Știri
Știri din categoria Energie

România riscă să transforme stocarea energiei într-o piață de arbitraj, nu într-o investiție care să reducă prețurile și importurile scumpe, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, într-o analiză preluată de Antena 3. Miza, în viziunea sa, este că bateriile cumpărate „în grabă” și fără criterii tehnice pot menține volatilitatea din piață și, implicit, facturi ridicate la consumatorul final.
Chisăliță susține că stocarea a fost abordată „târziu, fragmentar și în contratimp” și că, în loc să fie tratată ca infrastructură critică integrată cu dezvoltarea regenerabilelor, a rețelelor și a consumului flexibil, a devenit „o oportunitate comercială de moment”.
Potrivit specialistului, problema sistemului energetic nu mai este atât lipsa de producție, cât „lipsa de abordare inteligentă și de flexibilitate”. În acest context, el avertizează că simpla „goană după baterii” nu rezolvă dezechilibrele dacă nu există un plan coerent și un mix de tehnologii de stocare, adaptat nevoilor rețelei.
În analiza citată, Chisăliță atrage atenția că nu se discută suficient despre cerințe tehnice precum capacitatea bateriilor de a oferi inerție sintetică, stabilizare de frecvență și suport pentru o rețea cu pondere mare de producție din surse regenerabile.
Chisăliță afirmă că dezvoltarea regenerabilelor a avansat rapid, dar fără ca elementele care fac sistemul funcțional să țină pasul: stocare, dezvoltarea și adaptarea rețelelor, contorizare inteligentă, digitalizare, flexibilitate, consum controlabil și servicii de echilibrare.
În acest cadru, el susține că există riscul ca România să importe masiv baterii fără o „ierarhie clară a calității tehnologice” și fără cerințe ferme privind rolul lor în sistem, ceea ce ar putea duce la noi runde de achiziții peste câțiva ani, pentru a corecta limitele soluțiilor instalate acum.
„Într-un asemenea sistem, stocarea nu este un lux. Este condiția minimă pentru ca energia regenerabilă să nu devină sursă de volatilitate.”
El mai spune că, fără sisteme de stocare amplasate și dimensionate corect și operate în interesul sistemului, România poate ajunge „să producă energie ieftină când nu are nevoie de ea și să importe energie scumpă când are nevoie”.
În analiza citată, Chisăliță descrie direcția pe care ar trebui să o urmărească statul: bateriile să reducă volatilitatea și vârfurile de preț, să diminueze importurile scumpe și să crească securitatea energetică, nu să fie folosite preponderent pentru câștig din diferențe de preț (arbitraj).
În lipsa unei strategii, a unor criterii tehnice și a integrării stocării într-un plan coerent de dezvoltare energetică, el avertizează că România riscă „să nu construiască flexibilitate reală, ci doar să cumpere baterii”, cu efecte limitate asupra stabilității și costurilor pentru consumatori.
Recomandate

Ministerul Energiei discută o supraimpozitare temporară a producătorilor de electricitate , ca instrument de temperare a prețurilor și de sprijin pentru consumatorii noncasnici, potrivit Profit . Măsura ar urma să fie aplicată pe o perioadă „foarte, foarte scurtă”, cel mult până la 1 aprilie, în contextul „prețurilor foarte mari” din prezent. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță , a spus că ministerul are în discuție „mai multe scheme”, după ce a luat în calcul o evoluție a pieței până în 2030, iar propunerile ar fi etapizate pe perioade diferite, exclusiv cu măsuri la nivelul Ministerului Energiei. „Iar una dintre aceste măsuri ia în considerare și o suprataxare. Ideea este că vrem să o facem pe o perioadă foarte, foarte scurtă, cel mult până la 1 aprilie, care să răspundă situației legate de prețurile foarte mari care sunt în momentul de față și să încerce să diminueze această escaladare a prețurilor pe care le avem în momentul de față.” Ce ar însemna, la nivel de reglementare Din informațiile prezentate, schema discutată ar viza toți producătorii de energie electrică, indiferent de tehnologie , ceea ce ar extinde aria de aplicare la întregul sector de producție, nu doar la anumite tipuri de centrale. Publicația notează că discuția este legată de obiectivul de a limita escaladarea prețurilor și de a susține consumatorii noncasnici, însă articolul nu oferă detalii despre nivelul suprataxei, praguri, bază de calcul sau mecanismul concret de redistribuire a eventualelor venituri. Ce urmează În acest stadiu, Ministerul Energiei se află la nivel de discuții privind schema și calendarul, iar singura limită temporală indicată explicit este aplicarea „cel mult până la 1 aprilie”. Orice evaluare a impactului financiar asupra producătorilor sau a efectului direct în facturile clienților noncasnici rămâne, deocamdată, imposibilă pe baza informațiilor disponibile. [...]

Repornirea Reactorului 1 de la Cernavodă reduce presiunea pe importuri, dar România rămâne expusă cât timp Unitatea 2 stă oprită , într-un context în care oprirea ambelor reactoare ar fi generat costuri estimate la circa 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), potrivit Euronews . La o zi după reconectarea Reactorului 1 la Sistemul Energetic Național, premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au mers la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, inclusiv în camera de comandă. Unitatea 1 a reluat producția după o oprire de peste trei luni și generează în prezent aproximativ 275 MW, cu o creștere treptată spre 700 MW, posibil chiar în cursul serii, conform informațiilor din material. Reluarea producției la Unitatea 1 are efect direct asupra echilibrului din sistem: România produce peste 7.000 MW, în timp ce consumul depășește 5.200 MW, ceea ce permite exportul surplusului către statele vecine. De ce rămâne blocajul: debitul Dunării ține Reactorul 2 oprit În timp ce Unitatea 1 își crește treptat producția, Reactorul 2 rămâne oprit, iar momentul repornirii este incert. Cauza indicată este debitul scăzut al Dunării , care afectează alimentarea cu apă necesară răcirii reactoarelor. Datele prezentate arată că debitul fluviului la intrarea în România este de aproximativ 1.750 metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 metri cubi pe secundă. Nivelul apei în zona centralei a ajuns la 220 cm, după ce oprirea reactoarelor a fost determinată de scăderea acestuia sub pragul de 180 cm. Impactul economic: costuri mari și prețuri ridicate la import Oprirea celor două reactoare a scos din sistem o capacitate de producție de aproximativ 1.400 MW. Potrivit estimărilor prezentate în transmisiunea Euronews România, costurile generate de această situație s-ar ridica la aproximativ 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). În lipsa producției nucleare, România a fost nevoită să importe electricitate la prețuri foarte ridicate, care au depășit în anumite momente 500 de euro. Repornirea Unității 1 este, astfel, un pas important pentru reducerea dependenței de importuri, însă revenirea la capacitatea totală depinde de repornirea Reactorului 2, condiționată de evoluția debitului Dunării. [...]

Vizita premierului și a ministrului Energiei la Cernavodă vine pe fondul repornirii Unității 1 , un pas cu miză operațională pentru revenirea producției nucleare în Sistemul Energetic Național, potrivit Digi24 . Prim-ministrul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, merg sâmbătă la Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă, unde au programată o vizită și o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica , pe tema activității curente și a proiectelor strategice, conform Agerpres. Contextul imediat al deplasării este reconectarea Unității 1 la rețea, după o perioadă de oprire. Agerpres arată că procedurile de pornire au fost demarate miercuri, „în urma întrunirii condițiilor minime necesare”, iar Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național vineri după-amiază. De ce contează: revenirea treptată a producției nucleare Oprirea Unității 1 a fost decisă controlat la 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării, care a afectat asigurarea apei necesare pentru răcire; ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2, potrivit Agerpres. În acest context, repornirea Unității 1 este relevantă pentru stabilitatea producției interne, în condițiile în care energia nucleară este o sursă dispecerizabilă (poate fi programată și controlată în funcție de necesarul din sistem). Agerpres precizează că centrala operează două unități de câte 700 MWe, care folosesc uraniu natural drept combustibil și apă grea ca moderator și agent de răcire. Cu ambele unități în funcțiune, Nuclearelectrica acoperă aproximativ 20% din producția cu unități dispecerizabile din România. Ce urmează La finalul vizitei sunt așteptate declarații de presă, conform informațiilor publicate de Adevărul. În lipsa altor detalii în materialul Digi24, nu este clar dacă autoritățile vor anunța un calendar pentru revenirea completă a producției de la Cernavodă sau măsuri pentru reducerea riscului de opriri similare în perioade cu debite scăzute ale Dunării. [...]

România încearcă să accelereze proiectele nucleare de la Cernavodă și Doicești, mizând pe cooperarea cu SUA , după discuția de marți dintre ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și ambasadorul american la București, Darryl Nirenberg, potrivit Mediafax . Întâlnirea a vizat și atragerea de investiții americane în energie, într-un context în care autoritățile pun accent pe securitatea energetică și pe diversificarea surselor. Discuțiile au avut loc marți, 3 noiembrie, și au fost încadrate în Parteneriatul Strategic România–SUA, cu accent pe direcțiile de cooperare în domeniul energiei. Ce proiecte au fost pe agendă Potrivit informațiilor transmise, dialogul s-a concentrat pe trei teme: Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă , proiectul de extindere a capacității nucleare; reactoarele modulare mici (SMR) de la Doicești – tehnologie nucleară de dimensiuni mai reduse, promovată ca soluție pentru producție stabilă de energie; Coridorul Vertical de Gaze , descris ca instrument pentru diversificarea aprovizionării și creșterea securității energetice regionale. Miza economică: investiții și termene mai scurte Ministrul Energiei a indicat, în cadrul întrevederii, nevoia de „soluții concrete” pentru accelerarea proiectelor nucleare , inclusiv prin intensificarea dialogului între companiile implicate și continuarea mecanismelor de cooperare cu partenerii americani. Separat de nuclear, partea română și-a exprimat interesul pentru noi investiții din SUA în sectorul energetic , inclusiv în biomasă , și pentru dezvoltarea programelor de formare profesională și a schimburilor educaționale în zona tehnologiilor nucleare avansate. Întâlnirea s-a încheiat cu reconfirmarea angajamentului ambelor părți pentru proiecte energetice comune, cu obiectivul declarat de a susține securitatea energetică și dezvoltarea economică a României și a regiunii. [...]

Majorarea cu 6,5% a salariilor la Transgaz și Transelectrica ridică o problemă de transparență și de control al cheltuielilor în companiile energetice de stat, în condițiile în care decizia ar fi fost aprobată fără anunț public și fără detalii despre impactul bugetar, potrivit Euronews . Măsura ar fi fost adoptată în ședința de Guvern din 20 noiembrie, însă proiectul nu a figurat pe ordinea de zi publicată înaintea reuniunii. Informația despre adoptare a fost relatată de Digi24, care citează surse guvernamentale. Potrivit acelorași surse, majorarea s-ar aplica angajaților celor două companii, nu și membrilor conducerii, care au contracte de mandat distincte. Solicitarea de creștere a salariilor ar fi fost făcută încă de la începutul anului. Decizie trecută la „confidențial”, fără explicații publice Documentul prin care ar fi fost aprobată majorarea a fost inclus în registrul confidențial al Guvernului. Până la acest moment, Executivul nu a prezentat public: fundamentarea deciziei; data de la care ar urma să se aplice noile salarii; impactul financiar total. Ce nivel au salariile medii în cele două companii Majorarea vine într-un context în care câștigurile medii lunare sunt deja peste 15.000 de lei. Potrivit datelor publicate de Economedia și citate de Digi24, câștigul salarial mediu este: la Transgaz : aproximativ 15.600 de lei ; la Transelectrica : 17.200 de lei . Transgaz este operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, iar Transelectrica administrează rețeaua națională de transport al energiei electrice. Context: posturi suplimentare și bugete de salarii mai mari, aprobate anterior Creșterea de 6,5% ar veni după alte decizii de extindere a personalului și de majorare a cheltuielilor salariale, aprobate separat. În cazul Transgaz , Guvernul a aprobat în vara acestui an suplimentarea schemei de personal cu 148 de posturi , iar cheltuielile salariale au fost majorate cu 9,548 milioane de lei . La Transelectrica , schema de personal a fost suplimentată cu 124 de posturi , iar cheltuielile salariale au crescut cu 12,278 milioane de lei . Cum este justificată solicitarea, potrivit conducerii Transgaz Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a declarat pentru Gândul că societatea a cerut indexarea salariilor angajaților cu rata inflației, în baza prevederilor Contractului Colectiv de Muncă. Potrivit acestuia, demersul a fost inițiat la sfârșitul lunii februarie, iar majorarea nu ar urma să îi vizeze pe directorii generali, directorii financiari sau membrii consiliilor de administrație. Precedent în 2026: Romgaz Nu este prima majorare de 6,5% aprobată în acest an pentru o companie energetică de stat. În luna mai, o creștere identică a fost aprobată pentru personalul Romgaz, iar măsura a fost încadrată inițial ca document confidențial, înainte ca Guvernul să ofere ulterior explicații publice. [...]

Secretarul american al Energiei spune că nu vede interes în Europa pentru reluarea importurilor de energie din Rusia , într-un moment în care UE are deja un calendar de eliminare treptată a gazelor rusești și în care orice repornire a Nord Stream rămâne blocată de sancțiuni, potrivit HotNews . Chris Wright, secretarul american al Energiei în administrația Donald Trump, a declarat la Varșovia, la reuniunea Parteneriatului pentru Cooperare Energetică Transatlantică, că nu există semnale că state europene ar dori să reia importurile de energie din Rusia. „Nu am auzit nici măcar o națiune europeană interesată să reia importurile de energie din Rusia”, a spus Wright, potrivit relatării. Ce înseamnă pentru piața energetică: sancțiunile și calendarul UE fac revenirea dificilă Declarația vine pe fondul unor informații de presă despre presupuse planuri ale SUA de a facilita vânzările de gaze rusești către Europa, informații despre care Wright a spus că nu le poate confirma. În același timp, Nord Stream – conductele care livrau gaze către Europa prin Germania înainte de invazia Rusiei în Ucraina – sunt vizate de sancțiuni ale SUA și UE, ceea ce face „ilegală orice eventuală repornire”, conform articolului. HotNews notează că, în luna precedentă, Reuters a relatat despre discuții între oficiali ruși și americani, inclusiv trimisul special al SUA Jared Kushner, privind aducerea unui investitor american la gazoductele Nord Stream. În logica prezentată, un proprietar american ar putea influența poziția SUA, însă Wright a indicat că nu poate valida aceste scenarii. Context: UE își reduce dependența de energia rusească până în 2027 Uniunea Europeană „elimină treptat” energia rusească din 2022, iar planul menționat în articol prevede: oprirea tuturor importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești până la sfârșitul lui 2026; oprirea importurilor de gaze rusești prin conductă în 2027. În acest context, HotNews mai arată că grupul polonez Orlen a semnat acorduri privind o potențială livrare de GNL către Ungaria și Slovacia, state considerate printre cele mai afectate de eliminarea treptată a energiei rusești. Ce mai spune Washingtonul despre acorduri energetice cu Rusia Articolul amintește și că Donald Trump a discutat cu omologii săi din Rusia și China inclusiv despre Ucraina, iar anterior anunțase un acord cu Moscova pentru importul de motorină din Rusia, legat de obiectivul de a reduce prețurile la pompă înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului (3 noiembrie). În privința evoluțiilor ulterioare războiului, Wright a spus că nu poate face previziuni: „În privința acordurilor energetice cu Rusia, nu pot spune nimic despre viitorul de după război”, a declarat el. [...]