Știri
Știri din categoria Energie
Primele facturi după eliminarea plafonării arată scumpiri la gaze și energie, cu tarife care urcă și la peste 0,40 lei/kWh, ceea ce împinge costul lunar în sus chiar și pentru consumuri uzuale, potrivit Antena 3.
După ieșirea din schema de preț plafonat, Guvernul a introdus o formulă de reglementare, însă primele facturi ajunse la consumatori au venit la prețuri peste nivelul plafonat anterior. În material este dat exemplul unui preț care a fost 0,31 lei/kWh, în timp ce noile tarife ajung și la peste 0,40 lei/kWh.
Antena 3 indică un exemplu de consum de 1.000 kWh, unde diferența de preț se traduce într-o factură mai mare cu până la 90 de lei:
În București, din 34 de oferte menționate, doar patru ar fi la nivelul plafonului, ceea ce sugerează că, pentru o parte importantă a clienților, alternativele din piață sunt în medie mai scumpe decât vechiul prag.
Ca posibilă soluție de atenuare a scumpirilor, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu, propune reducerea TVA la gaze naturale de la 21% la 11%, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor pe piața europeană a gazelor.
„O soluție ar fi scăderea TVA-ului, în așa fel încât consumatorii casnici să înregistreze imediat o scădere în factură. Vorbim despre o scădere de la 21% la o cotă de TVA de 11% pentru consumatorii casnici de gaze naturale, automat scăderea în factură s-ar vedea de luna următoare.”
Materialul nu precizează dacă o astfel de reducere a TVA este deja în lucru la nivel guvernamental sau care ar fi calendarul unei eventuale decizii.
Recomandate
Interceptările dintr-un dosar de corupție indică o tentativă de obținere preferențială a unor informații-cheie despre racordarea la rețeaua electrică , date care pot influența direct valoarea terenurilor și accesul la proiecte de energie regenerabilă, potrivit Adevărul . Anchetatorii susțin că doi procurori din Constanța, Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor, ar fi fost implicați într-un mecanism informal de influențare a unor decizii administrative și de reglementare legate de un proiect de parcuri eoliene și fotovoltaice, prin discuții și intermedieri care vizau Electrica Distribuție și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) . Miza: informații despre capacitatea de racordare, folosite pentru terenuri „avantajoase” Potrivit referatului procurorilor, procurorul Ștefan Gigi Valentin și intermediarul său, Learciu Dumitru Daniel, ar fi încercat să obțină de la conducerea Electrica Distribuție informații confidențiale despre unde există capacitate de racordare la rețeaua electrică. Scopul descris de anchetatori: cumpărarea din timp, la prețuri avantajoase, a unor terenuri care ar urma să fie folosite pentru parcuri eoliene. În interceptări, o reprezentantă a Electrica Distribuție le-ar fi refuzat solicitarea, avertizând că i se cere „o ilegalitate”. Discuția redată în documente include reacții jignitoare la adresa acesteia, după refuz. „E bătută în cap.” „Da, dar e proastă.” Schimbarea strategiei: ținta, conducerea ANRE După refuzul primit de la Electrica Distribuție, anchetatorii arată că cei implicați ar fi decis să caute alte căi pentru a obține sprijin, inclusiv prin acces la conducerea ANRE și la președintele instituției, George Niculescu. În referatul citat, apare și o discuție din 25 februarie 2026 (intervalul 12:09–12:46), în care intermediarul îi relatează procurorului întâlnirea cu o directoare a Electrica Distribuție, căreia i-ar fi cerut să indice unde se pot racorda la rețea pe o suprafață mai mare de teren, pentru a ști „exact unde să cumpere teren”. „Ar fi promis că îi ajută”: intervenții și contacte locale Potrivit referatului de arestare, președintele ANRE, George Niculescu, „ar fi promis că rezolvă situația” proiectului cu eoliene. Într-o discuție din 4 martie 2026 (08:49–09:14), Learciu Dumitru Daniel îi solicită procurorului o nouă intervenție la Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța, pentru ca acesta să discute cu președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, în legătură cu proiectul. Contextul dosarului: acuzații de corupție și abuz în serviciu Cei doi procurori, ambii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, sunt acuzați de fapte grave de corupție și abuz în serviciu. Ei au fost reținuți la 14 mai 2026 și propuși pentru arestare preventivă pentru 30 de zile. În documentele din dosar, anchetatorii invocă și un impact instituțional: astfel de fapte, atribuite unor magistrați, ar afecta credibilitatea sistemului judiciar și ar alimenta percepția că soluțiile pot fi influențate prin bani și relații. [...]
China a pus în funcțiune comercial un centru de date subacvatic alimentat de eolian offshore , o configurație care vizează reducerea costurilor energetice ale infrastructurii pentru inteligență artificială prin răcire cu apă de mare și acces direct la energie regenerabilă, potrivit Interesting Engineering . Centrul de date este amplasat în largul coastei Shanghaiului, în zona Lingang Special Area , și a intrat în operare comercială completă după ce construcția s-a încheiat în octombrie 2025, iar testele inițiale au avut loc la începutul acestui an. Proiectul, estimat la 226 milioane de dolari (aprox. 1,0 miliarde lei), a fost lansat oficial în iunie 2025 printr-un acord de cooperare între comitetul administrativ al Lingang Special Area, Shanghai Lingang Special Area Investment Holding Group și HiCloud Technology . Eficiența energetică, miza centrală: PUE raportat de 1,15 Publicația notează că centrul de date ar avea un indicator PUE (Power Usage Effectiveness – raport între energia totală consumată și energia folosită efectiv de echipamentele IT) de aproximativ 1,15, ceea ce l-ar plasa printre cele mai eficiente centre de date de mari dimensiuni aflate în operare. Ca reper, centrele de date „enterprise” tradiționale operează adesea în jurul valorii de 1,5 sau mai mult, din cauza consumului suplimentar pentru răcire și infrastructură. Dezvoltatorii susțin că designul subacvatic: reduce consumul de electricitate cu 22,8%; elimină utilizarea apei dulci; reduce necesarul de teren cu peste 90%. Cum este alimentat și ce capacitate are Centrul de date subacvatic este poziționat între fazele 1 și 2 ale parcului eolian offshore din Lingang. Module subacvatice rezistente la presiune, care găzduiesc aproape 2.000 de servere, sunt amplasate lângă turbinele eoliene, astfel încât instalația să poată prelua electricitate direct din surse regenerabile. Proiectul a fost dezvoltat în două etape: de la o facilitate demonstrativă de 2,3 MW, până la o capacitate totală de 24 MW. În interior au fost instalate clustere GPU (unități de procesare grafică, folosite frecvent pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială) de către China Telecom și furnizorul local LinkWise, pentru sarcini precum AI, etichetare de date („big data annotation”), infrastructură 5G și dezvoltarea de modele lingvistice mari (LLM). Răcirea cu apă de mare și limitele operaționale Spre deosebire de centrele de date terestre, care se bazează pe chillere industriale și sisteme HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat), proiectul din Shanghai folosește apa de mare ca mecanism pasiv de răcire. Un reprezentant HiCloud Technology a descris un circuit de schimb de căldură în care agentul frigorific își schimbă starea (lichid/gaz) și circulă prin module fără a necesita energie pentru procesul de schimb termic în sine. În același timp, infrastructura subacvatică vine cu riscuri operaționale: coroziune în apă sărată, etanșare pe termen lung la presiune, fiabilitatea cablurilor submarine și acces dificil la hardware. Înlocuirea componentelor defecte este mai complicată decât în centrele de date clasice, ceea ce împinge operatorii către module etanșe, monitorizare la distanță și redundanță ridicată pentru a limita intervențiile fizice. Ca precedent, Interesting Engineering amintește Project Natick al Microsoft, care a testat capsule subacvatice în 2015 (California) și 2018 (Insulele Orkney, Scoția). Microsoft a oprit proiectul până în 2024 fără a-l duce la implementare comercială, deși testele ar fi indicat rate mai mici de defectare a hardware-ului în mediu subacvatic. Pe fondul creșterii rapide a cererii de energie și răcire pentru infrastructura AI, astfel de centre de date alimentate offshore și răcite cu apă de mare sunt prezentate ca opțiuni tot mai analizate pentru viitoarele investiții în capacități de calcul. [...]
Rusia a lovit pentru a treia zi la rând infrastructura de gaze a Naftogaz , într-o serie de atacuri care ridică presiunea operațională asupra sistemului energetic ucrainean, în timp ce regiunea Cernihiv a fost vizată și de lovituri separate soldate cu morți și răniți, potrivit Kyiv Post . Atacul de marți dimineață a vizat mai multe obiective de infrastructură de gaze ale Naftogaz din regiunea Cernihiv. Compania de stat a transmis că drone rusești au lovit mai multe amplasamente, iar „echipamente critice” au fost distruse la facilități de producție. Personalul de la una dintre instalațiile vizate a fost evacuat, iar Naftogaz spune că nu au existat victime. Serviciile de urgență evaluau în continuare pagubele. Pagube la infrastructura de gaze și riscuri operaționale Faptul că atacurile asupra activelor Naftogaz se repetă pentru a treia zi consecutivă indică o intensificare a presiunii asupra infrastructurii energetice, într-un moment în care menținerea funcționării echipamentelor de producție și transport rămâne esențială pentru alimentarea internă. Publicația nu oferă o estimare a impactului asupra livrărilor de gaze sau a costurilor de reparație, iar amploarea exactă a avariilor nu este încă detaliată. Atacuri în regiunea Cernihiv: morți, răniți și distrugeri Separat de loviturile asupra infrastructurii Naftogaz, guvernatorul regiunii Cernihiv, Viacheslav Chaus, a declarat că Rusia a desfășurat o serie de atacuri în regiune peste noapte și până marți. În jurul orei 10:00 (ora Ucrainei), forțele ruse au lansat un atac cu rachetă balistică asupra centrului orașului Pryluky. Lovitura a vizat o facilitate de afaceri și a avariat un centru comercial, un supermarket și echipamente de stingere a incendiilor din apropiere. Bilanțul a ajuns la trei morți, după ce postul ucrainean Suspilne a relatat că un adolescent de 14 ani, rănit critic, a decedat ulterior la spital. În total, cel puțin 17 persoane au fost rănite, inclusiv copilul menționat. Chaus a mai spus că luni seara orașul Cernihiv a fost atacat cu drone Geran, fiind raportate două explozii: una a lovit terenul unei întreprinderi și a aprins un camion-cisternă, iar cealaltă a vizat o zonă rezidențială, avariind locuințe și un vehicul. Doi oameni (o femeie de 84 de ani și un bărbat de 58 de ani) au fost răniți și tratați la fața locului. Potrivit guvernatorului, în ultimele 24 de ore regiunea a înregistrat 50 de atacuri și 76 de explozii. Apărarea aeriană: 180 de drone doborâte sau bruiate Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat 209 drone de atac începând de luni, ora 18:00 (ora Ucrainei), inclusiv drone Shahed și variante cu propulsie, precum și drone-capcană (momeală). Conform datelor preliminare, până marți la 08:30, apărarea aeriană a doborât sau a bruiat electronic 180 de drone. Au fost raportate lovituri ale 27 de drone în 15 locații, iar fragmente din drone interceptate au căzut în alte cinci locuri. [...]
Promisiunea Chinei de a livra Australiei 600.000 de barili de kerosen vine pe fondul riscului de penurie de combustibil în regiune, după blocarea strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de hidrocarburi, potrivit Economica . Cele trei transporturi de kerosen sunt așteptate să ajungă în iunie, după discuțiile purtate luna trecută între premierul australian Anthony Albanese și premierul chinez Li Qiang pe tema securității energetice, relatează Agerpres, citând France Presse. De ce contează: Australia nu are rezerve naționale, iar Ormuz e blocată din februarie Australia încearcă să evite o penurie într-un moment în care strâmtoarea Ormuz este blocată din februarie, în urma atacurilor israeliano-americane asupra Iranului. În timp de pace, prin Ormuz trece o cincime din producția mondială de hidrocarburi, iar regiunea Asia-Pacific este „puternic dependentă” de acest coridor, notează sursa. În acest context, premierul australian a anunțat mai devreme în mai că țara va acumula un stoc de un miliard de litri de combustibil, în condițiile în care „în prezent nu are rezerve naționale”. Context comercial: China e furnizor major pentru aviația australiană Anul trecut, China a furnizat o treime din combustibilul utilizat de aviația australiană. În același timp, Beijing importă din Australia cantități mari de minereu de fier, cărbune și gaz natural lichefiat (GNL), ceea ce arată interdependența economică dintre cele două economii. Comerțul bilateral Australia–China a ajuns la 326 de miliarde de dolari australieni (aproape 200 de miliarde de euro) anul trecut, fiind dominat de exporturile australiene de materii prime. Ce urmează: discuții la nivel de miniștri și măsuri pentru piața internă de gaze Ministrul australian al comerțului, Don Farrell, urmează să se întâlnească săptămâna aceasta la Suzhou cu omologul său chinez, Wang Wentao, în marja reuniunii miniștrilor comerțului din APEC. Separat, Farrell era așteptat marți la Tokyo pentru discuții despre securitatea energetică și comerț cu Japonia, un alt cumpărător important de GNL și cărbune australian. Australia a anunțat luna aceasta și o măsură de protecție a pieței interne: va rezerva echivalentul a 20% din exporturile sale de gaz pentru consumul intern, pentru a reduce riscul de penurie. [...]
Prețul unei pompe de căldură ajunge în Germania la circa 28.000 de euro (aprox. 140.000 lei) în medie, aproape dublu față de Marea Britanie, pe fondul unui „suprapreț” alimentat de reguli tehnice, TVA și costuri de instalare , potrivit unei analize publicate de Focus . Diferența contează direct pentru ritmul de electrificare a încălzirii: chiar și cu subvenții generoase, costul inițial rămâne o barieră. Studiul citat în material, realizat de RWTH Aachen pentru furnizorul de pompe de căldură Octopus, indică o medie de aproximativ 28.000 de euro (aprox. 140.000 lei) pentru instalare în Germania, față de circa 14.000 de euro (aprox. 70.000 lei) în Marea Britanie. Focus notează că diferențele sunt vizibile și față de Franța, unde costurile sunt, de asemenea, mai mici. De ce sunt mai scumpe în Germania: reglementări și cerințe tehnice O parte importantă a diferenței vine din cerințe tehnice și standarde care nu se aplică în aceeași formă în alte țări. Materialul dă exemple precum: obligația ca fiecare cameră să poată fi reglată individual (cerință legală în Germania), ceea ce influențează schema instalației; componente suplimentare uzuale pe piața germană, precum „puffer” pentru dezgheț (rezervor tampon folosit iarna la degivrare) și rezistență electrică de rezervă; cerințe privind tratarea apei din instalație, inclusiv VDI 2035, despre care se afirmă că poate adăuga în jur de 2.000 de euro (aprox. 10.000 lei); reguli mai stricte de zgomot și eficiență, care duc la echipamente mai silențioase (și mai grele) și, implicit, la nevoia unui soclu de beton; pentru fundație sunt menționate costuri suplimentare de 1.000–2.200 de euro (aprox. 5.000–11.000 lei); trecerea la agent frigorific natural propan R290, descris ca modern, dar mai scump. Concluzia implicită a analizei: o parte din „suprapreț” reflectă standarde mai ridicate de confort, eficiență și durată de viață, însă acestea cresc costul de achiziție și montaj. TVA și instalarea, două diferențe cu impact direct în factură Focus indică TVA ca element major de diferențiere: în Germania este 19%, în Franța 5,5%, iar în Marea Britanie pompele de căldură sunt scutite de TVA. Publicația estimează că doar această diferență poate însemna în jur de 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei) în plus. Cel mai mare „bloc” de cost rămâne însă instalarea. O analiză a 160 de oferte realizată de Verbraucherzentrale Rheinland-Pfalz (centrul de protecție a consumatorilor din land) arată o variație mare a costurilor între furnizori chiar în interiorul Germaniei, semn că piața nu este uniformă. Materialul explică și de ce instalarea poate fi mai scumpă: firmele de instalații (zona sanitare–încălzire–climatizare) nu sunt neapărat specializate pe pompe de căldură și au nevoie și de competențe de electrică; experiența mai redusă, comparativ cu țări unde încălzirea electrică e mai răspândită, poate însemna mai mult timp de lucru și refaceri; potrivit unei analize Heat Pump Watch citate, diferențele de costuri cu forța de muncă ar explica 500–3.000 de euro (aprox. 2.500–15.000 lei) față de țările vecine; tablourile electrice vechi ar necesita modernizări, iar o evaluare a Verbraucherzentrale indică un cost mediu de peste 3.000 de euro (aprox. 15.000 lei). Subvenții mari, dar cu efecte discutate Germania oferă, potrivit materialului, o subvenție de până la 70% din costuri, cu un plafon de până la 21.000 de euro. Textul menționează ipoteza că o subvenție calculată procentual din preț ar putea încuraja prețuri mai ridicate, însă argumentează că această explicație nu este suficientă: piața ar trebui să fie constrânsă de cerere și ofertă, iar în 2023/24 piața de încălzire ar fi scăzut puternic. În plus, Focus citează constatarea Verbraucherzentrale că prețurile pompelor de căldură nu au crescut mai mult decât cele ale centralelor pe gaz, în pofida noii scheme de sprijin, ceea ce ar susține ideea că nu doar subvenția explică diferențele. Ce ar putea reduce costurile, potrivit analizei Printre măsurile indicate în material pentru ieftinirea pompelor de căldură se numără: reducerea birocrației și a reglementărilor care cresc costurile; simplificarea schemei de sprijin, pentru procese mai eficiente; un mesaj politic mai stabil în favoarea pompelor de căldură și combaterea dezinformării, pentru a reduce „incertitudinea” care, indirect, crește costurile de vânzare și consultanță (costuri de atragere a clienților). Articolul mai leagă scumpirea de climatul de incertitudine din jurul „legii încălzirii”, care ar fi dus la amânarea deciziilor în gospodării și la creșterea costurilor comerciale ale instalatorilor (timp de consultanță, calcule, vizite la fața locului), costuri care ajung apoi în prețul final. [...]
Meta va primi reduceri fiscale de 3,3 miliarde de dolari (aprox. 15,2 miliarde lei) pentru campusul său de centre de date „Hyperion” din Louisiana, în timp ce autoritățile au aprobat extinderea accelerată a infrastructurii energetice pe gaze necesare alimentării proiectului , potrivit TechRadar . Miza economică și de reglementare se mută astfel de la atragerea investiției la costurile publice implicite: facilități fiscale consistente și noi capacități pe combustibili fosili. Campusul Hyperion este estimat la circa 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) și va ocupa 2.250 de acri (aprox. 910 hectare) în Richland Parish, Louisiana. Conform unei analize Sherwood News citate de publicație, Meta va beneficia de 3,3 miliarde de dolari în scutiri și reduceri fiscale, inclusiv plata a zero taxe pe vânzări pentru achizițiile de procesoare grafice (GPU) destinate amplasamentului. Energie: mai multe centrale pe gaze, pe procedură accelerată Pentru alimentarea cu electricitate a campusului, furnizorul Entergy Louisiana urma să construiască trei centrale pe gaze naturale cu turbine. Între timp, Louisiana Public Service Commission (LPSC) a aprobat o cerere pe procedură accelerată care triplează numărul de centrale planificate, arată TechRadar . Extinderea ar adăuga încă 5.200 MW de capacitate de producție pe combustibili fosili, peste alți 2.262 MW aflați deja în construcție pentru proiect, potrivit aceleiași surse. Decizia a generat petiții și opoziție din partea altor furnizori de energie, precum și din partea organizațiilor Alliance for Affordable Energy și Union of Concerned Scientists . Efecte locale: presiune pe locuințe, puține joburi permanente TechRadar notează că, înainte de anunțarea centrului de date, Richland Parish era în declin agricol, cu o scădere de 11% a numărului de ferme între 2017 și 2022. După anunț (ianuarie 2025), până în septembrie 2025 prețurile locuințelor ar fi crescut cu peste 170%, ceea ce poate împinge în sus evaluările fiscale și costurile pentru rezidenți. În același timp, câștigul mediu săptămânal în parohie era de 870 de dolari în T3 2025 (aprox. 4.000 lei), echivalentul a puțin peste 41.000 de dolari pe an (aprox. 189.000 lei), sub media SUA menționată în material (63.795 dolari). Odată operațional, campusul ar urma să susțină aproximativ 500 de locuri de muncă permanente. Publicația mai amintește că centralele pe gaze cu turbine sunt asociate cu niveluri ridicate de zgomot, iar în alte comunități din apropierea centrelor de date au existat plângeri privind simptome precum greață și amețeală, puse în legătură cu efecte ale infrasunetelor. Materialul mai menționează că informațiile au fost preluate și „via Fortune”, fără ca TechRadar să detalieze separat ce elemente provin din acea sursă. [...]
