Știri
Știri din categoria Energie
China a pus în funcțiune comercial un centru de date subacvatic alimentat de eolian offshore, o configurație care vizează reducerea costurilor energetice ale infrastructurii pentru inteligență artificială prin răcire cu apă de mare și acces direct la energie regenerabilă, potrivit Interesting Engineering.
Centrul de date este amplasat în largul coastei Shanghaiului, în zona Lingang Special Area, și a intrat în operare comercială completă după ce construcția s-a încheiat în octombrie 2025, iar testele inițiale au avut loc la începutul acestui an. Proiectul, estimat la 226 milioane de dolari (aprox. 1,0 miliarde lei), a fost lansat oficial în iunie 2025 printr-un acord de cooperare între comitetul administrativ al Lingang Special Area, Shanghai Lingang Special Area Investment Holding Group și HiCloud Technology.
Publicația notează că centrul de date ar avea un indicator PUE (Power Usage Effectiveness – raport între energia totală consumată și energia folosită efectiv de echipamentele IT) de aproximativ 1,15, ceea ce l-ar plasa printre cele mai eficiente centre de date de mari dimensiuni aflate în operare. Ca reper, centrele de date „enterprise” tradiționale operează adesea în jurul valorii de 1,5 sau mai mult, din cauza consumului suplimentar pentru răcire și infrastructură.
Dezvoltatorii susțin că designul subacvatic:
Centrul de date subacvatic este poziționat între fazele 1 și 2 ale parcului eolian offshore din Lingang. Module subacvatice rezistente la presiune, care găzduiesc aproape 2.000 de servere, sunt amplasate lângă turbinele eoliene, astfel încât instalația să poată prelua electricitate direct din surse regenerabile.
Proiectul a fost dezvoltat în două etape: de la o facilitate demonstrativă de 2,3 MW, până la o capacitate totală de 24 MW.
În interior au fost instalate clustere GPU (unități de procesare grafică, folosite frecvent pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială) de către China Telecom și furnizorul local LinkWise, pentru sarcini precum AI, etichetare de date („big data annotation”), infrastructură 5G și dezvoltarea de modele lingvistice mari (LLM).
Spre deosebire de centrele de date terestre, care se bazează pe chillere industriale și sisteme HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat), proiectul din Shanghai folosește apa de mare ca mecanism pasiv de răcire. Un reprezentant HiCloud Technology a descris un circuit de schimb de căldură în care agentul frigorific își schimbă starea (lichid/gaz) și circulă prin module fără a necesita energie pentru procesul de schimb termic în sine.
În același timp, infrastructura subacvatică vine cu riscuri operaționale: coroziune în apă sărată, etanșare pe termen lung la presiune, fiabilitatea cablurilor submarine și acces dificil la hardware. Înlocuirea componentelor defecte este mai complicată decât în centrele de date clasice, ceea ce împinge operatorii către module etanșe, monitorizare la distanță și redundanță ridicată pentru a limita intervențiile fizice.
Ca precedent, Interesting Engineering amintește Project Natick al Microsoft, care a testat capsule subacvatice în 2015 (California) și 2018 (Insulele Orkney, Scoția). Microsoft a oprit proiectul până în 2024 fără a-l duce la implementare comercială, deși testele ar fi indicat rate mai mici de defectare a hardware-ului în mediu subacvatic.
Pe fondul creșterii rapide a cererii de energie și răcire pentru infrastructura AI, astfel de centre de date alimentate offshore și răcite cu apă de mare sunt prezentate ca opțiuni tot mai analizate pentru viitoarele investiții în capacități de calcul.
Recomandate
Europa riscă prețuri mai mari la gaze și electricitate în lunile următoare, pe fondul unei competiții în creștere cu Asia pentru volume limitate de gaze naturale lichefiate (GNL), într-un moment în care rezervele europene sunt sub media ultimilor cinci ani, potrivit Politico . Miza este una direct economică: dacă cererea asiatică urcă în timpul verii (în special din cauza utilizării mai intense a aerului condiționat), iar Europa intră simultan într-o etapă de cumpărări accelerate pentru a-și reface stocurile, prețurile pe piața „spot” (unde prețul se stabilește zilnic) pot reacționa rapid în sus, avertizează analiști și oficiali citați de publicație. De ce se tensionează piața: stocuri joase și „vara scumpă” Regulile UE obligă statele membre să-și umple depozitele de gaze la cel puțin 80% din capacitatea națională până în decembrie. În mod obișnuit, reumplerea se face vara, când cererea și prețurile sunt mai mici, iar traderii cumpără pentru stocare și vând iarna, când prețurile cresc. Anul acesta, însă, prețurile ridicate din timpul verii au „stricat” acest mecanism, iar nivelul stocării a rămas sub media pe cinci ani, notează Politico. În acest context, orice șoc suplimentar de cerere poate amplifica presiunea pe importuri și pe facturi. Asia intră mai mult pe piața spot, exact unde Europa depinde mai mult Țările asiatice se bazează în principal pe contracte pe termen lung, dar o combinație de cerere mai mare și rezerve în scădere le poate împinge să cumpere mai mult pe piața spot — adică exact segmentul pe care Europa s-a sprijinit „în mod special” anul acesta pentru a-și asigura volumele. Dacă această cerere asiatică se suprapune cu „cumpărările de panică” ale Europei spre finalul verii, ar putea apărea o competiție directă pentru cargouri între continente, iar UE ar putea fi nevoită să liciteze peste Asia pentru a-și atinge țintele de stocare, potrivit lui Tobias Federico, analist-șef la Montel Energy. Agenția europeană ACER estimează că atingerea țintelor din acest an ar putea necesita o creștere de până la 13% a importurilor de GNL față de 2025, ceea ce ar fi dificil „în circumstanțele actuale”, mai ales dacă producția din Golful Persic nu își revine, mai scrie Politico. Limită structurală: UE coordonează greu achizițiile, Asia poate „comanda” Politico subliniază o vulnerabilitate operațională cu efecte de piață: Europa, cu importatori privați și priorități diferite în 27 de state, are puține pârghii directe asupra companiilor care cumpără gaze, în timp ce economiile mai centralizate pot negocia și acționa mai unitar în situații de criză. UE a încercat după invazia Rusiei din 2022 să coordoneze achizițiile prin platforma AggregateEU , menită să ajute companiile să obțină condiții mai bune prin cumpărare colectivă. Platforma a fost folosită mai ales de importatori mai mici, însă nu există vizibilitate asupra numărului de tranzacții încheiate, iar jucătorii mari au preferat, în general, să acționeze pe cont propriu, potrivit articolului. Christoph Gottstein, responsabil de comunicare la compania germană SEFE, a declarat pentru Politico: „Deși au fost inițiate mai multe negocieri, acestea nu s-au concretizat în tranzacții finalizate.” Comisia Europeană ar fi luat în calcul relansarea platformei în contextul războiului din Iran, potrivit a doi oficiali UE citați anonim, dar aceștia au indicat că Bruxelles-ul nu poate obliga companiile să o folosească. În plus, importatorii se tem că o coordonare prea strânsă ar putea fi interpretată drept înțelegere anticoncurențială (coluziune), iar Comisia poate oferi doar sprijin informal pentru a evita încălcarea regulilor de concurență, potrivit articolului. Ce urmează: China poate înclina balanța Pe termen scurt, un acord de pace SUA–Iran ar putea reduce o parte din presiuni, însă Politico notează că există deja semne că mai mulți cumpărători asiatici se îndreaptă spre piața spot în această vară: Coreea de Sud, Thailanda și Vietnam, potrivit analistului Kpler Charles Costerousse. Factorul decisiv ar putea fi China. În timpul războiului din Iran, China și-a redus importurile și a folosit rezervele, ceea ce a avut un efect de stabilizare asupra pieței globale, însă acele rezerve de GNL ar fi fost reduse „mult sub media pe cinci ani” din martie, potrivit aceluiași analist. Dacă Beijingul revine „puternic” la cumpărări spot, impactul asupra prețurilor și disponibilității cargourilor pentru Europa poate deveni rapid vizibil, avertizează oficiali europeni citați de Politico. [...]
Motorina nu s-a scumpit uniform după expirarea plafonării accizei , iar diferențele de preț dintre lanțurile de benzinării din București au devenit vizibile încă din dimineața de 1 iulie, potrivit HotNews , pe baza datelor din Monitorul Prețurilor . Marți, cea mai ieftină motorină standard era la Petrom, la 9,18 lei/litru. La Lukoil, MOL, Rompetrol, OMV și Socar, prețul era 9,24 lei/litru, conform aceleiași surse. Cât costa motorina standard pe 1 iulie, după expirarea măsurii Miercuri dimineață, după expirarea plafonării accizei, unele rețele au păstrat prețul, în timp ce altele au afișat creșteri: Rompetrol: 9,24 lei/litru Lukoil: 9,24 lei/litru Petrom: 9,54 lei/litru MOL: 9,60 lei/litru OMV: 9,60 lei/litru Socar: 9,59 lei/litru Diesel premium: scăderi la unii, creșteri la alții Și la motorina premium, variațiile între companii au fost semnificative miercuri dimineață. Rompetrol a redus prețul la 9,99 lei/litru, același nivel fiind și la Socar. La polul opus, MOL afișa 10,45 lei/litru, cel mai ridicat preț menționat în datele citate. În același timp, OMV vindea cu 4 bani/litru sub prețul MOL, iar la Petrom motorina premium era 10,31 lei/litru. Marți, înainte de expirarea măsurii, premium-ul era cel mai ieftin la Petrom (9,95 lei/litru) și cel mai scump la Rompetrol (10,20 lei/litru). Context: măsura a expirat, prelungirea e blocată Reducerea temporară a accizei la motorină a expirat miercuri, 1 iulie. Plafonarea era de 36 de bani/litru (cu TVA). Proiectul legislativ care ar fi permis prelungirea până la 30 noiembrie este blocat în Parlament, iar aleșii au intrat în vacanță, potrivit Agerpres. [...]
Un program de „energie gratuită” la prânz poate reduce costurile sistemului, dacă mută consumul din orele scumpe de seară , arată primele rezultate ale unui proiect-pilot analizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI) , potrivit Profit . Datele PPC indică faptul că peste 83% dintre participanți și-au modificat comportamentul de consum în intervalele cu energie activă la preț zero. Proiectul-pilot al PPC vizează 5.000 de clienți și oferă energie activă gratuită în anumite intervale orare. AEI descrie inițiativa drept un test de „flexibilitate a consumului” – adică măsura în care consumatorii își pot muta utilizarea energiei către orele în care sistemul are excedent (de regulă la prânz, când producția fotovoltaică este ridicată). „Introducerea energiei active la preț zero de către PPC pentru 5.000 de clienți reprezintă, dincolo de o campanie de marketing inteligentă, unul dintre cele mai interesante experimente de flexibilitate a consumului realizate până acum pe piața de energie din România”, susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI. Ce arată primele date: consum mutat și reduceri pentru clienți În primele șase intervale orare cu energie activă gratuită, cei 5.000 de participanți au consumat în total 71 MWh, iar reducerea cumulată a fost de aproximativ 61.000 de lei, conform datelor publicate de PPC. Raportat la numărul de participanți, câștigul mediu este de aproximativ 12 lei per client înscris (0,096 lei/kWh, 7,3%) sau 14,5 lei pentru fiecare client care și-a modificat efectiv comportamentul de consum (0,116 lei/kWh, 9,2%). Analiza notează însă că valoarea principală nu este suma economisită individual, ci efectul asupra modului în care se consumă energia. „Elementul esențial este faptul că participanții au consumat cu 28,6% mai mult în intervalele gratuite decât în aceleași intervale din luna precedentă. Din cei 71 MWh consumați, aproximativ 55 MWh reprezintă consumul care s-ar fi produs oricum, iar circa 15,8 MWh constituie consum suplimentar generat de stimulentul oferit de PPC”, afirmă Chisăliță. De ce „gratuit” poate fi, de fapt, o optimizare economică Întrebarea-cheie ridicată de analiză este dacă energia gratuită este un cost net pentru furnizor sau dacă poate produce economii la nivel de sistem, prin reducerea achizițiilor în orele de vârf. Conform datelor OPCOM pentru luna mai 2026, în lipsa consumului suplimentar la prânz, energia disponibilă în sistem ar fi fost exportată la aproximativ 130 lei/MWh, iar energia necesară seara pentru acoperirea consumului ar fi fost importată la aproximativ 1.200 lei/MWh. În acest context, cei 71 MWh consumați în intervalele gratuite ar fi valorat circa 9.230 lei dacă ar fi fost exportați, însă dacă aceeași cantitate ar evita achiziții la prețurile ridicate din orele de vârf, economia potențială ar ajunge la aproape 76.000 de lei. „Rezultatul este surprinzător. Deși PPC a acordat clienților un beneficiu de 61.000 de lei, economia realizată prin reducerea expunerii la prețurile ridicate din orele de seară poate depăși această sumă”, apreciază președintele AEI. Analiza introduce și o variantă prudentă: nu este clar câți dintre cei 71 MWh reprezintă consum mutat efectiv din intervalele de vârf de seară. Dacă doar cei 15,8 MWh suplimentari au redus consumul din orele scumpe, economia sistemică ar coborî la aproximativ 17.000 de lei, iar programul ar implica un cost net pentru PPC de circa 44.000 de lei. Ce ar însemna extinderea modelului: rolul contoarelor inteligente AEI susține că extinderea unui model similar (energie la un preț apropiat de cost) ar depinde de accelerarea instalării a circa 1,5 milioane de contoare inteligente, care permit tarifare diferențiată pe ore (preț variabil). În simularea citată, efectele ar include: reducerea prețurilor în orele cu deficit mic sau moderat cu 50–700 lei/MWh; orele cu excedent mare ar coborî frecvent sub 100 lei/MWh; vârfurile de peste 1.200–1.350 lei/MWh ar dispărea aproape complet; comprimarea volatilității la aproximativ 40–800 lei/MWh, față de 50–1.350 lei/MWh în prezent. În scenariul AEI, un program de flexibilizare ar reduce costurile cu energia în orele de vârf pentru mai multe categorii, inclusiv pentru clienții care își mută consumul în timpul zilei, furnizori (prin costuri de achiziție mai mici), clienți neparticipanți (prin prețuri mai mici în ofertă) și consumatori industriali expuși la PZU (Piața pentru Ziua Următoare). Concluzia analizei este că, pe măsură ce producția fotovoltaică crește, provocarea sistemului se mută de la „lipsă de energie” la prânz la „exces” la prânz și deficit seara, iar tarifele orare – inclusiv stimulentele de tip „preț zero” în intervale limitate – pot deveni un instrument economic de echilibrare, nu doar o reducere comercială. [...]
Ponderea regenerabilelor în producția de electricitate din UE rămâne dominantă, dar scăderea ușoară a volumelor și creșterea producției pe fosili indică o tranziție încă volatilă , potrivit Economedia , care citează date Eurostat preluate de Agerpres . În 2025, sursele regenerabile au asigurat 47,2% din producția totală de electricitate a Uniunii Europene. Regenerabilele au generat 1,33 milioane GWh, în ușoară scădere (minus 0,5%) față de 2024, în timp ce producția de electricitate din combustibili fosili a crescut cu 3,2% și a ajuns la 0,83 milioane GWh, adică 29,6% din total. Energia nucleară a contribuit cu 0,65 milioane GWh (23,2% din total), în creștere cu 0,2% față de anul anterior. Ce semnal transmit datele pentru piața energiei Dincolo de menținerea regenerabilelor pe primul loc, combinația dintre scăderea ușoară a producției „verzi” și avansul producției pe fosili sugerează că mixul energetic rămâne sensibil la factori precum disponibilitatea resurselor (de exemplu, hidro), cererea și condițiile de piață. În paralel, datele preliminare indică o creștere a aprovizionării cu gaze naturale și energii regenerabile în UE față de 2024, în timp ce aprovizionarea cu cărbune și produse petroliere a continuat să scadă. Aprovizionarea cu energie: gaze și regenerabile în creștere, cărbune în recul istoric Aprovizionarea cu gaze naturale a crescut pentru al doilea an consecutiv, după declinul sever din 2023. În 2025, a urcat cu 2,3% față de 2024, până la aproximativ 13,1 milioane terajouli (TJ). Aprovizionarea cu energii regenerabile a crescut cu 1,4% față de 2024, până la 11,5 milioane TJ, chiar dacă generarea de energie hidro a scăzut. A crescut și aprovizionarea cu energie nucleară, cu 0,2%, la 650.648 GWh. Pe partea de cărbune, declinul a continuat și a atins noi minime în seriile statistice: aprovizionarea cu lignit a scăzut cu 7,7%, la 184,741 milioane tone, iar cea cu huilă a coborât cu 3,2%, la 107,072 milioane tone — cele mai reduse niveluri de când se publică datele (1990). La produse petroliere, aprovizionarea a totalizat 448,656 milioane tone, în scădere cu 2,8% față de 2023. [...]
Sistemul energetic al Ucrainei intră în iarnă cu o reziliență mai mare , după lecțiile dure ale întreruperilor de curent din sezonul rece trecut, iar miza imediată este evitarea repetării „blackout-urilor” în lanț, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile CEO-ului DTEK , Maxim Timchenko . Timchenko, șeful celui mai mare furnizor privat de energie din Ucraina, a spus că sistemul „va fi mai pregătit” pentru sezonul rece, după ce atacurile rusești cu drone și rachete au vizat aproape zilnic infrastructura energetică, forțând întreruperi programate de alimentare în timpul celei mai aspre ierni de la începutul invaziei din 2022. „Vom fi mai pregătiți, învățăm lecțiile din iarna trecută.” Declarațiile au fost făcute la o conferință despre reconstrucția Ucrainei, organizată în Polonia. Potrivit lui Timchenko, „prioritatea absolută” pentru DTEK și pentru restul companiilor din sector este să nu se repete situația din iarna trecută, el afirmând că privește „cu optimism” către sezonul de încălzire. Atacurile asupra infrastructurii, factorul care dictează riscul operațional Contextul rămâne unul de risc ridicat: Rusia a lansat cel puțin 6.194 de atacuri asupra facilităților energetice ucrainene de la începutul invaziei, în februarie 2022, potrivit Ministerului Energiei din Ucraina, citat de AFP. În iarna trecută, temperaturile au coborât până la -20°C, iar Kievul a acuzat Moscova că a urmărit deliberat să terorizeze populația civilă prin lovirea infrastructurii critice. Tranziția spre regenerabile, accelerată de război În paralel cu măsurile de întărire a sistemului, Timchenko a indicat că amenințarea atacurilor împinge Ucraina să grăbească tranziția către surse regenerabile și capacități de stocare (baterii), pentru a construi o „nouă generație” de producție mai rezilientă. „Trebuie să construim un nou sistem energetic în Ucraina, o nouă generație mult mai rezilientă. O prioritate sunt regenerabilele: eolian, solar, stocare în baterii.” Ținta oficială a Ucrainei este ca 27% din producția de electricitate să vină din surse regenerabile până în 2030, de la 11% în prezent, conform unui plan adoptat în 2024, mai notează materialul. [...]
Linde Gaz România a intrat pe scădere în 2025, dar rămâne foarte profitabilă , cu un rezultat net de peste 260 mil. lei, în condițiile în care cifra de afaceri a coborât sub pragul de 1 mld. lei, potrivit datelor analizate de Ziarul Financiar pe baza raportărilor de la Ministerul Finanțelor . Linde Gaz România, filiala locală a grupului industrial germano-american Linde Plc., a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 945,7 mil. lei (187,6 mil. euro), în scădere cu 7% față de 2024, când compania a avut afaceri de 1,016 mld. lei (204,4 mil. euro), conform calculelor ZF. Profitul net a ajuns la 263,6 mil. lei (52,3 mil. euro), cu 10,3% mai mic decât în anul anterior, când compania a raportat un câștig net de 294,1 mil. lei (59,1 mil. euro), potrivit datelor publice. În 2025, compania a avut un număr mediu de 330 de angajați. Ce arată cifrele despre businessul local Scăderea simultană a veniturilor și a profitului indică o temperare a performanței financiare în 2025, însă nivelul profitului rămâne ridicat în termeni absoluți, raportat la dimensiunea afacerilor. Datele publicate surprind, pe scurt, următoarele repere: cifra de afaceri: 945,7 mil. lei în 2025, față de 1,016 mld. lei în 2024; profit net: 263,6 mil. lei în 2025, față de 294,1 mil. lei în 2024; număr mediu de angajați: 330 în 2025. Portofoliul de produse și poziționarea în industrie Compania operează pe segmentul gazelor, cu un portofoliu care include gaze industriale, alimentare, tehnice, speciale și medicinale. În listă intră, între altele, oxigen, azot, argon, dioxid de carbon, hidrogen, acetilenă, heliu, gaze de protecție la sudare, gaze de înaltă puritate, amestecuri de gaze și refrigeranți. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre cauzele scăderii (prețuri, volume, costuri sau investiții), datele disponibile permit doar concluzia că 2025 a adus o corecție față de anul anterior, pe ambele linii – venituri și profit. [...]
