Știri
Știri din categoria Energie
Licitația Hidroelectrica pentru baterii la Porțile de Fier II riscă noi întârzieri, după un schimb de contestații între doi ofertanți care și-au disputat pe rând statutul de câștigător, într-un contract de sute de milioane de lei, potrivit Profit.
Hidroelectrica urmărește instalarea la CHE Porțile de Fier II a unei unități de stocare în baterii cu putere de 64 MW și capacitate de 256 MWh, care să poată fi calificată drept furnizor de servicii de echilibrare pentru Sistemul Energetic Național (servicii folosite pentru menținerea echilibrului dintre producție și consum). Miza declarată este reducerea sau compensarea parțială a dezechilibrelor generate de producția din surse regenerabile, prin „mutarea” producției hidro în anumite intervale orare.
Contractul de lucrări are o valoare estimată de circa 309,7 milioane lei plus TVA, din care 43,3 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul de Modernizare, conform datelor din documentația citată.
Procedura de achiziție a fost lansată vara trecută, iar atribuirea era estimată inițial pentru sfârșitul toamnei 2025, însă termenele de depunere și evaluare au fost prelungite de mai multe ori. Durata contractului este de circa 2 ani.
În ianuarie 2026, Hidroelectrica a declarat câștigătoare oferta Electrogrup, însă Synergy Construct (a cărei ofertă fusese respinsă ca neconformă) a depus contestație în februarie. Hidroelectrica a considerat contestația întemeiată, a admis că a greșit și a luat măsuri de remediere fără să mai aștepte decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC).
După reevaluare, luna trecută a fost desemnat un nou câștigător: Synergy Construct. Acum, această a doua decizie a fost contestată chiar de primul câștigător, Electrogrup, iar contestația „nu a fost încă soluționată”, potrivit informațiilor publicate.
Pachetul scos la licitație acoperă întregul lanț de implementare: proiectare, fabricare, montaj, testare și punere în funcțiune, inclusiv testele pentru racordare la rețea și pentru calificarea ansamblului hidrocentrală–sistem de stocare ca unitate furnizoare de rezerve. Sunt incluse și lucrări de integrare cu instalațiile existente la Porțile de Fier II, precum și lucrări de construcții-montaj.
Din perspectivă operațională, disputa în contestații crește riscul de decalare a calendarului pentru un proiect care ar trebui să aducă flexibilitate în funcționarea sistemului energetic, într-un moment în care România încearcă să gestioneze mai bine variațiile de producție ale regenerabilelor.
În același material este menționată și poziția premierului demis și interimar Ilie Bolojan, care a spus că Guvernul nu va aproba bugetul pe 2026 al Hidroelectrica decât dacă în contractele de mandat ale conducerii executive este introdusă obligația de a investi în stocare.
„Cât sunt eu premier, nu le va trece bugetul (...) dacă în contractele lor de mandat nu se introduc clauze (...) că trebuie să își facă într-un an, un an și jumătate, 1.500 MWh de stocare”, a declarat Bolojan, conform sursei citate.
În paralel cu această presiune, licitația de la Porțile de Fier II rămâne, deocamdată, blocată în etapa de soluționare a contestației depuse de Electrogrup.
Recomandate
Ungaria alocă 868 mld. forinți (1,6 mld. euro, aprox. 8 mld. lei) pentru a reduce dependența de importuri scumpe de electricitate , prin extinderea stocării, modernizarea rețelei și relansarea investițiilor în eolian și geotermal, potrivit Ziarul Financiar . Miza este una economică: Budapesta importă în prezent aproape 20% din consumul de energie, iar în vârfurile de consum importurile devin scumpe, cu potențiale efecte în lanț asupra forintului și inflației. În analiza citată, importurile Ungariei ar proveni preponderent din Cehia și Polonia, unde energia produsă din cărbune are o pondere ridicată în mixul energetic. Dacă situația persistă, analiștii avertizează că una dintre consecințele vizibile ar putea fi deprecierea forintului, ceea ce ar alimenta inflația și ar scumpi și alte importuri. Un factor suplimentar de presiune este producția redusă la centrala nucleară de la Paks , limitată de cotele scăzute ale Dunării. Specialiștii citați în material consideră posibil ca episoadele de secetă să devină mai frecvente în viitorul apropiat, ceea ce ar întări nevoia de capacități noi de producție care să poată fi puse în funcțiune rapid. Ce include planul energetic și cum va fi finanțat Guvernul condus de premierul Peter Magyar a anunțat un plan care vizează, pe scurt: extinderea capacităților de stocare a energiei (înmagazinare); modernizarea rețelei electrice; lansarea de investiții în energie eoliană și geotermală. Pentru atingerea obiectivelor, guvernul intenționează să folosească fonduri interne, fonduri europene și capital privat. Premierul a indicat că sunt pregătite scheme prin care atât statul, cât și localitățile vizate să beneficieze de investiții. Eolianul revine în prim-plan, cu participarea statului O schimbare notabilă față de perioada anterioară este revenirea la proiecte eoliene. Magyar a acuzat guvernările precedente că au împiedicat deliberat construcția de parcuri eoliene și au întârziat dezvoltarea stocării, ceea ce ar fi contribuit la vulnerabilitatea actuală a sistemului. Primele licitații pentru proiecte eoliene urmează să fie anunțate investitorilor pe 31 august, iar proiectele vor necesita participarea statului maghiar. Guvernul spune că urmărește ca și administrațiile locale să aibă beneficii financiare, „spre deosebire de proiectele solare anterioare”. De ce contează pentru economie și pentru comunități În viziunea guvernului, programul ar trebui să aducă localităților nu doar capacități de producție, ci și efecte economice locale: taxe, energie „mai ieftină și mai sigură”, dezvoltarea infrastructurii și venituri bugetare previzibile pe termen lung, care ar putea finanța investiții publice (de la creșe și clinici la drumuri și spații comunitare). Rămâne de urmărit calendarul licitațiilor și condițiile concrete de participare ale statului și ale investitorilor, precum și ritmul în care proiectele de stocare și modernizare a rețelei pot reduce expunerea Ungariei la importuri în perioadele de consum maxim. [...]
Guvernul pregătește un mecanism de „oprire controlată” a consumului industrial în criză , printr-o hotărâre care ar urma să permită Transelectrica să deconecteze mari consumatori industriali de la Sistemul Energetic Național, cu scopul de a proteja alimentarea populației și a infrastructurii critice, potrivit Ziarul Financiar . Măsura vine în contextul în care Guvernul a adoptat joi „ Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice ”, act normativ care stabilește procedurile aplicabile în cazul unei crize, iar vineri ar urma să aprobe hotărârea care operationalizează posibilitatea de deconectare a unor mari consumatori, „în anumite condiții”, conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan. Ce se schimbă pentru companiile mari consumatoare de energie Transelectrica va putea pune în aplicare măsurile prevăzute de actul normativ cu o notificare prealabilă de 24 de ore. Din perspectivă operațională, asta înseamnă că, într-un scenariu de criză energetică sau de forță majoră, unele unități industriale pot fi obligate să își reducă sau să își oprească temporar consumul, prin deconectare de la rețea. Bolojan a precizat că România „nu se află deocamdată într-o situație atât de gravă”, iar mecanismele aprobate sunt gândite ca proceduri pentru o eventuală criză. Cine este protejat de la deconectare Guvernul susține că populația și consumatorii esențiali nu intră în această logică de întrerupere. Premierul interimar a spus: „Cetăţenii, locuinţele, consumatorii casnici nu vor fi deconectaţi. Sunt exceptaţi. Inclusiv spitale, sanatorii, staţii care alimentează unităţi de gaze, de ţiţei nu vor fi incluse în act.” Orizontul de timp și costurile: fără compensatorii, cel puțin în prima fază Ilie Bolojan a afirmat că estimează că „5-7 zile nu vom avea consumatori industriali afectaţi”. Tot el a adăugat că, dacă se ajunge la măsuri de limitare, „nu se pune problema acordării de compensatorii” în acea perioadă. Premierul a legat necesitatea acestor măsuri de condițiile de funcționare ale sistemului, menționând că „atâta timp cât Reactorul 2 de la Cernavodă funcționează și importurile la ore de seară continuă” nu ar fi nevoie de aplicarea lor. [...]
Capacitatea de stocare în baterii din România a ajuns la aproape 2.000 MWh , într-un ritm de creștere accelerat care începe să conteze operațional pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național, potrivit unei analize Economica , pe fondul aprobării de noi capacități de producție și stocare și al unei presiuni crescute asupra producției clasice. Datele Transelectrica , valabile la 1 august, indică 989 MW putere instalată și 1.975 MWh capacitate în instalații de stocare a energiei electrice. Deși nivelul rămâne redus raportat la nevoile rețelei și la ce există în Bulgaria, dinamica este relevantă: în aproximativ patru luni, capacitatea ar fi crescut cu circa 900 MWh, de la 1.100 MWh la final de aprilie. Ce înseamnă creșterea rapidă a bateriilor pentru funcționarea sistemului Miza este una operațională: bateriile pot reduce tensiunile din sistem în perioadele în care producția tradițională este afectată, iar consumul are vârfuri greu de acoperit. Analiza notează că aceste evoluții vin „în aceste momente dificile” pentru sistem, în contextul debitului mic al Dunării , care a afectat producția de energie hidro și nucleară . În paralel, România are deja o capacitate solară „semnificativă”, de peste 3.000 MW dispecerizabili (capacitate care poate fi controlată de operator), ceea ce permite încărcarea bateriilor la prânz și descărcarea lor seara, în vârful de consum. Proiecte recente care au împins capacitatea în sus Printre unitățile intrate în operare, Economica menționează: prima baterie a Hidroelectrica de lângă parcul eolian Crucea, de 72 MWh (detalii în e-nergia.ro ); o instalație de stocare de 160 MWh la Izvoarele (Giurgiu), lângă un parc fotovoltaic, realizată de austriecii de la LSG (context în Economica ). Pentru comparația cu pragul anterior, analiza trimite și la un material care consemna depășirea nivelului de 1.000 MWh (link: e-nergia.ro ). Context de reglementare: ANRE schimbă și reguli în sectorul gazelor În aceeași ședință, ANRE a aprobat și un ordin care introduce reguli noi privind accesul la conductele de alimentare din amonte a gazelor naturale. Conform prevederilor, costurile de operare și exploatare ale racordurilor nu vor mai fi percepute printr-un tarif distinct în contractul de racordare, ci vor fi incluse în tariful aferent contractului de acces la conducta de alimentare din amonte. „Prin deciziile adoptate, ANRE sprijină dezvoltarea noilor capacităţi de producţie din surse regenerabile şi de stocare, precum şi aplicarea unor reguli mai clare şi unitare în sectorul gazelor naturale”, susţin oficialii ANRE. [...]
Amendamentul care condiționează închiderea centralelor pe cărbune de punerea în funcțiune a unor alternative riscă să complice finanțarea din PNRR , după ce Camera Deputaților a adoptat legea de modificare a ordonanței privind decarbonizarea sectorului energetic, potrivit Digi24 . Proiectul a trecut cu 180 de voturi „pentru”, 9 „împotrivă” și 27 de abțineri, în timp ce 80 de deputați nu au votat. Legea introduce, între altele, regula că nicio capacitate de producție a energiei electrice pe bază de cărbune nu poate fi închisă înainte ca alte surse alternative de energie să fie puse în funcțiune. Amendamentul a fost susținut în Parlament de PSD și AUR, pe fondul unei dezbateri în care miza a fost legată explicit de riscul de penalități și blocaje în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza: un jalon PNRR deja „închis” și riscul de reversibilitate Premierul Ilie Bolojan a avertizat că modificarea legislației poate atrage penalități în cadrul PNRR, în condițiile în care România și-a asumat închiderea etapizată a centralelor pe cărbune până în 2032, iar jalonul aferent a fost considerat îndeplinit, cu fonduri deja încasate prin Cererea de plată nr. 2. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a susținut că adoptarea amendamentului poate obliga România să restituie Comisiei Europene banii primiți pentru îndeplinirea jalonului și poate afecta depunerea următoarelor cereri de plată (5 și 6). În intervenția din Parlament, el a spus că nu există „niciun risc iminent” de închidere a vreunei centrale pe cărbune și că Guvernul discută deja cu Comisia Europeană menținerea capacităților pe cărbune până la punerea în funcțiune a unor noi capacități pe gaz. „Am în fața mea documentele tehnice primite de la Comisia Europeană, care spun foarte clar că există un risc de reversibilitate și confirmă atât aplicarea unei penalități, cât și blocarea cererilor de plată 5 și 6.” (Dragoș Pîslaru) Ce susțin partidele: securitate energetică vs. „blocarea PNRR” PSD a argumentat că măsura este necesară în contextul crizei energetice regionale, al capacității limitate de import și al problemelor de producție din regiune. Deputatul PSD Ilie Toma a invocat și dificultatea repornirii unor capacități dacă sunt oprite mai multe luni. AUR, prin liderul George Simion, a susținut amendamentul pe ideea că „nu închidem nimic (…) până nu punem ceva în loc”. De cealaltă parte, PNL și USR au criticat amendamentele susținute de PSD și AUR. Deputatul PNL Ionel Ovidiu Bogdan a afirmat că nu există o decizie guvernamentală privind închiderea centralelor pe cărbune, iar deputatul USR Bogdan-Ionel Rodeanu a acuzat că amendamentul face proiectul „nefuncțional” și pune în pericol fondurile din PNRR. Alte obligații incluse: contoare individuale până la final de 2030 și reguli pentru biomasă Textul adoptat include și măsuri care vizează sectorul de încălzire și răcire, cu accent pe reducerea emisiilor: instalarea de contoare individuale pentru încălzire și apă caldă în blocurile racordate la sistemele centralizate de alimentare cu energie termică, până la sfârșitul anului 2030 ; obligația ca biomasa forestieră comercializată în scopuri energetice să provină exclusiv din surse sustenabile , plus programe de sprijin pentru înlocuirea unităților de încălzire, derulate de autoritățile locale împreună cu cele centrale. Context procedural Proiectul a fost adoptat de Senat pe 4 august, apoi a revenit la Camera Deputaților pentru o nouă dezbatere, în baza articolului 75 alin. (4) și (5) din Constituție, iar Camera a dat votul final. Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică au adoptat raportul final de admitere. [...]
Nuclearelectrica își acoperă juridic întârzierile la livrări după oprirea Unității 1 , invocând forța majoră pe fondul secetei severe de pe Dunăre, situație care poate pune presiune pe contractele din piața de energie și pe echilibrul Sistemului Energetic Național. Informațiile apar în HotNews , pe baza raportării companiei către Bursa de Valori București . Nuclearelectrica a anunțat că a primit de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA) avize de „existență a cazului de forță majoră” pentru contractele de livrare a energiei electrice. Avizele au fost emise la solicitarea companiei și au la bază seceta hidrologică severă din bazinul Dunării, care a coborât debitul și nivelul fluviului sub valorile necesare pentru alimentarea, în condiții de securitate nucleară, a sursei de apă tehnologică și de răcire a centralei de la Cernavodă. Ce schimbă forța majoră în relația cu partenerii comerciali Forța majoră este mecanismul juridic prin care o companie poate arăta că neexecutarea unor obligații contractuale nu îi este imputabilă, fiind cauzată de un eveniment extraordinar, extern și imprevizibil. În acest caz, Nuclearelectrica spune că nu își mai poate îndeplini integral, din producția proprie, obligațiile asumate prin anumite contracte de energie electrică, începând cu 27 iulie 2026 și pe perioada în care persistă efectele evenimentului. Compania precizează, totodată, că declararea forței majore nu o exonerează automat de orice obligație, ci oferă baza legală pentru invocarea evenimentului în condițiile prevăzute de contracte. Nuclearelectrica afirmă că va transmite partenerilor o estimare privind durata perioadei în care nu își poate îndeplini obligațiile, „în măsura în care această estimare va fi disponibilă”, subliniind caracterul dinamic al situației hidrologice. Impact operațional: Unitatea 1 este oprită, Unitatea 2 poate urma Situația de pe Dunăre a dus deja la oprirea controlată a Unității 1 de la Cernavodă, din 28 iulie. Nuclearelectrica avertizează că există posibilitatea opririi controlate și a Unității 2, compania indicând dimineața zilei de 13 august 2026 ca moment posibil, în funcție de prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), de evoluția nivelului Dunării și de parametrii de operare ai centralei. O eventuală oprire a Unității 2 ar avea „o importanță majoră” pentru sistemul energetic, deoarece cele două reactoare de la Cernavodă sunt principala sursă de producție în bandă (producție constantă), cu o putere instalată cumulată de circa 1.400 MW. Dacă și Unitatea 2 ar fi scoasă din funcțiune, întreaga capacitate nucleară de la Cernavodă ar deveni temporar indisponibilă. De ce contează pentru piață: contracte mari și rolul centralei în consum Printre cei mai mari clienți ai Nuclearelectrica se află Electrica Furnizare, descrisă ca unul dintre liderii pieței de furnizare către consumatori. Potrivit raportărilor de pe Bursa de Valori București, Electrica Furnizare are zeci de contracte încheiate în ultimul an, iar valoarea tranzacțiilor depășește 700 milioane de lei; ultimele contracte menționate au fost încheiate pe 28 iulie. Contracte mari sunt indicate și cu Engie Romania, cu tranzacții care depășesc, de asemenea, 700 milioane de lei pentru vânzări de energie în 2026 și 2027, precum și cu Societatea Energy Distribution Services S.R.L., descrisă ca unul dintre cei mai mari traderi și furnizori din România. În context, centrala de la Cernavodă asigură circa 20% din necesarul de consum național, iar România a mai trecut în 2026 printr-o perioadă fără ambele unități: în luna mai, cele două reactoare au fost simultan indisponibile timp de 20 de zile, după deconectarea automată a Unității 2 (defecțiune la un separator electric) și intrarea Unității 1 în oprirea planificată. Context tehnic: legătura dintre Dunăre și funcționarea centralei Centrala de la Cernavodă folosește apa Dunării în sistemul de răcire. Scăderea debitului și a nivelului fluviului poate afecta condițiile în care apa este prelevată și utilizată, iar miza este menținerea parametrilor tehnici și de securitate necesari răcirii instalațiilor, nu „lipsa apei” pentru consumul reactorului. În condiții hidrologice extreme, operatorul poate reduce puterea sau opri controlat reactorul pentru a păstra funcționarea în limitele de securitate. [...]
Nuclearelectrica negociază cumpărarea a 300 de tone de uraniu din Niger, o mișcare care ar putea securiza materia primă pentru programul nuclear de la Cernavodă, dar care riscă să fie blocată de un arbitraj internațional. Potrivit G4Media , compania de stat s-a poziționat pentru a cumpăra aproximativ o treime dintr-un stoc de „yellowcake” (concentrat de uraniu) blocat din 2025 pe aeroportul din Niamey. Demersul ar fi avansat în primăvara acestui an și a fost dezvăluit inițial de Jeune Afrique și platforma MDMG Sahel, care susțin că au consultat documente oficiale, informație preluată de Rador. Ce vrea să cumpere România și cât ar costa Conform surselor citate, directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a transmis pe 13 aprilie 2026 o scrisoare de intenție autorităților din Niger pentru achiziția a 300 de tone de concentrat de uraniu, dintr-un stoc total de peste 1.000 de tone depozitat în containere lângă pista aeroportului din Niamey. Junta militară ar fi răspuns favorabil pe 20 aprilie 2026, prin ministrul Minelor, colonelul Ousmane Abarchi, care a invitat o delegație română la discuții, în logica „diversificării partenerilor”. Ulterior, în perioada 11–15 mai 2026, o echipă tehnică din România – cu reprezentanți ai fabricii de procesare a uraniului FPCU Feldioara (subordonată Nuclearelectrica) – s-a deplasat în Niger pentru a confirma interesul, iar valoarea tranzacției este estimată la aproximativ 40 de milioane de dolari (aprox. 180 de milioane de lei), notează publicația. De ce contează: combustibil pentru Cernavodă, dar și o miză geopolitică Miza este prezentată ca dublă. Pe plan intern, România ar urmări să-și securizeze sursele de materie primă pentru FPCU Feldioara, în contextul proiectelor de extindere a capacităților nucleare de la Cernavodă (Unitățile 3 și 4) și al retehnologizării Unității 1. Pe plan extern, tranzacția ar fi privită favorabil de partenerii occidentali, pe fondul temerilor din SUA și UE că regimul militar din Niger ar putea vinde stocul către Federația Rusă (prin Rosatom) sau către Iran. În această logică, o vânzare către un stat membru UE și NATO ar aduce lichidități Nigerului fără escaladarea unei crize diplomatice globale. Obstacolul major: disputa juridică legată de Orano Tranzacția ar putea însă să se lovească de „complicații juridice de proporții”. Uraniul provine din minele din Arlit (Somaïr) și este revendicat de grupul francez Orano, ale cărui active ar fi fost blocate de junta militară după lovitura de stat. G4Media scrie că Orano a obținut în septembrie 2025 o decizie favorabilă la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (CIRDI), care interzice Nigerului să înstrăineze stocul fără acordul companiei. Acest arbitraj este indicat drept principalul obstacol care poate bloca sau contesta în instanță semnarea contractului final dintre Nuclearelectrica și guvernul din Niger. [...]
