Știri
Știri din categoria Energie
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra ajutorului de stat pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, invocând îndoieli privind conformitatea cu regulile UE, potrivit Ziarul Financiar. Mișcarea introduce un risc de calendar și de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, într-un moment în care Bruxelles-ul declară că susține energia nucleară.
Nuclearelectrica susține că procedura este una standard și că durata investigației a fost deja inclusă în calendarul de finanțare al proiectului de la Cernavodă, conform informațiilor publicate.
Contextul este unul sensibil pentru politica energetică europeană: Comisia își justifică poziționarea prin faptul că deficitul de producție din surse independente de combustibili fosili face UE mai vulnerabilă la conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. În același timp, investigația vine după ce Comisia și-a asumat „de la cel mai înalt nivel” susținerea energiei nucleare, iar România este descrisă ca având cele mai avansate proiecte noi din acest segment.
În paralel, articolul notează diferența de tratament față de alte scheme de sprijin: bugetul pentru schema de certificate verzi (Legea 220/2008) a fost de 19,5 mld. euro, iar bugetul pentru contractele pentru diferență este de 3 mld. euro, ambele destinate susținerii regenerabilelor, „aici Comisia nu a mai avut nimic de investigat aprofundat”, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării pachetul de sprijin pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă , deschizând o investigație aprofundată care poate condiționa forma finală a ajutorului de stat și, implicit, finanțarea unui proiect critic pentru securitatea energetică a României, potrivit Agerpres . România a notificat Comisia Europeană în ianuarie 2026 cu privire la intenția de a sprijini retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a reactorului, menținând aceeași capacitate de producție, de 706 MW, astfel încât unitatea să poată funcționa încă 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în funcțiune în 1996 și acoperă în prezent aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al țării. Miza este calendarul: în 2027, reactorul ar urma să ajungă la finalul duratei de viață estimate, iar prelungirea operării este prezentată ca esențială pentru disponibilitatea pe termen lung a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Proiectul este legat atât de securitatea aprovizionării, cât și de obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene. Beneficiarul sprijinului este Nuclearelectrica (SNN), proprietarul și operatorul centralei, companie deținută majoritar de statul român și singurul operator de energie nucleară din România. Valoarea nominală estimată a proiectului este de 3,2 miliarde euro (aprox. 15,9 miliarde lei). Ce include pachetul de ajutor notificat la Bruxelles România intenționează să susțină retehnologizarea prin patru instrumente, conform informațiilor transmise de Comisia Europeană: un grant de 600 milioane euro (aprox. 3,0 miliarde lei); garanții de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea investiției; un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) pe 30 de ani, adică un mecanism care stabilizează veniturile producătorului printr-un preț de referință; un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și exploatării. De ce a deschis Comisia investigația Comisia spune că, la acest stadiu, evaluarea preliminară indică faptul că proiectul este necesar și că ajutorul poate facilita dezvoltarea unei activități economice, dar că există „îndoieli” privind conformitatea deplină cu regulile UE în materie de ajutor de stat. „În această etapă, pe baza evaluării sale preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar și că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice. Cu toate acestea, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat.” În investigația aprofundată, Comisia vrea să stabilească, între altele, dacă pachetul este adecvat și proporțional, ce impact are asupra concurenței și dacă respectă cerințele europene relevante pentru contractele bidirecționale pentru diferență, inclusiv principiile din Regulamentul privind energia electrică (articolul 19d alineatul (2)). Deschiderea investigației nu echivalează cu o decizie finală, dar prelungește procesul de aprobare și poate duce la modificarea structurii sprijinului, în funcție de concluziile Comisiei. [...]
Uniunea Europeană pregătește intervenții de urgență pentru a evita un deficit de kerosen care ar putea duce la anulări de zboruri și costuri mai mari pentru companiile aeriene , pe fondul perturbării aprovizionării din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Măsurile, descrise de surse citate de Reuters, ar urma să fie prezentate săptămâna viitoare și vizează reducerea dependenței de importurile din regiune și creșterea importurilor din SUA. Planul nu este finalizat și include recomandări neobligatorii către statele membre, într-un context în care companiile aeriene europene avertizează că, în următoarele săptămâni, ar putea apărea un deficit de combustibil pentru avioane, cu risc de perturbare a sezonului de vară. Conflictul din Iran a împins în sus prețul kerosenului, ceea ce a frânat dezvoltarea industriei aeriene și a forțat operatorii să majoreze tarifele, să reducă planurile de expansiune și să își revizuiască estimările. Europa este descrisă ca fiind deosebit de vulnerabilă deoarece importă aproximativ 30–40% din combustibilul pentru avioane, iar cel puțin jumătate din aceste importuri provin din Orientul Mijlociu. Ce instrumente ia în calcul Comisia Europeană Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că Executivul comunitar intenționează să prezinte săptămâna viitoare un răspuns la criza energetică, inclusiv măsuri privind combustibilul pentru avioane. Potrivit aceleiași surse, disponibilitatea aprovizionării „rămâne principala sursă de îngrijorare”, iar dacă furnizarea este afectată în continuare, UE ar putea lansa o eliberare coordonată de stocuri de combustibil pentru avioane. Conform Reuters, Comisia mai intenționează: să introducă o „cartografiere” la nivelul UE a capacității de rafinare pentru produse petroliere; să adopte măsuri pentru ca „capacitatea de rafinare existentă să fie utilizată și menținută pe deplin”. Importuri din SUA și limitări tehnice: Jet A vs Jet A-1 Executivul comunitar analizează și platforma logistică de distribuție pentru a crește utilizarea combustibilului american Jet A, mai puțin folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european. În schimb, Jet A-1 (standardul european) este mai potrivit pentru zboruri pe distanțe lungi, la altitudini mari și temperaturi scăzute și este preferat de sectorul militar. Digi24 notează că importurile de combustibil pentru avioane din SUA și Nigeria au crescut semnificativ în aprilie. Riscul operațional: anulări de zboruri și reguli privind compensațiile Directorul general al Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA), Willie Walsh, a avertizat că zborurile în Europa ar putea începe să fie anulate de la finalul lunii mai, din cauza deficitului de kerosen. În paralel, mai multe companii aeriene au anunțat deja reduceri de capacitate, invocând costurile ridicate ale combustibilului. Planul UE ar urma să includă indicații pentru gestionarea situațiilor de deficit, inclusiv: impactul anulărilor asupra sloturilor de aeroport (drepturi de operare la anumite ore); regulile UE menite să împiedice practica de a încărca combustibil suplimentar din locații mai ieftine. Totodată, UE ar urma să stabilească dacă un eventual deficit de combustibil poate fi considerat suficient de „excepțional” încât operatorii aerieni să poată evita plata compensațiilor pentru anularea zborurilor, conform reglementărilor europene. Tranziția la combustibili sintetici rămâne în picioare, în ciuda presiunilor Sursele citate susțin că UE a decis deja că nu sunt justificate solicitările companiilor aeriene de amânare a termenului din 2030 privind utilizarea obligatorie a combustibililor sintetici pentru aviație, argumentul fiind că aceste produse nu vor fi fabricate în cantități suficiente. În baza regulamentului RefuelEU (adoptat în 2023), companiile aeriene trebuie să crească treptat ponderea SAF (combustibili de aviație sintetici) în alimentarea aeronavelor: de la 2% în prezent la 6% în 2030, 20% în 2035 și 70% în 2050. Digi24 mai arată că SAF costă de trei până la cinci ori mai mult decât combustibilul tradițional și reprezintă doar 0,3% din aprovizionarea globală cu combustibil pentru avioane. În acest context, analiștii se așteaptă la noi reduceri de capacitate, mai multe aeronave ținute la sol și suprataxe, urmărind rezultatele companiilor aeriene pentru indicii despre impactul războiului asupra profitului și veniturilor. Companiile aeriene spun că este dificil de anticipat evoluția cererii în semestrul al doilea din 2026, pe fondul îngrijorărilor turiștilor legate de turbulențe și scumpiri. [...]
Comisia Europeană pregătește orientări pentru a limita riscul unei crize de kerosen în UE , inclusiv prin reducerea dependenței de importurile din Orientul Mijlociu și evaluarea creșterii importurilor din SUA, pe fondul perturbărilor de aprovizionare generate de războiul din Iran, potrivit G4Media . Europa este vulnerabilă la șocuri externe deoarece importă aproximativ 30%–40% din kerosen, iar cel puțin jumătate din aceste importuri vin din Orientul Mijlociu, arată informațiile citate de Reuters. Companiile aeriene europene au avertizat că o penurie ar putea apărea în câteva săptămâni și ar putea afecta sezonul de călătorii de vară. Ce pregătește UE și de ce contează pentru companii Orientările, descrise ca fiind neobligatorii și încă în curs de finalizare, ar urma să fie prezentate săptămâna viitoare și să pună accent pe autosuficiență și reziliență, inclusiv prin combustibil aviatic durabil (SAF) și combustibili sintetici. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat planurile de a prezenta un răspuns la criza energetică, care include măsuri privind combustibilii pentru avioane. Potrivit acestuia, disponibilitatea aprovizionării „rămâne principala preocupare”, iar dacă aprovizionarea ar rămâne blocată prin Strâmtoarea Hormuz , UE ar putea lua în calcul o eliberare coordonată a stocurilor de combustibil pentru avioane. Riscul operațional: anulări de zboruri și reguli UE care pot deveni problematice Directorul general al Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA), Willie Walsh, a spus că zborurile din Europa ar putea începe să fie anulate de la sfârșitul lunii mai din cauza lipsei de combustibil, iar companiile aeriene reduc zborurile și țin la sol unele avioane. Documentul UE ar urma să ofere orientări pentru situații de gestionare în caz de penurie, inclusiv: riscul pierderii sloturilor aeroportuare din cauza anulărilor; aplicarea regulii UE împotriva „alimentării cu combustibil” (încărcarea de combustibil suplimentar din aeroporturi mai ieftine); dacă o penurie poate fi considerată suficient de „excepțională” pentru ca operatorii să evite plata despăgubirilor pentru anulări. În același timp, potrivit sursei citate, UE a decis că solicitările companiilor aeriene de modificare sau suspendare a Sistemului de comercializare a cotelor de emisii (ETS) și a cotelor SAF nu erau justificate. Diversificarea importurilor: SUA, dar cu limitări tehnice UE ar urma să analizeze și logistica necesară pentru creșterea utilizării combustibilului Jet A din SUA, care este rar folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european. În schimb, Jet A-1 (standardul european) este mai potrivit pentru zboruri lungi, la altitudine mare și temperaturi scăzute și este preferat de armată. Reuters notează că importurile europene de combustibil pentru avioane din SUA și Nigeria au crescut brusc în aprilie. Context: Strâmtoarea Hormuz și scenariul de penurie până în iunie Iranul a deschis vineri Strâmtoarea Hormuz după un acord de încetare a focului în Liban, însă președintele SUA, Donald Trump, a spus că blocada navală rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Teheranul. Un purtător de cuvânt al UE a spus că speră ca reluarea tranzitului în siguranță să dureze, dar a adăugat: „Vom vedea”. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează o posibilă penurie de combustibil pentru avioane până în iunie, dacă regiunea va reuși să înlocuiască doar jumătate din aprovizionarea pe care o primește în mod normal din Orientul Mijlociu. Unele aeroporturi au avertizat că penuriile ar putea apărea în termen de trei săptămâni dacă strâmtoarea rămâne închisă pentru transporturile de combustibil, iar Comisia Europeană ar urma să avertizeze că aprovizionarea ar putea rămâne limitată chiar și dacă Hormuz este deblocată. [...]
Uniunea Europeană pregătește orientări pentru a reduce dependența de combustibilul de aviație din Orientul Mijlociu , pe fondul riscului de penurie care ar putea afecta zborurile și sezonul de călătorii din vară, potrivit news.ro , care citează surse Reuters. Recomandările urmează să fie prezentate săptămâna viitoare și vin în contextul în care războiul cu Iranul perturbă aprovizionarea globală. Miza este una operațională și economică pentru companiile aeriene: Europa importă aproximativ 30–40% din combustibilul pentru aviație, iar cel puțin jumătate din aceste importuri provin din Orientul Mijlociu, ceea ce crește vulnerabilitatea la șocuri de aprovizionare. Companiile aeriene europene au avertizat că penurii ar putea apărea în câteva săptămâni, cu potențial de perturbare a traficului aerian în perioada de vârf. Ce va conține răspunsul Comisiei Europene Orientările nu vor fi obligatorii, dar vor pune accent pe autosuficiență și reziliență energetică, inclusiv prin: utilizarea combustibililor sustenabili pentru aviație (SAF – combustibili cu emisii mai mici, produși din materii prime alternative) și a combustibililor sintetici; analizarea creșterii importurilor din Statele Unite; recomandări de gestionare a unor eventuale penurii, inclusiv în relație cu sloturile aeroportuare (intervale orare alocate pentru decolare/aterizare) în cazul anulărilor. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că săptămâna viitoare va fi prezentat un răspuns la criza energetică, care include și măsuri legate de combustibilul pentru avioane. Riscul Ormuz și opțiunea eliberării coordonate de stocuri „Disponibilitatea aprovizionării rămâne principala preocupare”, a transmis purtătorul de cuvânt, potrivit materialului, adăugând că, dacă livrările prin Strâmtoarea Ormuz rămân blocate, UE ar putea lansa o eliberare coordonată a stocurilor de combustibil pentru aviație. Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz după un armistițiu convenit în Liban, însă președintele american Donald Trump a declarat că blocada navală americană va rămâne în vigoare până la încheierea unui acord cu Teheranul. Comisia Europeană spune că speră ca navigația sigură să continue, dar recunoaște că situația rămâne incertă. Ce înseamnă pentru companiile aeriene: anulări, reguli și compensații Directorul general al Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), Willie Walsh, a avertizat că zborurile din Europa ar putea începe să fie anulate de la sfârșitul lunii mai din cauza lipsei de combustibil. Unele companii au început deja să reducă numărul de curse și să țină la sol o parte din aeronave. Documentul UE ar urma să includă și clarificări privind: aplicarea regulii europene anti-„tankering” (care împiedică alimentarea suplimentară în aeroporturi unde combustibilul este mai ieftin); dacă o criză de combustibil poate fi considerată „circumstanță excepțională”, astfel încât companiile aeriene să poată evita plata compensațiilor pentru zborurile anulate. Totodată, potrivit sursei citate, UE a decis că solicitările companiilor aeriene de modificare sau suspendare a sistemului ETS (schema de comercializare a certificatelor de emisii) și a cotelor pentru combustibili sustenabili nu sunt justificate. Alternative de import și limitări tehnice Comisia Europeană intenționează să cartografieze la nivelul Uniunii capacitățile de rafinare pentru produse petroliere și să introducă măsuri pentru ca infrastructura existentă să fie utilizată și menținută la capacitate maximă. În paralel, importurile europene de combustibil pentru aviație din Statele Unite și Nigeria au crescut puternic în aprilie. Autoritățile analizează și extinderea utilizării combustibilului american Jet A, rar folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european Jet A-1, preferat pentru zboruri lungi la altitudine mare și în condiții de temperatură scăzută. Agenția Internațională pentru Energie estimează că o penurie ar putea apărea până în iunie dacă Europa reușește să înlocuiască doar jumătate din livrările primite în mod normal din Orientul Mijlociu, iar unele aeroporturi au avertizat că lipsurile ar putea apărea în aproximativ trei săptămâni dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Comisia Europeană urmează să avertizeze că aprovizionarea ar putea rămâne limitată chiar și dacă traficul prin strâmtoare va fi reluat. [...]
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că România a securizat și negociat finanțări externe care pot schimba calendarul marilor proiecte energetice , într-un pachet estimat la circa 3,5 miliarde de euro, după discuții la Washington cu instituții financiare internaționale și autorități americane, potrivit Adevărul . Ivan afirmă că a avut întâlniri „la cel mai înalt nivel” cu Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank , State Department, DFC și MIGA/IFC, cu obiectivul de a atrage finanțare și parteneriate pentru proiecte strategice din energie nucleară, gaze naturale și infrastructură de transport energetic. Miza principală: finanțare pentru nuclear, cu accent pe Cernavodă Cel mai important rezultat anunțat vizează energia nucleară: România ar putea primi finanțare de până la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei) pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă. În paralel, negocierile pentru Unitățile 3 și 4 sunt în desfășurare, inclusiv cu US EXIM Bank. „Pentru nuclear, am avansat concret: finanțare de până la 3 miliarde de dolari pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă, discuții în curs pentru finanțarea Unităților 3 și 4, inclusiv cu US EXIM Bank.” Ministrul susține că dezvoltarea Unităților 3 și 4 ar avea un impact major în sistemul energetic: aproximativ 19.000 de locuri de muncă și circa 33% din producția de energie nucleară a României. Gaze și interconectare: 495 milioane dolari pentru rețeaua de transport Pe componenta de gaze naturale și infrastructură, Ivan spune că România a obținut sprijin pentru proiectele din Marea Neagră, pentru dezvoltarea rețelei de transport al gazelor și pentru interconectarea regională. Totodată, a fost „securizată” o finanțare de 495 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) destinată extinderii rețelei de transport gaze și consolidării interconectării energetice regionale. Petrotel: derogare OFAC până în octombrie 2026 Un alt element cu impact operațional imediat, potrivit ministrului, este obținerea unei derogări OFAC pentru rafinăria Petrotel, valabilă până la 29 octombrie 2026. Ivan afirmă că Petrotel asigură 21% din producția națională și că, odată cu repornirea rafinăriei, România ar putea acoperi integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte importantă din consumul de combustibil pentru aviație. Ce înseamnă pentru piață, în versiunea ministrului Bogdan Ivan leagă pachetul de finanțări și negocieri de obiective de politică energetică: reducerea dependenței și creșterea stabilității pieței interne, cu „costuri mai predictibile” pentru consumatori. „Toate aceste demersuri au un singur scop: mai multă stabilitate, mai puțină dependență și costuri mai predictibile pentru români.” [...]
Scumpirea energiei a împins în sus costurile industriale din Germania , cu prețurile de producție în creștere cu 2,5% în martie față de februarie, un semnal relevant pentru presiunile inflaționiste din lanțurile europene de aprovizionare, potrivit Economedia , care citează date Destatis preluate de Mediafax. Principalul motor a fost energia: prețurile din acest segment au urcat cu 7,5% într-o singură lună, cea mai mare creștere lunară din august 2022. Contextul invocat este cel al tensiunilor din Orientul Mijlociu , care au influențat piețele energetice și au majorat costurile pentru materii prime și combustibili. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri Destatis indică o transmitere rapidă în zona produselor petroliere și a combustibililor: produsele petroliere: +22,9% față de februarie 2026; combustibil pentru încălzire: +53,4%; carburanți: +22,3%; gaze naturale: +5,7% (pentru toate categoriile de consumatori); energie electrică: +3,1%. De ce contează pentru economie Creșterea costurilor la energie se reflectă direct în prețurile de producție, un indicator urmărit pentru inflația industrială și, ulterior, pentru dinamica prețurilor din economie. Germania este descrisă ca fiind deosebit de sensibilă la variațiile din energie, inclusiv pe fondul dependenței de importuri. [...]
