Știri
Știri din categoria Energie

Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să elimine avizele speculative de racordare la rețea, potrivit Libertatea, care relatează despre un set de cinci măsuri anunțate pentru reducerea prețurilor la energia electrică. Premierul a vorbit miercuri, 8 aprilie 2026, într-o conferință de presă, alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
În centrul pachetului se află desființarea avizelor tehnice de racordare (ATR) obținute în scop speculativ, despre care Executivul susține că blochează rețelele electrice și ridică artificial costurile de acces pentru investitorii care vor să construiască efectiv capacități de producție. ATR este documentul tehnic prin care operatorul de rețea stabilește condițiile de conectare a unei instalații la rețeaua electrică.
„Unul din cele mai importante domenii pentru România este energia electrică. Iar preţurile la energie sunt date în principal de două aspecte, pe de-o parte, de capacităţile de producţie şi e nevoie să ne creştem capacităţile de producţie. Pe de altă parte, de regulile din viaţă, de reglementări şi e nevoie să ne îmbunătăţim reglementările, în aşa fel încât cele două măsuri combinate, creşterea capacităţilor de producţie şi îmbunătăţirea reglementărilor să ne ducă la preţuri mai mici în energie în perioada următoare şi la îmbunătăţirea siguranţei energetice a ţării noastre.”
Mesajul premierului este că nivelul prețurilor din energie depinde direct de câtă energie poate produce România și de calitatea regulilor din piață, iar ambele ar necesita „optimizări urgente”. În această logică, eliminarea ATR-urilor speculative este prezentată drept o „prioritate zero”, pentru deblocarea accesului la rețea și reducerea costurilor pentru proiectele considerate reale.
Pe lângă combaterea speculei din zona avizelor de racordare, Guvernul a indicat încă patru direcții: eficientizarea companiilor de stat din energie, corectarea distorsiunilor de piață care scumpesc factura finală, extinderea capacităților de stocare și garantarea investițiilor strategice, cu accent pe interconexiunile transfrontaliere majore.
În forma prezentată public, planul este descris ca un efort care ar urma să implice atât Guvernul, cât și Parlamentul. Libertatea notează că strategia vizează, în ansamblu, scăderea facturilor prin creșterea producției și ajustări de reglementare, însă articolul nu include un calendar de implementare sau detalii despre mecanismul concret prin care ATR-urile „speculative” vor fi identificate și eliminate.
Recomandate

Risc operațional major pentru industrie: deconectările de la rețea pot opri producția și contractele – avertizează Bogdan Ivan , potrivit Mediafax , susținând că primele notificări de limitare a consumului de energie electrică au ajuns deja la companii. Fostul ministru al Energiei afirmă, într-o postare pe Facebook, că „criza a ajuns la poarta fabricilor”, într-un moment în care industria este deja afectată de taxe, costuri ridicate și incertitudine. În acest context, el cere premierului Ilie Bolojan să intervină pentru a evita oprirea producției. Ce spune Bogdan Ivan că se întâmplă în industrie Ivan susține că marile companii au început să primească notificări de la distribuitorii de energie electrică privind deconectarea de la Sistemul Energetic Național, pe fondul crizei energetice. În argumentația sa, fostul ministru insistă asupra efectului imediat al întreruperilor asupra fluxurilor de producție și a obligațiilor comerciale, afirmând că o fabrică „nu se oprește ca un bec”, iar tăierea energiei înseamnă oprirea producției, blocarea contractelor și pierderi care se pot transfera rapid în presiune pe salarii. De ce contează pentru economie: competitivitate și risc de pierderi în lanț Potrivit lui Ivan, reducerea consumului industriei pentru a menține sistemul energetic funcțional nu ar fi o soluție, ci o măsură care ar lovi direct competitivitatea companiilor românești. El susține că nu poți cere industriei să fie competitivă, în timp ce planează riscul ca „mâine s-ar putea să nu aibă energie”. Ivan afirmă că deconectări de câteva ore, repetate pe parcursul mai multor zile, ar putea transforma companii profitabile în companii falimentare și ar putea duce la concedieri masive, menționând „zeci de mii de oameni” ca ordin de mărime al riscului invocat. Ce solicită Guvernului: activarea mecanismului european de solidaritate Fostul ministru îi cere premierului și ministrului Energiei să activeze „mecanismul european de solidaritate”, pe care îl descrie ca drept al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, pentru a limita pierderile pe care le-ar suferi companiile în cazul deconectărilor. În materialul Mediafax sunt indicate și reacții separate: o critică din partea premierului Ilie Bolojan la adresa mesajului lui Bogdan Ivan și o dezmințire a Ministerului Energiei privind „deconectarea sau limitarea consumatorilor industriali”, însă articolul de față redă în principal acuzațiile și solicitările formulate de Ivan. [...]

Noua centrală pe gaze de la Iernut ar urma să intre în probe la iarnă , iar din primul trimestru al anului viitor „va trebui să funcționeze la capacitate”, într-un calendar care, dacă este respectat, ar aduce în sistem energie „în bandă” (producție constantă) într-un moment de deficit, potrivit Profit . Declarația îi aparține lui Ilie Bolojan , după o vizită în județul Mureș, care a inclus șantierul de la Iernut. Acesta a spus că proiectul este în lucru de 10 ani și că au existat două contracte reziliate, iar acum Romgaz administrează direct finalizarea, după ce investiția ar fi ajuns la un stadiu de 90%. Calendarul operațional: contracte cu subcontractori și reluarea lucrărilor „în forță” Potrivit lui Bolojan, Romgaz a încheiat „peste 30 de contracte” cu subcontractorii implicați în proiect, după ce a trebuit să îi identifice și să reia relațiile contractuale, în contextul în care firma spaniolă implicată a intrat în faliment (menționat ca „de fapt în concordat preventiv”, în nota redacției din sursă). Începând „de la jumătatea lunii septembrie”, toate contractele necesare pentru reluarea accelerată a lucrărilor ar urma să fie operaționale, iar echipa locală și-a asumat lucrări până la finalul anului, astfel încât centrala să intre în faza de operare. De ce contează: energie „în bandă” și presiunea termenelor Miza este punerea în funcțiune a unei centrale noi pe gaze de 430 MW, care ar urma să acopere, conform declarației citate, un deficit de energie „în bandă” de care România are nevoie. În acest context, ținta de a ajunge la probe „din iarnă” și la funcționare „la capacitate” în primul trimestru al anului viitor devine un reper operațional pentru sistemul energetic, nu doar pentru companie. Litigiul cu Duro Felguera : pretenții reciproce și plângere penală În paralel cu finalizarea în regie proprie, proiectul rămâne însoțit de dispute juridice. Constructorul spaniol Duro Felguera a reclamat Romgaz la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional (ICC) de la Paris, procedura urmând să se desfășoare la București, în limba română. Spaniolii au transmis că au solicitat provizoriu 438.529.272,89 lei (aproximativ 84.170.685 euro), iar Romgaz a răspuns respingând pretenția și anunțând o cerere reconvențională de 357.219.077 lei (aproximativ 67.944.855 euro). Duro Felguera a menționat și existența unei plângeri penale pentru o presupusă fraudă, reclamantul fiind ZKL Invest LTD, companie financiară înregistrată în Marea Britanie. Romgaz a arătat, la rândul său, că rezilierea contractului din 2023 a fost decisă din cauza nerespectării obligațiilor contractuale de către executant, inclusiv a termenelor. Context contractual: două etape, întârzieri și intervenția Curții de Conturi Primul contract cu Duro Felguera a fost semnat în 2016, la 268 milioane euro plus TVA, cu termen inițial de finalizare în 2020, dar a fost reziliat în 2021 pe fondul întârzierilor și neînțelegerilor. Al doilea contract, semnat în 2023 pentru finalizare, avea o valoare de circa 70 milioane euro. Sursa mai arată că, deși la semnarea contractului din 2023 părțile conveniseră să stingă litigiile legate de primul contract, Curtea de Conturi a dispus emiterea documentului constatator pentru contractul inițial; Romgaz a emis un document constatator negativ în aprilie 2026, iar Duro Felguera l-a atacat în instanță și a cerut anularea. [...]

Ministerul Energiei a aprobat șapte proiecte industriale de 290 milioane euro (aprox. 1,45 miliarde lei), cu 109 milioane euro (aprox. 545 milioane lei) ajutor de stat nerambursabil din Fondul pentru Modernizare, într-un apel dedicat creșterii eficienței energetice în industrie, potrivit Mediafax . Miza economică este reducerea costurilor energetice și a expunerii la prețul energiei pentru mari consumatori, prin investiții cofinanțate în instalații industriale. Apelul a fost unul competitiv, cu buget de 150 de milioane de euro, deschis până în februarie 2026. Au depus proiecte 11 companii industriale, iar în urma evaluării au fost aprobate șapte, a transmis premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan , într-o postare pe Facebook. Ce finanțează proiectele și ce rezultate sunt estimate Potrivit lui Bolojan, investițiile vizează, între altele: înlocuirea echipamentelor mari consumatoare de energie; retehnologizarea liniilor de producție; electrificarea unor procese industriale; recuperarea căldurii pierdute în procesele tehnologice; instalarea de sisteme de măsurare în timp real a consumului de energie și a emisiilor, pe fluxuri energetice. Impactul estimat este o reducere a consumului de energie cu aproximativ 990.000 MWh anual și diminuarea emisiilor cu 239.000 de tone de CO₂ echivalent pe an. Calendar: contestații în octombrie, contractare până la final de noiembrie În privința pașilor următori, soluționarea contestațiilor este prevăzută pentru 6 octombrie 2026, iar perioada de precontractare și contractare ar urma să se încheie cel târziu la 30 noiembrie 2026. Investițiile trebuie finalizate până la 30 iunie 2030. Din totalul de 290 milioane euro investiții, 109 milioane euro reprezintă ajutor de stat, iar restul finanțării va fi asigurat de companii, conform informațiilor transmise de Bolojan. [...]

Ministerul Energiei spune că industria nu a primit notificări de deconectare , iar mesajele transmise către marii consumatori vizează doar un cadru procedural folosit în situații-limită, potrivit Economedia . Miza pentru companii este una operațională: evitarea panicii și a deciziilor luate pe baza unor informații eronate despre continuitatea alimentării cu energie. Ministerul afirmă că marii consumatori industriali nu au primit „notificări de limitare sau deconectare”, ci o înștiințare că se află „pe un normativ”. Conform comunicatului, doar dacă s-ar ajunge la o „situație limită”, ar urma să fie transmisă o înștiințare de limitare a consumului cu 24 de ore înainte. Ce înseamnă, de fapt, „limitarea” invocată Instituția precizează că o eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții legate de siguranța sistemului, nu echivalează cu deconectarea industriei și nici nu ar indica faptul că România „a rămas fără energie”. În explicația Ministerului, este vorba despre un instrument de echilibrare și protejare a Sistemului Energetic Național , folosit preventiv atunci când apar: vârfuri de consum; indisponibilități de energie din producția internă sau din import. Contextul: secetă, vreme extremă și acuzații de „colaps energetic” Ministerul susține că situația energetică trebuie urmărită „cu maximă atenție” și că industria trebuie protejată în fața unor factori care „perturbă sectorul energetic”, precum seceta și vremea extremă. În același timp, instituția respinge ideea că România ar fi în pragul unui „colaps energetic” și critică dezinformarea din spațiul public, cu atât mai mult cu cât ar proveni de la un fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan (PSD). [...]

Raportul Corpului de control cere Ministerului Energiei să verifice riscuri de legalitate și piață în asocierea Nuclearelectrica–NPG pentru proiectul SMR de la Doicești , după ce acționarii Nuclearelectrica au votat publicarea documentului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și guvernanță: recomandările vizează evitarea unei posibile invalidări ulterioare a asocierii și clarificarea responsabilităților pentru decizii și costuri legate de amplasamentul de la Doicești. Acționarii au aprobat publicarea raportului la a doua convocare a Adunării Generale Extraordinare, cu unanimitate din partea celor prezenți, care au reprezentat 93% din capitalul social și 93% din drepturile de vot. La prima convocare, statul român – acționar majoritar prin Ministerul Energiei – a lipsit, astfel că ordinea de zi nu a fost dezbătută. Statul, prin Ministerul Energiei, deține 82,49% din acțiuni. Raportul Corpului de Control al Prim-ministrului a rezultat în urma unei acțiuni de control derulate la Societatea Națională Nuclearelectrica SA în perioada 15 octombrie 2025 – 20 martie 2026 și a fost introdus pe ordinea de zi la solicitarea Ministerului Energiei, pentru AGEA din 10/11 septembrie 2026. Recomandări pentru Ministerul Energiei: risc de invalidare și răspunderi În calitate de autoritate publică tutelară, Ministerului Energiei i se recomandă, între altele: să analizeze demersurile care au dus la asocierea SNN cu NPG și derularea acesteia „din perspectiva raportării la normele europene și naționale ce reglementează intervenția statului în economie”, pentru „eliminarea riscului” ca asocierea să fie ulterior invalidată de autoritatea competentă, „care nu a fost notificată în prealabil”; să analizeze oportunitatea atragerii răspunderii contractuale sau administrative a persoanelor care au negociat, avizat și propus spre aprobare proiectul Acordului investitorilor, inclusiv oportunitatea revocării „cu justă cauză” a directorului general și a membrilor structurilor de guvernanță ale SNN, precum și a persoanelor din autoritatea tutelară care au evaluat și promovat acordul; să verifice modificarea competențelor la nivelul companiei de proiect (RPN), în baza hotărârii AGEA RPN nr. 1/29.05.2025, inclusiv dacă era necesar mandatul/aprobarea acționarului majoritar, invocând „principiul simetriei actelor juridice”; să analizeze răspunderea reprezentanților SNN care, în contextul transferului de competență către directorul companiei de proiect, nu ar fi făcut demersuri de evaluare a legalității și economicității operațiunilor care au dus la dobândirea amplasamentului de la Doicești, în condițiile în care existau drepturi de auditare/evaluare prevăzute în Acordul investitorilor. Raportul menționează, în acest context, aspecte precum dispoziții inițiale „contrare legii” privind dobândirea amplasamentului, precum și faptul că, în forma modificată, anumite prevederi „doar creează aparența” unei tranzacții la preț de piață, în condițiile refacturării unor costuri care au suplimentat prețul din contractul de vânzare-cumpărare. De asemenea, se indică o repartizare disproporționată a riscurilor în defavoarea SNN și existența unui drept de retragere pentru partenerul privat, fără o disproporție similară în controlul decizional. Recomandări pentru Nuclearelectrica: controlul costurilor și opțiuni juridice Pentru Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA, raportul recomandă: evaluarea costurilor refacturate de NPG către RPN , inclusiv analiza oportunității inițierii unui demers în instanță pentru anularea Acordului de refacturare, pe motiv că nu ar fi parcurs circuitul de aprobare corporativă prevăzut de actul constitutiv al companiei de proiect; instituirea unui sistem de monitorizare mai detaliat și mai eficace privind angajarea și efectuarea cheltuielilor companiei de proiect, în condițiile în care finanțarea s-a realizat și se realizează din împrumuturi acordate de întreprinderea publică, iar implicarea în finanțare a asociatului privat „nu a fost identificată” nici pentru destinațiile prevăzute în Acordul investitorilor (inclusiv împrumutul pentru achiziția terenului). Ce urmează: transmiterea raportului și contextul de guvernanță Conform propunerilor de informare/valorificare din raport (art. 13 din OUG nr. 87/2020), documentul ar urma să fie transmis către: prim-ministru (spre informare), Ministerul Energiei (spre analiză și valorificare), Nuclearelectrica (spre analiză și valorificare) și ANAF, „în extras”, spre analiză și valorificare. Raportul integral, cu pasaje anonimizate, este disponibil în documentul publicat de companie, la linkul indicat în material. În cronologia prezentată, informarea de la BVB este semnată de directorul general Cosmin Ghiță , care a anunțat pe 25 august că renunță la funcție; ulterior a fost comunicat că mandatul devine efectiv, iar directorul general interimar, Mihai Laurențiu Gioară, preia funcția din 3 octombrie. Materialul mai arată că raportul Corpului de control a identificat întârzieri și creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, pe lângă aspecte legate de partenerii de proiect. [...]

Departamentul Energiei din SUA a închis un împrumut de până la 1,9 miliarde de dolari (aprox. 8,6 miliarde lei) pentru repornirea unei centrale nucleare , într-un proiect care leagă direct finanțarea publică de creșterea cererii de electricitate din partea marilor companii de tehnologie, potrivit Gizmodo . Beneficiarul este NextEra Energy, care vrea să repună în funcțiune centrala Duane Arnold Energy Center din Iowa. Centrala a operat peste 45 de ani și a fost oprită în 2020. NextEra plănuia oricum închiderea în acel an, însă o furtună a avariat părți ale facilității și a forțat oprirea cu câteva luni mai devreme. De ce contează: bani publici pentru capacitate „de bază” într-o piață împinsă de AI Împrumutul de până la 1,9 miliarde de dolari vine pe fondul creșterii consumului de energie asociat infrastructurii de cloud și inteligență artificială. Google a anunțat în octombrie anul trecut că lucrează cu NextEra pentru repornirea Duane Arnold și pentru a explora implementarea de energie nucleară și în alte zone din SUA. În cadrul acordului, Google a semnat un contract multianual de cumpărare a energiei produse de centrală, element care, potrivit articolului, ajută la fezabilitatea financiară a investiției necesare repornirii și la acoperirea costurilor de producție. „Ne așteptăm ca Duane Arnold să revină online la începutul lui 2029, iar centrala va furniza peste 600 MW de energie nucleară curată, sigură, disponibilă permanent, către rețeaua regională”, a transmis Google într-o postare pe blog, citată de Gizmodo. Ce capacitate aduce proiectul și când După repornire, Departamentul Energiei spune că Duane Arnold va adăuga 615 MW în rețea, suficient „pentru aproape 500.000 de locuințe”. Instituția mai afirmă că proiectul va ajuta la reducerea costurilor cu electricitatea. Calendarul indicat în material: centrala ar urma să revină în funcțiune la începutul lui 2029. Context: tehnologia se mută spre nuclear, iar administrația Trump accelerează direcția Google nu este singura companie care caută energie nucleară pentru a-și susține ambițiile în AI. Gizmodo notează că un proiect susținut de Microsoft pentru repornirea centralei Constellation Energy Crane Clean Energy Center din Pennsylvania (fosta Three Mile Island Unit 1) a primit anul trecut un împrumut de 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) de la Departamentul Energiei. Separat, Meta a anunțat anul acesta acorduri cu mai multe companii pentru a susține până la 6,6 gigawați de capacitate nucleară nouă și existentă până în 2035. În plan politic, administrația Trump este prezentată ca susținând extinderea energiei nucleare pentru a acoperi cererea în creștere. Articolul menționează că președintele Donald Trump a semnat anul trecut mai multe ordine executive pentru accelerarea dezvoltării nucleare, inclusiv unul care direcționează Departamentul Energiei să oprească majoritatea planurilor anterioare de diluare și eliminare a plutoniului excedentar și să creeze un program de procesare a materialului pentru a-l face disponibil companiilor private. NextEra Energy și Google nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit Gizmodo. [...]