori, potrivit Economedia . Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, este listată la Bursa de Valori București , iar statul deține 80% din acțiuni prin Ministerul Energiei. În acest context, criticile premierului vizează direct modul în care este administrată o companie cu rol major în formarea prețurilor din piață. Ce reproșează premierul conducerii Hidroelectrica Bolojan afirmă că, în ultimii ani, compania „a făcut puține investiții” și „a preferat să facă profituri”, în timp ce conducerea ar fi încasat „bonusuri de performanță de 150.000 – 180.000 de euro” (aprox. 750.000–900.000 lei), pe lângă salarii. „Când Hidroelectrica alege profitul pe termen scurt şi bonusurile în locul investiţiilor strategice, pierd nu doar compania, ci mai ales românii, care ajung să plătească o energie mai scumpă decât ar fi fost necesar.” Investiția invocată și legătura cu prețul energiei Premierul indică drept exemplu instalarea de baterii de stocare lângă baraje (în afara zonei montane), astfel încât energia produsă la prânz să fie stocată și livrată seara. În viziunea sa, o astfel de investiție ar fi avut două efecte: ar fi crescut profiturile Hidroelectrica, prin valorificarea energiei în intervale mai scumpe; ar fi redus prețurile pe piață cu 20–30% pentru cetățeni, prin scăderea cantităților disponibile pentru tranzacționare pe piețe și, implicit, prin diminuarea marjelor pentru actorii care operează pe piețele zilnice. „Dacă [...] am fi montat de un an, doi nişte baterii de stocare [...] ar fi însemnat [...] preţuri cu 20 – 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri.” De ce contează Mesajul premierului ridică o temă de guvernanță corporativă într-o companie controlată majoritar de stat: dacă politica de remunerare și prioritizarea profitului pe termen scurt au afectat investițiile care ar fi putut influența prețul energiei. În același timp, afirmația privind reducerea de 20–30% este prezentată ca o estimare a premierului, fără detalii suplimentare în material despre calcule sau un plan concret de implementare. [...]
Guvernul a adoptat o ordonanță care condiționează eliberarea ATR-urilor de garanții financiare mai dure, o mișcare menită să reducă blocajele speculative din rețea și să deblocheze investițiile reale în producția de energie , potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan a anunțat măsura în timpul dezbaterii moțiunii de cenzură, iar Guvernul a confirmat ulterior că ordonanța a fost adoptată într-o ședință extraordinară de marți dimineață. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Nadina Ioana Dogioiu, a explicat pentru Economedia că ordonanța a fost adoptată „pe bandă”, prin introducerea textului în ședința de Guvern ca anexă la o altă ordonanță de urgență. De ce contează: curățarea „megawaților de pe hârtie” din rețea Miza este una operațională și de reglementare: ATR (Avizul Tehnic de Racordare) este documentul care rezervă capacitate în rețeaua electrică pentru un proiect. Când proiectele nu se mai realizează, capacitatea rămâne blocată, iar investitorii care vor să construiască efectiv nu mai găsesc loc în rețea. Bolojan a susținut că România a ajuns să emită avize mult peste capacitatea reală a sistemului: „Avem 19.000 MW capacitate totală, din care sunt ocupați 9.000 MW, am eliberat ATR pentru 80.000 MW și încă 30.000 MW sunt în lucru.” În aceeași intervenție, premierul a legat problema de comportamente speculative („băieți deștepți”) care ar obține prioritar avize pe care apoi le vând sau le folosesc pentru a bloca accesul altora în sistem. Ce se schimbă în practică: garanții mai mari și termene care pot anula automat avizele În același context, ANRE a publicat un ordin care modifică regulile de racordare la rețelele electrice de interes public, cu accent pe proiectele cu putere aprobată pentru evacuare mai mare de 1 MW, conform unui material Economedia despre ANRE . Principalele schimbări menționate: garanția financiară pentru racordare crește de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare, în anumite situații; pentru proiectele mari, utilizatorii trebuie să obțină autorizația de înființare până la finalizarea contractului de execuție a instalației de racordare, cu un termen maxim de 12 luni de la încheierea contractului de racordare și 18 luni de la emiterea ATR; dacă termenele nu sunt respectate sau autorizația este retrasă de ANRE, ATR-urile și contractele de racordare își încetează valabilitatea automat ; regulile intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial și se aplică imediat contractelor noi; pentru proiectele deja în curs, termenul de 12 luni pentru obținerea autorizațiilor devine obligatoriu. Președintele ANRE, George Niculescu, a argumentat că majorarea garanțiilor vizează în special proiectele fără intenție reală de execuție și a introdus o „măsură de siguranță” prin pierderea ATR-ului dacă autorizația de înființare nu este obținută în termenul stabilit. Ce urmează Bolojan a indicat că Guvernul pregătește un plan „până la final de martie” pentru scăderea prețurilor la energia electrică, iar una dintre direcții este deblocarea capacităților de rețea pentru a permite intrarea investițiilor „cu adevărat” în producție. Din informațiile disponibile în material, detaliile complete ale ordonanței (textul și mecanismele exacte) nu sunt prezentate. [...]
Hidroelectrica mizează pe finanțări ieftine pentru a susține vârfurile de investiții (CAPEX) din anii următori fără să renunțe la dividende , în condițiile în care compania accelerează retehnologizările și proiectele noi după un 2025 afectat de secetă și de scăderea producției hidro, potrivit Ziarul Financiar . Bogdan Badea, CEO al Hidroelectrica, a spus la ZF Power Summit 2026 (23–25 februarie) că 2024 a fost „un an al investițiilor”, iar în 2025 compania continuă pe aceeași direcție, cu accent atât pe activele existente (programul de retehnologizare), cât și pe proiecte noi ajunse la maturitate și intrate în execuție. De ce contează: investiții mari, dar cu presiune pe execuție și pe cash-flow Hidroelectrica (H2O) – cea mai mare companie din România după capitalizarea bursieră – a raportat pentru 2025 un profit net de 3,3 mld. lei, în scădere cu 20% față de 2024, pe fondul unei secete severe și al „celei mai mici producții de energie hidro din istoria României”, conform raportului anual preliminar citat în articol. Veniturile au fost de 9,61 mld. lei, în creștere cu 5%. În acest context, mesajul managementului către investitori este că programul de investiții poate fi extins fără a sacrifica politica de dividende, prin acces la finanțare în condiții avantajoase, susținut de nivelul redus al datoriilor companiei. Ce blochează proiectele: avize, achiziții și litigii O parte importantă a bugetelor merge către retehnologizări de amploare, însă Badea indică drept obstacol major lanțul de avizare și autorizare, care ajunge să dureze mai mult decât execuția. Un exemplu este retehnologizarea de la Vidraru, descrisă ca investiție pregătită din 2016, cu proceduri de achiziție care „nu au fost încheiate cu succes” o perioadă, dar pentru care compania spune că a reușit să semneze contractul și să intre în program, iar lucrările sunt „conform graficului”. Totodată, articolul menționează că și unități aflate în stadii avansate de finalizare pot fi blocate de acțiuni ale unor ONG-uri. Schimbarea mixului energetic: oportunități din regenerabile și servicii de echilibrare Pe fondul instalărilor accelerate, în special în fotovoltaic, Badea susține nevoia de flexibilitate în sistem și respinge „canibalizarea” între tehnologii, argumentând că „este loc pentru toate tehnologiile” dacă există un echilibru între ele. Pentru Hidroelectrica, creșterea regenerabilelor este prezentată ca oportunitate pe două direcții: posibilitatea de a face achiziții de energie la prețuri avantajoase; venituri din servicii de echilibrare (menite să stabilizeze sistemul atunci când producția și consumul nu se potrivesc), inclusiv pentru acoperirea vârfurilor de consum. Ce urmează: creșterea bugetului de investiții și căutarea de parteneri specializați CEO-ul Hidroelectrica afirmă că bugetul de investiții va crește, dar „marea provocare” rămâne găsirea de parteneri capabili să execute proiecte complexe de tipul Vidraru, într-o piață în care numărul firmelor specializate este limitat inclusiv la nivel european. În paralel, compania pariază pe accesarea de capital „la prețuri foarte competitive”, pe baza gradului redus de îndatorare, pentru a acoperi vârfurile de CAPEX din anii următori, menținând în același timp politica de dividende. [...]
Hidroelectrica a scumpit oferta pentru clienții casnici noi, urcând prețul de pornire la 0,45 lei/kWh în noua propunere valabilă în mai și iunie, potrivit Economica . Schimbarea contează direct pentru costul estimat al facturii la intrarea în contract, pentru că dispare prețul promoțional de 0,40 lei/kWh din primele luni, prezent în oferta anterioară. Noua ofertă prevede un preț al energiei active (fără tarife de rețea și taxe) de 0,45 lei/kWh, fix și garantat pe 12 luni, durata contractului. În aprilie, Hidroelectrica afișa 0,40 lei/kWh pentru primele trei luni, urmat de 0,45 lei/kWh pentru restul de nouă luni. Un alt element introdus explicit este că oferta se adresează doar clienților noi. Cât ajunge prețul final, cu tarife și taxe, în funcție de zona de distribuție Conform ofertei citate, prețul final facturat (cu tarife și taxe incluse) este: 1,11 lei/kWh în Muntenia, Banat și Dobrogea; 1,15 lei/kWh în Muntenia Nord și Transilvania Nord și Sud; 1,13 lei/kWh în Oltenia; 1,19 lei/kWh în Moldova. Contractarea se poate face pe toate canalele de interacțiune cu clienții, nu doar online, iar termenul de scadență al facturii este de 30 de zile calendaristice de la data emiterii. Ce se întâmplă dacă un client devine prosumator în timpul contractului Hidroelectrica include o mențiune pentru clienții care ar putea deveni prosumatori pe perioada derulării contractului: energia consumată din rețea rămâne la 0,45 lei/kWh, iar energia injectată în rețea ar urma să fie plătită tot la 0,45 lei/kWh, conform ofertei. Context: creșterea portofoliului de furnizare și achizițiile din piață Economica notează că, în trimestrul 1 din 2026, Hidroelectrica a raportat o creștere a producției totale de energie electrică cu 36%, la 3,6 TWh, iar vânzările au urcat la aproape 4 TWh (+40%). În același interval, compania a majorat achizițiile de energie din piață cu 82%, până la 357 GWh, în principal pentru consumul clienților proprii din portofoliul de furnizare. În totalul de aproape 4 TWh vânduți, livrările către clienții finali ai companiei au fost de 2,13 TWh (+33%), iar vânzările pe piețele angro au ajuns la 1,71 TWh (+51%), potrivit aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Economica trimite la o analiză despre bugetul companiei pe 2026: Economica . De asemenea, este menționat un material despre rezultatele operaționale din T1: e-nergia.ro . [...]
Rompetrol a redus cu 10 bani/litru prețul motorinei standard și a ajuns, cel puțin temporar, cu cea mai ieftină motorină din rândul marilor rețele , potrivit datelor consultate de Economica . În după-amiaza de 7 mai, motorina la Rompetrol era 9,82 lei/litru, sub nivelurile raportate pentru ceilalți jucători mari în București. Mișcarea este relevantă pentru piață deoarece, conform aplicației Monitorul Prețurilor a Consiliului Concurenței , Rompetrol a fost singurul lanț dintre cele mari care a ieftinit în ziua respectivă, într-un context în care prețurile la pompă au rămas, în rest, la niveluri apropiate. Cum arată prețurile în București (7 mai, după-amiază) Motorină (lei/litru): Petrom: 9,83 OMV: 9,92 Rompetrol: 9,82 MOL: 9,92 Lukoil: 9,94 SOCAR: 9,89 Benzină (lei/litru): Petrom: 9,12 OMV: 9,22 Rompetrol: 9,22 MOL: 9,22 Lukoil: 9,22 SOCAR: 9,19 Context operațional: dimensiunea rețelei Rompetrol Rompetrol Downstream operează 1.217 puncte de distribuție carburanți (stații proprii, stații partenere, stații mobile Rompetrol Express și baze interne), șase depozite de carburanți la nivel național, circa 280 de stații de alimentare cu autogaz (GPL) și peste 7.000 de puncte de distribuție pentru butelii GPL și butelii de uz casnic. Rețeaua este alimentată preponderent cu carburanți produși la rafinăria Petromidia. [...]
