Știri
Știri din categoria Energie
Cuba a înregistrat un deficit record de energie, cu pene de curent care au afectat 64% din teritoriu, într-una dintre cele mai grave crize electrice din istoria recentă a insulei, potrivit datelor companiei de stat Unión Eléctrica, citate de CiberCuba. Luni, 2 martie 2026, cererea a atins 3.180 MW, însă sistemul a putut genera doar 1.185 MW, ceea ce a dus la un deficit de 2.025 MW.
În Havana, întreruperile depășesc 13 ore pe zi, iar în unele provincii ajung la 20 de ore. Lipsa combustibilului afectează inclusiv pompele de apă, agravând criza accesului la apă potabilă pentru milioane de locuitori.
Criza energetică s-a adâncit după blocarea livrărilor de petrol venezuelean către Cuba, în contextul sancțiunilor impuse de Washington. Venezuela acoperea aproximativ jumătate din necesarul de petrol al insulei, cu livrări medii de 27.000 de barili pe zi. În paralel, Mexicul și-a redus drastic exporturile, care au scăzut cu 73% în primele zece luni din 2025 față de anul anterior, potrivit datelor citate de Reuters.
Compania de analiză Kpler estima la finalul lunii ianuarie că rezervele de petrol ale Cubei ar fi suficiente doar pentru 15-20 de zile.
Potrivit UN News, coordonatorul ONU în Cuba, Francisco Pichón, a avertizat asupra riscurilor crescute pentru sistemul medical, distribuția alimentelor și accesul la apă. Spitalele amână intervenții chirurgicale, școlile sunt închise temporar, iar autoritățile au introdus săptămâna de lucru de patru zile și au redus transportul public.
Analizele imaginilor satelitare citate de Bloomberg arată că iluminarea nocturnă în orașele din estul Cubei a scăzut cu până la 50%, un indicator clar al amplorii întreruperilor.
La finalul lunii februarie, administrația americană a autorizat sectorul privat cubanez să cumpere petrol de pe piața internațională, măsură considerată de The New York Times drept un prim pas pentru atenuarea crizei. Între timp, Mexicul a trimis nave cu ajutoare umanitare, iar Canada analizează un pachet de sprijin.
Deocamdată, însă, sistemul energetic cubanez rămâne sub presiune extremă, iar amploarea deficitului ridică temeri privind o deteriorare suplimentară a situației economice și sociale pe insulă.
Recomandate
Ministrul Energiei dă asigurări că România nu riscă o criză a carburanților , deși 20% din importurile de motorină provin din Arabia Saudită, potrivit Biziday , care îl citează pe Bogdan Ivan . Oficialul a precizat că livrările pentru România nu vin de la rafinăria Ras Tanura a companiei Aramco, vizată de un atac cu drone iraniene, astfel că aprovizionarea nu este afectată. Bogdan Ivan a explicat că România produce aproximativ 50% din motorina pe care o consumă, restul fiind acoperit prin importuri din India, Turcia, Oman și Arabia Saudită. În ultimii ani, sursele au fost diversificate, inclusiv prin achiziții din Norvegia, pentru a reduce dependența de un singur furnizor. În ceea ce privește benzina, producția internă este aproape dublă față de consum, iar surplusul merge la export. Ministrul a subliniat că stocurile operaționale și rezervele sunt suficiente pentru cel puțin cinci-șase luni, iar depozitele sunt ocupate în proporție de 102%, incluzând capacități suplimentare pe zona de transport. În aceste condiții, nu există riscul unei penurii pe piață. Referitor la creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, Ivan a estimat că impactul asupra prețurilor la pompă nu va duce la carburanți de zece lei pe litru, ci ar putea însemna o majorare de aproximativ 10–12 bani. Declarațiile vin după ce autoritățile saudite au anunțat că rafinăria Ras Tanura a fost vizată de drone, incidentele fiind legate de escaladarea conflictului cu Iranul. Guvernul de la București susține însă că, în acest moment, piața internă a carburanților rămâne stabilă. [...]
Ministrul Energiei estimează scumpiri de 3-5 bani la pompă , în perioada următoare, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, dar respinge scenariile vehiculate în spațiul public potrivit cărora benzina și motorina ar putea ajunge la 10 lei, relatează Biziday . Bogdan Ivan spune că nu există, „în momentul de față”, argumente comerciale sau economice care să susțină o astfel de creștere. Ministrul afirmă că autoritățile urmăresc să împiedice folosirea contextului internațional pentru scumpiri artificiale și susține că majorări mai mari decât intervalul de 3-5 bani nu ar fi justificate acum. În același timp, el a catalogat drept false informațiile privind un preț de 10 lei la pompă. „Ne-am asigurat că nu se foloseşte acest context internaţional pentru o eventuală speculă din partea unor actori economici pentru că o creştere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de faţă, iar acele speculaţii care au apărut în spaţiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt nişte minciuni sfruntate.” Bogdan Ivan a făcut trimitere și la un episod din octombrie anul trecut, în contextul sancțiunilor împotriva Lukoil și al închiderii Rafinăriei Petrotel, când au existat, de asemenea, speculații privind o creștere a prețurilor până la 10 lei. Potrivit ministrului, conflictele internaționale pot influența piața, însă „într-o marjă destul de redusă”, iar statul ar urma să intervină cu instrumentele disponibile împotriva tentativelor de creștere artificială a prețurilor. Pe segmentul gazelor, ministrul a comentat creșterea bruscă a cotațiilor de referință ale gazelor naturale europene, cu 25% luni dimineață, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. El a susținut că România produce aproximativ 90% din gazele pe care le consumă și că depozitele interne sunt „undeva la 40%”, cu circa 10% peste media Uniunii Europene. Ivan a mai spus că, de la 1 aprilie 2026, ar urma să existe un mecanism cu preț reglementat pe lanțul de la producător la furnizor, iar pentru populație gazele se vând la un preț plafonat, ceea ce, în opinia sa, ar menține stabilitatea. În privința carburanților, ministrul a respins explicit un scenariu de scumpire cu 30%, despre care spune că a fost avansat de „unii specialiști”, și a invocat necesitatea evitării panicii. Totodată, el a declarat că România ar fi pregătită să gestioneze o eventuală penurie și să mențină „un preț stabil la motorină și la benzină”, prin stocurile existente la operatori și prin depozitele de urgență care pot fi eliberate „în situații excepționale”, prin ordin de ministru. Principalele elemente invocate de ministrul Energiei: scumpiri estimate la pompă de 3-5 bani, pe termen scurt; respingerea scenariului de 10 lei/litru și a unei scumpiri de 30%; producție internă de gaze de circa 90% din consum; depozite de gaze la aproximativ 40%, peste media UE; mecanism cu preț reglementat de la 1 aprilie 2026 și preț plafonat pentru populație; posibilitatea folosirii stocurilor de urgență pentru a preveni penuria. [...]
Rusia anunță un armistițiu local pentru reparații la centrala nucleară Zaporojie , potrivit Reuters , măsură intrată în vigoare vineri, 27 februarie 2026, în sud-estul Ucrainei, pentru a permite intervenții la o linie externă de alimentare cu energie. Centrala, cea mai mare din Europa, se află sub control rusesc din primele luni ale invaziei din 2022. În prezent nu produce energie electrică și depinde de alimentarea externă pentru a menține materialul nuclear la temperaturi sigure, evitând riscul unui accident major. Moscova și Kievul s-au acuzat frecvent reciproc că pun în pericol siguranța instalației prin atacuri în apropiere. Potrivit administrației ruse a centralei, armistițiul a fost stabilit cu sprijinul directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi . Oficialii ruși au precizat că una dintre liniile externe funcționează, iar reparațiile la cea de-a doua ar putea dura cel puțin o săptămână. Nivelurile de radiație sunt în parametri normali, susțin aceștia. Un armistițiu similar a fost instituit și anul trecut, când liniile de alimentare au fost avariate timp de mai multe săptămâni, iar centrala a funcționat pe generatoare diesel de urgență. De această dată, autoritățile ucrainene nu au comentat imediat anunțul părții ruse. Controlul și operarea centralei Zaporojie rămân subiecte sensibile în cadrul negocierilor de pace mediate de Statele Unite, care urmează să fie reluate luna viitoare la Geneva. Situația instalației nucleare este considerată un punct critic pentru securitatea regională și pentru stabilitatea infrastructurii energetice din Ucraina. [...]
Comisia Europeană cere României dovezi clare că a închis definitiv centralele pe cărbune asumate prin PNRR, altfel riscă să piardă un miliard de euro , potrivit Economica.net , care a intrat în posesia unei părți din corespondența oficială dintre Bruxelles și Guvern. Miza este jalonul 119 din PNRR , care prevede dezafectarea unor capacități de producție pe cărbune. Comisia arată că simpla reducere a capacității din licență la zero megawați nu echivalează cu o închidere definitivă, dacă licența rămâne valabilă și centralele rămân conectate la rețea. În interpretarea Bruxelles-ului, „închidere” înseamnă retragerea licenței și deconectarea fizică de la rețea, confirmată prin documente emise de Transelectrica. România a raportat dezafectarea a 695 MW și reducerea altor 360 MW la mai multe centrale, inclusiv Craiova, Paroșeni și unități ale Complexului Energetic Oltenia. Însă Comisia solicită clarificări privind caracterul permanent al acestor măsuri, întrebând explicit ce bariere juridice și tehnice împiedică repornirea capacităților în baza aceleiași licențe. În cazul centralei Craiova, Bruxelles-ul consideră că limitarea producției la 130 MW pare o restricție operațională, nu o reducere permanentă a capacității instalate. De asemenea, sunt cerute dovezi că alte unități, precum Iași 2 sau grupuri de la Govora, au avut licențele formal încetate și au fost deconectate definitiv. Comisia avertizează că acceptarea reducerii capacității în locul dezafectării ar reprezenta o abatere substanțială de la descrierea jalonului și ar putea fi luată în considerare doar în circumstanțe excepționale. Dacă explicațiile nu vor convinge, România riscă să piardă circa un miliard de euro din fondurile PNRR . [...]
Ministrul Energiei cere urgent creșterea producției stabile de energie , mesaj transmis la Washington în cadrul întâlnirilor cu oficiali americani, potrivit Agerpres . Bogdan Ivan a discutat cu secretarul american pentru energie, Chris Wright, și cu secretarul pentru interne, Doug Burgum, despre consolidarea securității energetice a României. Aflat la Washington, ministrul a susținut că România are nevoie „urgentă de mai multă energie în bandă”, adică producție stabilă și controlabilă, în special din surse precum nuclearul și gazele naturale. Potrivit acestuia, în ultimii zece ani România a pierdut aproximativ 7.000 MW din capacitatea de producție, iar efectele se resimt în competitivitatea economiei și în presiunea asupra prețurilor. Bogdan Ivan a subliniat că, în perioadele de consum ridicat sau în situații extreme, sistemul energetic rezistă doar prin capacități care nu depind de condiții imprevizibile. În acest context, România și Statele Unite ar urma să își consolideze cooperarea în domeniul nuclear și al gazelor, cu obiectivul de a transforma țara într-un furnizor regional de stabilitate energetică. Printre proiectele considerate strategice se află: Neptun Deep , exploatarea gazelor din Marea Neagră; Cernavodă , prin extinderea capacităților nucleare; Doicești , proiectul noii centrale nucleare cu tehnologie modernă. Ministrul a precizat că România face parte din inițiativa „Friends of Nuclear” și susține extinderea cooperării europene și în domeniul gazelor. În opinia sa, parteneriatul cu Statele Unite este esențial pentru acces la tehnologie, finanțare și accelerarea implementării proiectelor. Mesajul transmis la Washington vine într-un moment în care tranziția energetică și dezvoltarea tehnologiilor de tip inteligență artificială cresc presiunea asupra cererii de electricitate. Potrivit ministrului, deciziile privind marile investiții trebuie luate acum, pentru ca România să își consolideze poziția strategică în regiune și să își asigure o bază solidă pentru economia viitorului. [...]
Războiul din Ucraina a forțat România să accelereze decizii strategice pentru independența energetică , susține fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu . Potrivit Mediafax , acesta afirmă că invazia rusă a reprezentat un punct de cotitură, impunând măsuri rapide pentru stabilitatea sistemului energetic. Virgil Popescu , aflat la conducerea ministerului în perioada declanșării conflictului, spune că România era într-o poziție mai bună decât alte state europene, având producție proprie de gaze, energia nucleară de la Cernavodă și capacități hidro, însă a resimțit presiunea creșterii prețurilor la nivel global. Printre măsurile adoptate, fostul ministru amintește schema de plafonare și compensare introdusă prin OUG 27/2022 , care a stabilit un preț de 0,68 lei/kWh pentru consumatorii casnici cu consum redus și mecanisme de protecție pentru companii. El susține că deciziile au fost luate rapid, într-un context de criză fără precedent la nivel european. În paralel, au fost accelerate mai multe proiecte considerate strategice: deblocarea exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep; relansarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă; demararea programului pentru reactoare modulare mici; începerea construcției centralei de la Mintia, cu o capacitate estimată la circa 1.750 MW; negocierea Coridorului Verde cu Azerbaidjan, pentru un cablu submarin de transport al energiei regenerabile; consolidarea parteneriatului energetic cu SUA, inclusiv în domeniul nuclear. Fostul oficial consideră că direcția adoptată în urmă cu patru ani a redus vulnerabilitatea României într-un moment în care mai multe state europene depindeau masiv de gazele rusești. La patru ani de la începutul conflictului, dezbaterea privind securitatea și independența energetică rămâne centrală în contextul regional tensionat. [...]
