Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să elimine avizele speculative de racordare la rețea, potrivit Libertatea, care relatează despre un set de cinci măsuri anunțate pentru reducerea prețurilor la energia electrică. Premierul a vorbit miercuri, 8 aprilie 2026, într-o conferință de presă, alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
În centrul pachetului se află desființarea avizelor tehnice de racordare (ATR) obținute în scop speculativ, despre care Executivul susține că blochează rețelele electrice și ridică artificial costurile de acces pentru investitorii care vor să construiască efectiv capacități de producție. ATR este documentul tehnic prin care operatorul de rețea stabilește condițiile de conectare a unei instalații la rețeaua electrică.
„Unul din cele mai importante domenii pentru România este energia electrică. Iar preţurile la energie sunt date în principal de două aspecte, pe de-o parte, de capacităţile de producţie şi e nevoie să ne creştem capacităţile de producţie. Pe de altă parte, de regulile din viaţă, de reglementări şi e nevoie să ne îmbunătăţim reglementările, în aşa fel încât cele două măsuri combinate, creşterea capacităţilor de producţie şi îmbunătăţirea reglementărilor să ne ducă la preţuri mai mici în energie în perioada următoare şi la îmbunătăţirea siguranţei energetice a ţării noastre.”
Mesajul premierului este că nivelul prețurilor din energie depinde direct de câtă energie poate produce România și de calitatea regulilor din piață, iar ambele ar necesita „optimizări urgente”. În această logică, eliminarea ATR-urilor speculative este prezentată drept o „prioritate zero”, pentru deblocarea accesului la rețea și reducerea costurilor pentru proiectele considerate reale.
Pe lângă combaterea speculei din zona avizelor de racordare, Guvernul a indicat încă patru direcții: eficientizarea companiilor de stat din energie, corectarea distorsiunilor de piață care scumpesc factura finală, extinderea capacităților de stocare și garantarea investițiilor strategice, cu accent pe interconexiunile transfrontaliere majore.
În forma prezentată public, planul este descris ca un efort care ar urma să implice atât Guvernul, cât și Parlamentul. Libertatea notează că strategia vizează, în ansamblu, scăderea facturilor prin creșterea producției și ajustări de reglementare, însă articolul nu include un calendar de implementare sau detalii despre mecanismul concret prin care ATR-urile „speculative” vor fi identificate și eliminate.
Recomandate
Guvernul vrea să scumpească drastic „rezervarea” accesului la rețea , prin garanții financiare mai mari la racordare, pentru a descuraja proiectele fictive care blochează investițiile reale în eolian și fotovoltaic, potrivit TVR Info . Miza este una de reglementare cu efect economic direct: avizele tehnice de racordare (ATR) sunt folosite, în unele cazuri, ca instrument de speculă – firmele obțin autorizații pentru proiecte care nu se construiesc, apoi le vând mai departe „la suprapreț”, iar capacitatea din rețea rămâne blocată pentru investitori care chiar vor să pună în funcțiune centrale. Ce se schimbă: garanții mai mari pentru racordare În prezent, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a propus creșterea garanției de la 5% la 20% din tariful de racordare, însă Guvernul consideră că nu este suficient, notează TVR Info. La dezbaterea publică organizată de ANRE, Executivul a venit cu încă două variante: o garanție fixă de 30 euro pentru fiecare kW instalat ; o formulă mixtă: 50% din tariful de racordare + 20 euro pe kW instalat , care ar ține cont atât de dimensiunea proiectului, cât și de costurile reale din rețea. De ce contează: blocaj în rețea și costuri care ajung în piață Premierul Ilie Bolojan susține că accesul la rețele este blocat de un număr foarte mare de ATR-uri pentru parcuri eoliene și fotovoltaice care nu se concretizează. „Avem proiecte aprobate de aproape 10 ori peste necesarul real, dar peste 90% dintre ele sunt speculative și nu se realizează. Acestea blochează investitorii serioși, care fie sunt obligați să cumpere proiecte, fie să suporte costuri suplimentare pentru racordare”, a transmis premierul pe Facebook. Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, afirmă că există „puncte nevralgice” cunoscute „pe circuit intern” și indică ANRE și Transelectrica drept zone unde s-ar concentra problema. În același timp, unii experți sunt sceptici că majorarea garanțiilor va opri fenomenul. Niculae Havrileț, expert în energie și fost președinte ANRE, spune că măsura „nu va stopa”, deoarece garanția „oricum s-a plătit”. Context: de ce a apărut specula cu avizele Potrivit analiștilor citați de TVR Info, specula cu avizele de racordare ar fi fost alimentată de: timpul mare de emitere , care poate ajunge la doi ani ; numărul limitat de avize disponibile. Specialiștii mai arată că blocajul creat de aceste practici se reflectă și în costuri care ajung, în final, să fie resimțite și de consumatorii obișnuiți. [...]
Centrala pe gaz de la Mintia intră în linie dreaptă pentru livrarea a 1.097 MW în Sistemul Energetic Național de la începutul lui octombrie , după ce primele turbine trec prin faza de teste în următoarele luni, potrivit Economica . Miza este una operațională: calendarul de punere în funcțiune indică o creștere rapidă a capacității de producție, într-un moment în care autoritățile leagă explicit mai multă ofertă internă de presiune mai mică pe prețuri. Calendarul: teste în vară, injecție în rețea din octombrie Secretarul de stat Casian Nițulescu a declarat că, după efectuarea testelor la primele două turbine pe gaz, acestea ar urma să fie operaționale la începutul lunii octombrie, când vor injecta în Sistemul Energetic Național 1.097 MW. Ulterior, la începutul anului 2027, centrala ar urma să ajungă la o producție de 1.700 MW. Dimensiunea proiectului și implicațiile pentru piață Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a numit centrala de la Mintia „cea mai mare investiție din România” în producția de energie electrică, cu o valoare de 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei). În aceeași intervenție, ministrul a susținut că România are nevoie de mai mulți producători pentru a putea reduce prețurile energiei atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali, pe fondul creșterii producției interne. Centrala Mass Mintia, cu putere instalată de 1.700 MW, este prezentată ca cel mai mare proiect pe gaz din Europa. Efecte operaționale: forță de muncă și ritm de execuție Reprezentanții Mass Global Energy au arătat că pe șantier lucrează circa 950 de angajați, iar numărul acestora ar urma să depășească 1.000 de persoane. Ce se schimbă la nivel de reglementare Bogdan Ivan a spus că proiectul a stat la baza unei inițiative legislative: un proiect de ordonanță prin care investițiile energetice mai mari de 300 de milioane de euro ar urma să fie declarate de interes național și să primească „avantaje” pentru accelerarea autorizărilor și sprijin din partea statului, pentru implementare „de urgență”. „Avem deja un proiect de ordonanţă prin care acele investiţii, care sunt mai mari de 300 de milioane de euro în domeniul energetic, vor fi considerate de interes naţional, vor beneficia de o serie de avantaje care să grăbească emiterea tuturor autorizaţiilor şi suport direct din partea statului pentru că aceste investiţii să fie puse în practică de urgenţă”, a spus ministrul Energiei. Context dintr-o sursă secundară Separat, Economedia a relatat, citând Agerpres, că prima turbină ar urma să intre în probe până în iunie, iar a doua până în august, și a amintit un anunț anterior al Transelectrica privind racordarea primei turbine la sistemul național la 15 mai. [...]
Prima turbină pe gaz de la centrala Mintia intră în probe până în iunie , un calendar care mută proiectul din faza de șantier spre livrarea efectivă de capacitate în Sistemul Energetic Național, cu primele două turbine așteptate să devină operaționale la începutul lui octombrie, potrivit Agerpres . A doua turbină pe gaz ar urma să intre în probe până în luna august, au transmis reprezentanții companiei, în timpul vizitei ministrului Energiei, Bogdan Ivan, pe șantierul noii capacități de producție din localitatea Mintia (județul Hunedoara). Ce înseamnă operațional pentru sistem: 1.097 MW din octombrie Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Casian Nițulescu, a declarat că, după testele la primele două turbine pe gaz, acestea ar urma să fie operaționale la începutul lunii octombrie, când vor injecta în sistem 1.097 MW. Pentru începutul anului 2027, planul comunicat este ca centrala să fie operațională cu o producție de 1.700 MW. Dimensiunea investiției și miza de preț Ministrul Energiei a spus că centrala de la Mintia este cea mai mare investiție din România în producția de energie electrică, evaluată la 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei). În același context, Bogdan Ivan a susținut că România are nevoie de mai mulți producători de energie electrică pentru a putea reduce prețurile, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali. „România, pentru a putea scădea prețurile energiei electrice, atât la consumatorii casnici, cât și la cei industriali, trebuie să producă mai multă energie.” Efect de reglementare: proiect de ordonanță pentru investiții mari Ministrul a mai afirmat că proiectul Mintia a stat la baza unei inițiative legislative: un proiect de ordonanță prin care investițiile energetice mai mari de 300 de milioane de euro ar urma să fie considerate de interes național și să beneficieze de avantaje pentru accelerarea autorizărilor și „suport direct din partea statului”, astfel încât să fie puse în practică „de urgență”. Forța de muncă și poziționarea proiectului Reprezentanții Mass Global Energy au mulțumit autorităților pentru sprijin și au indicat că, în prezent, pe șantier lucrează circa 950 de angajați, urmând ca numărul să depășească 1.000 de persoane. Centrala electrică Mass Mintia, cu putere instalată de 1.700 MW, este prezentată ca unul dintre cele mai importante proiecte energetice în dezvoltare din România și „cea mai mare centrală pe gaz din Europa”, conform informațiilor transmise în cadrul vizitei. [...]
România are carburanți suficienți, iar statul își păstrează pârghii de intervenție , inclusiv posibilitatea de a condiționa exporturile în context de criză, potrivit declarațiilor ministrului Energiei, Bogdan Ivan , citate de Stirile Pro TV , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Ministrul a spus că România „și-a luat toate măsurile necesare” pentru a evita probleme de aprovizionare pe piața de carburanți. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, în județul Hunedoara, după ce a fost întrebat dacă există riscuri pentru alimentarea cu carburanți în România, în contextul conflictului din regiune. Ce măsuri invocă Ministerul Energiei Bogdan Ivan a enumerat mai multe elemente pe care le prezintă drept garanții pentru continuitatea aprovizionării: o derogare obținută din partea SUA pentru repornirea rafinăriei Petrotel; contracte gestionate împreună cu Kazahstan, Azerbaidjan și Guyana Franceză, pentru asigurarea necesarului de petrol; declararea stării de criză, care permite condiționarea exporturilor în cazul petrolului; existența rezervelor strategice, la care, potrivit ministrului, România „încă nu a apelat până acum”. Context: semnal către piață, pe fondul volatilității regionale Ministrul a mai afirmat că „începe să se regleze” situația pe piața carburanților și a susținut că România „stă mult mai bine decât alte state din Uniunea Europeană”. Materialul este atribuit de publicație sursei News.ro . [...]
România ar urma să atragă investiții de 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) în energie și gaze , după discuții purtate la Washington de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care vizează în principal finanțări pentru modernizarea capacităților nucleare și extinderea infrastructurii de transport al gazelor, potrivit Wall-Street . Miza economică este accesul la finanțare externă pentru proiecte mari de infrastructură energetică, într-un moment în care autoritățile le leagă de „stabilitate”, reducerea dependențelor și costuri mai predictibile pentru consumatori. Ce finanțări spune ministrul că a obținut sau a discutat Într-o postare pe Facebook, Bogdan Ivan afirmă că a avut întâlniri „la cel mai înalt nivel” cu instituții și structuri precum Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank , State Department, DFC și MIGA/IFC, pentru a atrage finanțare și parteneriate pentru proiecte energetice considerate strategice. Potrivit ministrului, rezultatele invocate includ: finanțare de până la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă ; discuții despre finanțarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă , inclusiv cu US EXIM Bank ; finanțare de 495 milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru dezvoltarea rețelei de transport gaze și interconectare regională . În același context, ministrul susține că proiectul Cernavodă Unitățile 3 și 4 ar însemna aproximativ 19.000 de locuri de muncă și 33% energie nucleară în producția națională. Derogare OFAC pentru Petrotel și implicațiile pentru carburanți Ministrul mai spune că România a obținut derogarea OFAC (autorizație/exceptare acordată de autoritatea americană de control al sancțiunilor) pentru rafinăria Petrotel până la 29 octombrie 2026 . Conform informațiilor prezentate, Petrotel ar asigura 21% din producția națională , iar repornirea rafinăriei ar putea permite României să își acopere integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte importantă din consumul de combustibil pentru aviație. [...]
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că România a securizat și negociat finanțări externe care pot schimba calendarul marilor proiecte energetice , într-un pachet estimat la circa 3,5 miliarde de euro, după discuții la Washington cu instituții financiare internaționale și autorități americane, potrivit Adevărul . Ivan afirmă că a avut întâlniri „la cel mai înalt nivel” cu Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank , State Department, DFC și MIGA/IFC, cu obiectivul de a atrage finanțare și parteneriate pentru proiecte strategice din energie nucleară, gaze naturale și infrastructură de transport energetic. Miza principală: finanțare pentru nuclear, cu accent pe Cernavodă Cel mai important rezultat anunțat vizează energia nucleară: România ar putea primi finanțare de până la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă. În paralel, negocierile pentru Unitățile 3 și 4 sunt în desfășurare, inclusiv cu US EXIM Bank. „Pentru nuclear, am avansat concret: finanțare de până la 3 miliarde de dolari pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă, discuții în curs pentru finanțarea Unităților 3 și 4, inclusiv cu US EXIM Bank.” Ministrul susține că dezvoltarea Unităților 3 și 4 ar avea un impact major în sistemul energetic: aproximativ 19.000 de locuri de muncă și circa 33% din producția de energie nucleară a României. Gaze și interconectare: 495 milioane dolari pentru rețeaua de transport Pe componenta de gaze naturale și infrastructură, Ivan spune că România a obținut sprijin pentru proiectele din Marea Neagră, pentru dezvoltarea rețelei de transport al gazelor și pentru interconectarea regională. Totodată, a fost „securizată” o finanțare de 495 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) destinată extinderii rețelei de transport gaze și consolidării interconectării energetice regionale. Petrotel: derogare OFAC până în octombrie 2026 Un alt element cu impact operațional imediat, potrivit ministrului, este obținerea unei derogări OFAC pentru rafinăria Petrotel, valabilă până la 29 octombrie 2026. Ivan afirmă că Petrotel asigură 21% din producția națională și că, odată cu repornirea rafinăriei, România ar putea acoperi integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte importantă din consumul de combustibil pentru aviație. Ce înseamnă pentru piață, în versiunea ministrului Bogdan Ivan leagă pachetul de finanțări și negocieri de obiective de politică energetică: reducerea dependenței și creșterea stabilității pieței interne, cu „costuri mai predictibile” pentru consumatori. „Toate aceste demersuri au un singur scop: mai multă stabilitate, mai puțină dependență și costuri mai predictibile pentru români.” [...]
