Știri
Știri din categoria Energie

Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să elimine avizele speculative de racordare la rețea, potrivit Libertatea, care relatează despre un set de cinci măsuri anunțate pentru reducerea prețurilor la energia electrică. Premierul a vorbit miercuri, 8 aprilie 2026, într-o conferință de presă, alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
În centrul pachetului se află desființarea avizelor tehnice de racordare (ATR) obținute în scop speculativ, despre care Executivul susține că blochează rețelele electrice și ridică artificial costurile de acces pentru investitorii care vor să construiască efectiv capacități de producție. ATR este documentul tehnic prin care operatorul de rețea stabilește condițiile de conectare a unei instalații la rețeaua electrică.
„Unul din cele mai importante domenii pentru România este energia electrică. Iar preţurile la energie sunt date în principal de două aspecte, pe de-o parte, de capacităţile de producţie şi e nevoie să ne creştem capacităţile de producţie. Pe de altă parte, de regulile din viaţă, de reglementări şi e nevoie să ne îmbunătăţim reglementările, în aşa fel încât cele două măsuri combinate, creşterea capacităţilor de producţie şi îmbunătăţirea reglementărilor să ne ducă la preţuri mai mici în energie în perioada următoare şi la îmbunătăţirea siguranţei energetice a ţării noastre.”
Mesajul premierului este că nivelul prețurilor din energie depinde direct de câtă energie poate produce România și de calitatea regulilor din piață, iar ambele ar necesita „optimizări urgente”. În această logică, eliminarea ATR-urilor speculative este prezentată drept o „prioritate zero”, pentru deblocarea accesului la rețea și reducerea costurilor pentru proiectele considerate reale.
Pe lângă combaterea speculei din zona avizelor de racordare, Guvernul a indicat încă patru direcții: eficientizarea companiilor de stat din energie, corectarea distorsiunilor de piață care scumpesc factura finală, extinderea capacităților de stocare și garantarea investițiilor strategice, cu accent pe interconexiunile transfrontaliere majore.
În forma prezentată public, planul este descris ca un efort care ar urma să implice atât Guvernul, cât și Parlamentul. Libertatea notează că strategia vizează, în ansamblu, scăderea facturilor prin creșterea producției și ajustări de reglementare, însă articolul nu include un calendar de implementare sau detalii despre mecanismul concret prin care ATR-urile „speculative” vor fi identificate și eliminate.
Recomandate

Premierul Ilie Bolojan spune că prețurile la electricitate ar putea scădea din toamnă , dacă Guvernul aplică „cu fermitate” măsurile anunțate pentru dezvoltarea sectorului energetic, potrivit AGERPRES . Declarația a fost făcută miercuri, 8 aprilie 2026, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, ca răspuns la o întrebare despre momentul în care direcțiile de dezvoltare prezentate de Executiv ar urma să se vadă „pentru populație”, prin reducerea costurilor la energie. Bolojan a indicat un orizont de timp începând din această toamnă și până spre primăvara anului viitor pentru apariția efectelor, iar „cel mai târziu anul viitor” pentru „scăderi importante”, pe măsură ce ar intra în producție noi capacități. „În ceea ce privește scăderea de prețuri, consider că dacă cele două măsuri, de a susține investițiile și stocarea și de a îmbunătăți reglementările, le aplicăm cu fermitate, din toamnă ar trebui să vedem niște efecte.” În explicația premierului, scăderea prețurilor ar veni dintr-o combinație de creștere a producției, echilibrare mai bună a sistemului și reducerea „distorsiunilor” din piață, pe fondul unei piețe pe care a descris-o drept competitivă și atractivă pentru investitori. Măsurile la care s-a referit premierul includ, în esență, următoarele direcții: susținerea investițiilor în sectorul energetic; dezvoltarea stocării de energie (capacități care pot păstra energia pentru utilizare ulterioară); îmbunătățirea reglementărilor din domeniu. În același context, premierul a mai spus că Guvernul are în vedere „mai multe direcții strategice” pentru dezvoltarea sectorului energiei electrice, cu accent pe creșterea capacităților de producție și pe îmbunătățirea reglementărilor. [...]

Schema de sprijin pentru facturile la energie electrică se prelungește în forma actuală până la finalul lui 2026 , potrivit EVZ , după ce autoritățile au decis continuarea mecanismului și după 31 martie. Măsura vizează consumatorii vulnerabili și presupune acordarea unui ajutor lunar de 50 de lei, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Prelungirea vine în contextul în care modificările legislative care ar fi trebuit să simplifice accesul la sprijin și să reducă birocrația nu au fost adoptate. În consecință, după 1 aprilie rămân neschimbate plafonul de venit, procedura de depunere a cererilor și modul de acordare a ajutorului, pe baza Ordonanței de Urgență nr. 35/2025 privind sprijinul acordat consumatorilor casnici aflați în sărăcie energetică. Prelungirea până la finalul anului păstrează aceleași condiții și același ajutor Sprijinul se acordă la cerere persoanelor singure cu venit net lunar de maximum 1.940 de lei și familiilor în care venitul net lunar pe membru nu depășește 1.784 de lei. Voucherul este de 50 de lei pe lună și poate fi folosit exclusiv pentru plata facturilor la energie electrică. Cererile pentru acordarea voucherelor au început să fie depuse din 20 august, odată cu lansarea aplicației informatice EPIDS, dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Solicitanții pot transmite cererile online, prin oficiile poștale sau prin primării. Ce arată datele despre cereri și câți beneficiari sunt în practică Până în prezent, potrivit informațiilor din articol, au fost depuse peste 1 milion de cereri pentru ajutorul la energie electrică, dintre care aproximativ 729.000 au fost verificate și aprobate. Numărul beneficiarilor variază lunar, în funcție de schimbările veniturilor declarate. La nivelul întregului program, EVZ menționează 5,79 milioane de solicitări depuse, dintre care 5,39 milioane au fost considerate eligibile. În același timp, deși inițial se estimau 2,1 milioane de gospodării eligibile, în realitate aproximativ 700.000 de persoane beneficiază de ajutor, iar impactul bugetar prognozat era de aproape un miliard de lei. Ce urmează pentru cei care au primit deja sprijinul și discuțiile despre deducerea directă pe factură Pentru beneficiarii existenți, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) indică faptul că nu este necesară depunerea unei noi cereri: tichetul de 50 de lei continuă să fie acordat automat. Actualizarea cererii este necesară doar în cazul unor schimbări semnificative, precum mutarea domiciliului sau modificarea componenței familiei, prin aplicația EPIDS. În paralel, Guvernul a analizat un mecanism prin care ajutorul să fie acordat direct pe factură, fără depunerea cererilor, însă acesta nu a fost pus în aplicare până acum. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a descris intenția de a introduce un mecanism de verificare a veniturilor („cross-check”), astfel încât suma să fie dedusă automat din factură: „Imediat ce se termină actuala schema în 31 martie, putem să venim cu această formulă în care nu mai punem oamenii pe drumuri și să scadă automat din factură acea sumă de bani. Pentru a proteja consumatorii vulnerabili aproximativ 2,1 milioane de puncte de consum, circa 3,5 milioane de oameni”, a explicat ministrul Bogdan Ivan. Până la o eventuală schimbare de arhitectură a sprijinului, decizia relevantă pentru consumatori este că schema rămâne în vigoare în forma actuală până la finalul anului, cu aceleași praguri de venit, aceleași canale de depunere și aceleași reguli de continuitate pentru cei deja înscriși. [...]

Xi Jinping a cerut accelerarea construirii unui nou sistem energetic pentru a întări securitatea energetică a Chinei, pe fondul șocurilor globale apărute după războiul din Iran, relatează G4Media , care citează Reuters via Agerpres. Potrivit postului de televiziune de stat CCTV, Xi a pus accent pe dezvoltarea energiei hidroelectrice și pe protecția mediului, cerând totodată extinderea „în siguranță și ordonată” a energiei nucleare. Declarațiile vin la câteva săptămâni după ce conflictul din Orientul Mijlociu a alimentat volatilitatea pe piețele energetice. „Comitetul Central al partidului a ajuns la o profundă înțelegere a tendințelor de dezvoltare energetică globală și a luat decizii majore promovând noua strategie de securitate energetică”, a afirmat Xi. În același timp, liderul chinez nu a făcut o trimitere directă la războiul din Orientul Mijlociu în declarațiile citate de CCTV. Analiștii citați în material arată că China ar fi relativ mai bine poziționată să absoarbă scumpirile petrolului, în condițiile în care cărbunele reprezintă peste jumătate din mixul energetic, țara are stocuri mari de petrol, iar importurile prin Strâmtoarea Ormuz ar reprezenta circa 5% din consumul energetic total. Xi a susținut că investițiile timpurii în eolian și solar s-au dovedit „vizionare”, dar a reafirmat rolul cărbunelui ca bază a sistemului energetic. China operează peste jumătate din capacitatea mondială de producere a energiei pe bază de cărbune, ceea ce o menține principalul emițător de carbon, în timp ce autoritățile continuă să trateze cărbunele ca element de fiabilitate și rezervă flexibilă, chiar dacă accelerează dezvoltarea regenerabilelor. Pe componenta de investiții, China a început în iulie 2025 construcția a ceea ce ar urma să fie cel mai mare baraj hidroelectric din lume, la marginea estică a Platoului Tibetan. Tot luni, a început și construcția unei centrale termice solare de către China General Nuclear Power Group, la altitudinea de 4.550 de metri în Tibet, potrivit agenției de stat Xinhua, menționată în articol. [...]

AIEA avertizează că atacurile din apropierea centralei Bushehr pot declanșa un accident radiologic grav , potrivit News.ro , care citează informații relatate de CNN. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a transmis luni că activitatea militară aflată în desfășurare în apropierea centralei nucleare Bushehr din Iran ar putea avea consecințe serioase, inclusiv dincolo de granițele țării. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a indicat că riscul este legat de faptul că instalația este în funcțiune și găzduiește cantități mari de combustibil nuclear. Duminică, un proiectil a lovit o zonă din apropierea centralei, cunoscută frecvent sub abrevierea BNPP, fiind a patra oară când amplasamentul ar fi fost vizat de la începutul războiului, conform agenției de presă de stat iraniene Tasnim, menționează CNN . Pe baza unei analize independente, AIEA a confirmat că au avut loc recent lovituri în apropierea centralei, inclusiv una la aproximativ 75 de metri de perimetrul amplasamentului. Agenția a precizat, totodată, că centrala în sine nu a fost avariată. Avertismentul AIEA ridică miza de securitate în jurul singurei centrale nucleare iraniene aflate în exploatare, în condițiile în care o deteriorare a infrastructurii sau a zonelor critice din vecinătate ar putea genera un incident radiologic cu impact asupra populației și mediului, inclusiv în afara Iranului. [...]

Opt persoane, inclusiv doi copii, au fost rănite în urma unor atacuri cu drone atribuite Ucrainei asupra orașului-port Novorossiisk de la Marea Neagră, potrivit Reuters . Autoritățile ruse au spus că mai multe locuințe au fost avariate. Rusia nu a precizat dacă portul Novorossiisk, cel mai mare punct de export al țării la Marea Neagră, a fost lovit. Primarul orașului, Andrei Kravcenko, a declarat că resturi de dronă au lovit un bloc de locuințe. Zona portuară găzduiește și terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC), prin care este exportat petrol din Kazahstan. Acționariatul CPC include companii americane precum Chevron și Exxon Mobil, iar, de regulă, la alerte de raid aerian terminalele petroliere își suspendă operațiunile, notează agenția. În context, Reuters amintește că Ucraina a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, inclusiv asupra unor hub-uri majore de export de petrol de la Marea Baltică și Marea Neagră, cu scopul de a reduce veniturile Moscovei din vânzările de țiței. Nu a existat un comentariu imediat din partea Ucrainei. Armata rusă a anunțat luni dimineață că unitățile de apărare antiaeriană au doborât 148 de drone ucrainene într-un interval de trei ore. Totodată, oficiali ruși au spus că echipele de intervenție lucrau la restabilirea alimentării cu energie pentru aproape 500.000 de gospodării afectate de întreruperi legate de atacuri aeriene. În regiunea Donețk din estul Ucrainei, aflată sub control rusesc, șeful administrației instalate de Rusia, Andrei Certkov, a declarat că alimentarea cu electricitate a fost reluată în două orașe mari, Donețk și Makiivka, după atacuri asupra infrastructurii energetice, dar lucrările continuau în zonele unde penele de curent persistau. Reuters mai consemnează că se lucra la remedierea unor întreruperi masive și în zone controlate de Rusia din regiunea Zaporojie, iar duminică seara o dronă a ucis un voluntar al apărării civile în regiunea rusă Belgorod. [...]

Giorgia Meloni s-a întâlnit la Doha cu emirul Qatarului pentru discuții despre energie , potrivit Al Jazeera , pe fondul crizei generate de războiul în curs dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Întâlnirea a avut loc sâmbătă, în capitala Qatarului, și a fost a doua oprire dintr-un turneu regional al premierului italian, început cu o vizită în Arabia Saudită și continuat cu Emiratele Arabe Unite. Al Jazeera notează că Meloni este primul lider dintr-o țară UE și NATO care vizitează regiunea de la izbucnirea războiului. Biroul premierului italian a transmis că cei doi lideri au abordat impactul asupra piețelor energetice și opțiuni pentru limitarea efectelor, într-un context în care Italia depinde puternic de importuri. În același timp, Roma este preocupată de scumpirile energiei, pe fondul blocării de către Iran a Strâmtorii Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global. Liderii „au abordat chestiuni energetice… și au discutat posibile măsuri pentru a atenua șocurile suferite”, potrivit unui comunicat al biroului ei. Din partea Qatarului, biroul emirului a indicat că discuțiile au inclus necesitatea dezescaladării și a folosirii dialogului politic și a diplomației pentru a limita efectele crizei asupra energiei și lanțurilor de aprovizionare. În același comunicat, partea qatareză a menționat și revizuirea cooperării bilaterale, în special în economie și energie. Contextul imediat este deteriorarea situației de securitate din Golf, după ce Iranul a vizat inclusiv instalații energetice din Qatar, între care un atac cu rachetă asupra Ras Laffan Industrial City, principala facilitate de gaze a țării, care ar fi produs „pagube semnificative”, iar Doha a avertizat că exporturile de gaze naturale vor fi afectate. După întâlnirea de la Doha, Meloni a plecat în Emiratele Arabe Unite, unde a fost primită de președintele Mohamed bin Zayed Al Nahyan. [...]