Știri
Știri din categoria Energie

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra ajutorului de stat pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, invocând îndoieli privind conformitatea cu regulile UE, potrivit Ziarul Financiar. Mișcarea introduce un risc de calendar și de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, într-un moment în care Bruxelles-ul declară că susține energia nucleară.
Nuclearelectrica susține că procedura este una standard și că durata investigației a fost deja inclusă în calendarul de finanțare al proiectului de la Cernavodă, conform informațiilor publicate.
Contextul este unul sensibil pentru politica energetică europeană: Comisia își justifică poziționarea prin faptul că deficitul de producție din surse independente de combustibili fosili face UE mai vulnerabilă la conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. În același timp, investigația vine după ce Comisia și-a asumat „de la cel mai înalt nivel” susținerea energiei nucleare, iar România este descrisă ca având cele mai avansate proiecte noi din acest segment.
În paralel, articolul notează diferența de tratament față de alte scheme de sprijin: bugetul pentru schema de certificate verzi (Legea 220/2008) a fost de 19,5 mld. euro, iar bugetul pentru contractele pentru diferență este de 3 mld. euro, ambele destinate susținerii regenerabilelor, „aici Comisia nu a mai avut nimic de investigat aprofundat”, potrivit aceleiași surse.
Recomandate

Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă riscă să nu se mai închidă economic , iar Nuclearelectrica (SNN) încearcă să-și securizeze finanțarea prin vânzarea în avans, pe 20 de ani, a unei cantități mari de energie, potrivit Profit . Miza este dublă: compania își reduce riscul de finanțare într-un proiect de peste 20,8 miliarde lei, dar își poate „bloca” o parte din producție la un preț minim într-o perioadă în care propriile estimări indică scăderi ale prețurilor pe termen lung. Acționarii au aprobat, cu votul decisiv al autorității tutelare, strategia de ofertare și tranzacționare pentru 2027–2046, inclusiv propunerea de contracte pe termen lung care urmează să fie negociate cu câștigătorii unei licitații. Contracte pe 20 de ani: 400 MW „în bandă”, livrare din 2027 Pachetul propus de SNN vizează vânzarea prin contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement – contract bilateral pe termen lung de cumpărare a energiei) a unei cantități de 400 MW echivalent bandă pentru perioada 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2046 . Cantitatea ar urma să fie împărțită în tranșe de: 3 x 100 MW 2 x 50 MW Documentul citat de Profit arată că, pentru cantitatea minimă contractuală anuală și fără inflație adăugată, valoarea minimă a contractelor pe 20 de ani este de aproximativ 5,6 miliarde euro (aprox. 28,4 miliarde lei) , iar alegerea volumului are legătură cu faptul că valoarea contractului depășește valoarea lucrărilor de retehnologizare. SNN își rezervă dreptul să reia procesul sau să îl anuleze dacă nu reușește să contracteze întreaga cantitate propusă. Preț „floor” și licitație în trei etape În document se menționează un preț „floor” (prag minim de vânzare) care „va fi stabilit în urma sesiunii de licitație electronică” pentru fiecare licitație în parte. Licitația este structurată în trei etape: negocierea clauzelor contractuale cu contrapărțile eligibile (estimare: 30 de zile); licitație electronică (estimare: 1 zi); aprobări corporative, inclusiv acordul final al finanțatorilor proiectului (estimare: 40 de zile). SNN propune ca tranzacționarea să se facă pe Bursa Română de Mărfuri , unde tariful este de 0,01 lei/MWh (aplicat doar cumpărătorului), comparativ cu OPCOM , unde tariful este de 0,05 lei/MWh și se aplică ambelor părți. De ce apare presiunea pe rentabilitate: prețuri estimate în scădere și costuri „LCOE” În documentul analizat se arată că estimările de preț pe termen foarte lung, realizate de companii cu care SNN are contracte, indică o scădere a prețurilor, până sub LCOE (Levelized Cost of Electricity – costul nivelat al energiei, adică prețul minim necesar pentru a acoperi toate costurile pe durata de viață a centralei, inclusiv investiția, operarea, combustibilul, întreținerea și dezafectarea) estimat după retehnologizare. Această dinamică ridică riscul ca energia produsă după retehnologizare să fie vândută, în medie, sub pragul necesar pentru acoperirea costurilor totale. Finanțare mai scumpă: România renunță la grantul de 600 milioane euro din Fondul de Modernizare Un element-cheie pentru ecuația financiară este că România nu va mai accesa fonduri nerambursabile de 600 milioane euro (aprox. 3,0 miliarde lei) din Fondul de Modernizare pentru proiectul retehnologizării U1, urmând să acopere necesarul prin creșterea împrumuturilor bancare și a contribuției din surse proprii a SNN. Într-un memorandum guvernamental citat în material se precizează că, în mai 2026, statul român a informat Comisia Europeană (DG Comp) despre renunțarea la această măsură de ajutor de stat, ceea ce ar urma să ducă la creșterea semnificativă a gradului de îndatorare al companiei. În același context, documentul menționează că Banca Europeană de Investiții (BEI) ar urma să acorde Nuclearelectrica un împrumut de 800 milioane euro (aprox. 4,0 miliarde lei) , după ce analiza financiară și de risc ar fi fost finalizată la începutul lunii mai 2026, iar aprobarea contractului de împrumut ar urma să aibă loc în iulie 2026. Impact operațional: oprirea U1 în 2027–2030 și presiune pe cash-flow Memorandumul citat indică faptul că oprirea Unității 1 pentru retehnologizare, programată pentru 2027–2030 , va duce la o producție de energie electrică cu 50% mai mică , ceea ce reduce proporțional veniturile, în timp ce cheltuielile nu pot fi reduse în aceeași măsură din cauza componentei fixe a costurilor. Consecința anticipată este o diminuare a performanței financiare tocmai în perioada în care compania are nevoie de resurse pentru proiectele în derulare. Potrivit materialului, lucrările sunt în derulare, fiind realizată „prima turnare continuă de beton” pentru structurile permanente ale proiectului. [...]

Comisia Europeană vrea să transforme ETS într-un motor de investiții pentru industrie, cu o „bancă” de 100 mld. euro, în paralel cu un plan de accelerare a electrificării , potrivit Mediafax . Miza declarată este dublă: reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili și creșterea competitivității economiei europene, pe fondul șocurilor geopolitice care au împins în sus prețurile la energie pentru gospodării și companii. În prezent, circa 70% din energia electrică din UE provine din surse curate autohtone, însă electrificarea cererii de energie a stagnat la 23% în ultimul deceniu, sub nivelurile raportate în China, Coreea sau Japonia (peste 30%). Comisia spune că electrificarea trebuie accelerată în special în industrie, transporturi și clădiri și va evalua un obiectiv indicativ de 46% până în 2040, în cadrul pachetului privind uniunea energetică post-2030. Ținta de electrificare și impactul economic invocat Executivul european susține că atingerea obiectivului indicativ de 46% electrificare până în 2040 ar putea reduce factura UE la importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro pe an până în 2040. În argumentația Comisiei, electrificarea ar aduce beneficii prin scăderea prețurilor la energie, creșterea competitivității și consolidarea securității energetice. Comisia indică și exemple de economii la nivel de consumator: utilizarea unui vehicul electric cu baterii ar putea reduce costurile cu până la 78% față de o mașină echivalentă pe combustibili fosili; trecerea de la centrale pe gaz la pompe de căldură ar reduce factura medie de încălzire a gospodăriilor din UE cu până la 60%. În același timp, Bruxellesul recunoaște barierele: energia electrică este „adesea de trei ori mai scumpă decât gazul”, conectarea la rețea poate dura ani, iar multe tehnologii inovatoare nu ajung la scară comercială. ETS revizuit: reguli mai graduale și accent pe investiții Comisia prezintă schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) drept un instrument care, de la lansarea din 2005, a generat venituri de peste 270 de miliarde de euro reinvestite în inovare, decarbonizare industrială și modernizarea sistemului energetic. Totodată, ETS ar fi contribuit la reducerea emisiilor cu 50% în sectoarele acoperite. Revizuirea propusă urmărește să adapteze ETS la „realitățile globale în schimbare” și la presiunile asupra industriei UE. Printre elementele menționate: actualizarea factorului liniar de reducere (LRF) la 3,7% pentru 2031–2035 și 1,7% pentru 2036–2040, pentru o traiectorie mai treptată; posibilitatea utilizării a până la 2% credite internaționale „de înaltă calitate” pentru finanțarea proiectelor de decarbonizare în afara UE, ca spațiu de manevră în 2036–2040. Piesa centrală din perspectiva finanțării este „Banca pentru decarbonizarea industrială”, cu o finanțare de 100 de miliarde de euro, iar o primă fază a stimulării investițiilor ar urma să fie disponibilă înainte de 2030. Ce se schimbă pentru industrie și statele membre, inclusiv România Comisia menține ideea de „solidaritate” în ETS și notează că Fondul pentru modernizare , de care beneficiază 12 state, inclusiv România, va continua să sprijine modernizarea sistemelor energetice și transformarea industrială în țările cu venituri mai mici. În arhitectura ETS revizuit, Comisia mai indică: obligația statelor membre de a cheltui 50% din veniturile naționale din ETS pentru investiții în decarbonizarea sectoarelor ETS (peste 100 de miliarde euro investiții înainte de 2030, potrivit Comisiei); continuarea alocării gratuite pentru companii și după 2030, mai strâns legată de investițiile în decarbonizare în Europa; o propunere separată privind indicii de referință pentru creșterea alocării gratuite pentru industrie cu 6 miliarde de euro în perioada 2026–2030; pentru sectoarele acoperite de mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), încetinirea reducerii alocării gratuite și prelungirea eliminării treptate până în 2038. Comisia mai propune reformarea rezervei pentru stabilitatea pieței, pentru stabilitate și previzibilitate investițională, menținerea lichidității și reducerea volatilității excesive a prețurilor. Planul de electrificare: reducerea diferențialului de preț și accelerarea rețelelor Pe partea de electrificare, Comisia spune că planul vizează reducerea decalajului de preț dintre electricitate și combustibili fosili și stimularea adoptării tehnologiilor electrice (pompe de căldură, vehicule electrice, baterii). O propunere privind „facturile la energie electrică adaptate exigențelor viitorului” ar permite statelor membre să reducă taxele de rețea pentru anumite grupuri de consumatori și impozitele pentru întreprinderile mari consumatoare de energie și urmărește ca electricitatea să nu fie impozitată mai mult decât gazul. Executivul european insistă și pe accelerarea implementării rețelelor, menționând că adoptarea rapidă a pachetului privind rețelele propus anul trecut, până la finalul anului, ar fi „esențială” pentru accelerarea electrificării. În paralel, Comisia leagă electrificarea de investiții în competențe și de potențialul de creare de locuri de muncă, afirmând că tranziția ar putea genera „sute de mii” de joburi de calitate, fără a detalia o estimare numerică. [...]

Nivelul scăzut al Dunării nu impune, deocamdată, restricții la CNE Cernavodă , iar ambele reactoare funcționează la putere nominală, potrivit G4Media . Mesajul companiei Nuclearelectrica vine în contextul îngrijorărilor legate de secetă și de efectele ei asupra producției de energie, însă operatorul spune că impactul climatic asupra activității sale este, în mod obișnuit, redus. Compania arată că singurul episod în care o unitate a centralei a fost afectată de secetă severă a avut loc în august 2003, când Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, considerat atunci cel mai redus din ultimii 160 de ani. De ce contează pentru funcționarea centralei Centrala de la Cernavodă folosește apa din Dunăre pentru răcirea reactoarelor, iar elementul determinant pentru operare este nivelul apei din bazinul de aspirație din care este preluată apa, nu doar nivelul fluviului în general. Nuclearelectrica susține că, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile de operare – în special cele privind securitatea nucleară – factorii climatici au un impact redus chiar și în perioade dificile pentru alți producători de energie. Pragurile de operare în caz de secetă extremă Nuclearelectrica precizează că doar în scenariul unei secete extreme sunt prevăzute praguri de operare care pot duce la oprirea reactoarelor, pentru a asigura securitatea nucleară, conform procedurilor și specificațiilor de proiect. Pragurile menționate sunt: 2,50 mdMB – poate fi oprită prima unitate; 2,35 mdMB – poate fi oprită și a doua unitate. (mdMB înseamnă „metri deasupra nivelului Mării Baltice”, sistemul de referință altimetric folosit în România pentru măsurarea cotelor.) Compania mai afirmă că, în cazul opririi unuia sau ambelor reactoare, ar exista în continuare suficientă apă în bazinul de aspirație pentru răcire, prin utilizarea unor pompe speciale cu o înălțime de aspirație mai redusă, de aproximativ 1,4 mdMB . [...]

Ponderea regenerabilelor în producția de electricitate din UE rămâne dominantă, dar scăderea ușoară a volumelor și creșterea producției pe fosili indică o tranziție încă volatilă , potrivit Economedia , care citează date Eurostat preluate de Agerpres . În 2025, sursele regenerabile au asigurat 47,2% din producția totală de electricitate a Uniunii Europene. Regenerabilele au generat 1,33 milioane GWh, în ușoară scădere (minus 0,5%) față de 2024, în timp ce producția de electricitate din combustibili fosili a crescut cu 3,2% și a ajuns la 0,83 milioane GWh, adică 29,6% din total. Energia nucleară a contribuit cu 0,65 milioane GWh (23,2% din total), în creștere cu 0,2% față de anul anterior. Ce semnal transmit datele pentru piața energiei Dincolo de menținerea regenerabilelor pe primul loc, combinația dintre scăderea ușoară a producției „verzi” și avansul producției pe fosili sugerează că mixul energetic rămâne sensibil la factori precum disponibilitatea resurselor (de exemplu, hidro), cererea și condițiile de piață. În paralel, datele preliminare indică o creștere a aprovizionării cu gaze naturale și energii regenerabile în UE față de 2024, în timp ce aprovizionarea cu cărbune și produse petroliere a continuat să scadă. Aprovizionarea cu energie: gaze și regenerabile în creștere, cărbune în recul istoric Aprovizionarea cu gaze naturale a crescut pentru al doilea an consecutiv, după declinul sever din 2023. În 2025, a urcat cu 2,3% față de 2024, până la aproximativ 13,1 milioane terajouli (TJ). Aprovizionarea cu energii regenerabile a crescut cu 1,4% față de 2024, până la 11,5 milioane TJ, chiar dacă generarea de energie hidro a scăzut. A crescut și aprovizionarea cu energie nucleară, cu 0,2%, la 650.648 GWh. Pe partea de cărbune, declinul a continuat și a atins noi minime în seriile statistice: aprovizionarea cu lignit a scăzut cu 7,7%, la 184,741 milioane tone, iar cea cu huilă a coborât cu 3,2%, la 107,072 milioane tone — cele mai reduse niveluri de când se publică datele (1990). La produse petroliere, aprovizionarea a totalizat 448,656 milioane tone, în scădere cu 2,8% față de 2023. [...]

Prăbușirile repetate ale rețelei electrice împing Cuba spre o criză economică și socială mai adâncă , pe fondul lipsei de combustibil și al imposibilității de a repara centralele vechi, relatează Adevărul . În ultimele zile, sistemul energetic național s-a prăbușit de trei ori în 10 zile, iar întreruperile locale, deja cronice, se suprapun peste penele la nivel național. Insula, cu o populație de 9,5 milioane de locuitori, se confruntă de șase luni cu un „blocaj petrolier” impus de Statele Unite, descris ca parte a unei campanii de presiune asupra guvernului comunist. În paralel, vulnerabilitatea energetică este alimentată de degradarea infrastructurii: potrivit cercetătorului Jorge Piñon (Universitatea din Texas), „coloana vertebrală” a sistemului o reprezintă centralele mari, însă acestea sunt „vechi, defecte și epuizate”. Lipsa de combustibil și piese de schimb blochează intervențiile Guvernul cubanez susține că marja de manevră este redusă. Ministrul energiei, Vicente de la O Levy , invocă două constrângeri: deficitul de combustibil și accesul limitat la componente pentru unitățile termoelectrice. În teren, efectele sunt imediate: curentul revine „sporadic”, iar întreruperile scurte fac dificilă funcționarea serviciilor de bază, de la pomparea apei până la încărcarea telefoanelor, pe fondul temperaturilor de vară și al umidității ridicate menționate în articol. Efecte în lanț: tensiuni sociale, servicii publice slăbite și plecarea firmelor Penele de curent se suprapun peste o economie deja fragilizată, statul cubanez fiind descris ca slăbit încă din perioada pandemiei, inclusiv prin hiperinflație. În acest context, articolul notează: proteste de tip „cacerolazos” (bătăi în oale și tigăi), ca formă de exprimare a nemulțumirii; degradarea serviciilor publice; creșterea infracționalității, cu violențe și tâlhării, în condițiile în care poliția ar ajunge mai greu la intervenții (informație atribuită în text publicației The Guardian); presiune asupra activității economice, inclusiv prin plecarea unor companii străine (operatori hotelieri, companii aeriene, firme miniere și de transport maritim), pe fondul sancțiunilor. Un exemplu de blocaj logistic menționat este cel al unui importator de mașini electrice, care afirmă că are containere blocate în Kingston și în China, fără o estimare privind livrarea. Ce urmează: reforme anunțate, dar fără efect imediat Pe partea de politici economice, guvernul cubanez a anunțat 176 de măsuri „încă neaplicate”, menite să extindă sectorul privat și să atragă investiții. Departamentul de Stat al SUA le-a respins însă ca fiind „simple semnale de fum superficiale”, potrivit articolului. În lipsa unei stabilizări a aprovizionării cu combustibil și a accesului la piese pentru centrale, riscul operațional rămâne același: întreruperile repetate ale alimentării cu energie continuă să afecteze direct economia și funcționarea serviciilor esențiale, amplificând tensiunile sociale. [...]

Taiwan pregătește o obligație de autoproducere a energiei pentru marii consumatori , o schimbare de reglementare care ar putea ridica semnificativ costurile operaționale ale TSMC , cel mai mare consumator de electricitate din insulă, potrivit Wccftech . Ministerul Economiei din Taiwan conduce un amendament la „ Energy Management Law ”, iar legislativul ar urma să îl dezbată pe 22 iulie. Ținta este ca marii consumatori comerciali de electricitate să fie obligați să își instaleze propria infrastructură de generare și stocare a energiei, cu excepții pentru școli și spitale. Pragul propus și cine intră sub incidența legii Amendamentul ar urma să includă toate entitățile comerciale cu un consum de cel puțin 5 MW, ceea ce ar acoperi peste 400 de obiective industriale și tehnologice, inclusiv: fabrici din semiconductori și optoelectronică; combinate din oțel și petrochimie; centre de date pentru inteligență artificială. Măsura ar veni peste cadrul existent: regulile taiwaneze privind dezvoltarea energiei regenerabile și actele subsecvente cer deja marilor consumatori să compenseze 10% din consum prin surse regenerabile. De ce TSMC este expusă: volum uriaș și pierderea „economiilor de scară” ale rețelei TSMC ar fi compania cea mai afectată dacă amendamentul devine lege, deoarece consumul său este foarte mare. Publicația notează că, în 2024, TSMC ar fi consumat aproximativ 25,55 miliarde kWh în Taiwan, echivalentul a circa 9% din consumul total de electricitate al țării. În scenariul în care fabricile ar trebui alimentate din „captive power plants” (capacități proprii dedicate, în afara rețelei), compania ar pierde avantajele de cost asociate alimentării din rețeaua publică, adică „economiile de scară” ale producției și distribuției centralizate. Ca ordin de mărime operațional, Wccftech enumeră că TSMC are în Taiwan: 6 facilități „GIGAFAB” pentru plachete de 12 inch (Fab 12, 14, 15, 18, 20 și 22); 4 fabrici/laboratoare pentru plachete de 8 inch (Fab 3, 5, 6 și 8); 1 fabrică pentru plachete de 6 inch (Fab 2), plus mai multe unități de ambalare avansată. Ce urmează: perioadă de grație și penalități Proiectul ar include o perioadă de grație pentru instalarea infrastructurii de generare și stocare, iar nerespectarea ar fi sancționată cu penalități financiare descrise drept „modeste” în material. Rămâne de văzut forma finală a amendamentului după dezbaterea programată pe 22 iulie și cum va fi calibrată obligația pentru consumatori cu profil energetic foarte mare, precum TSMC. [...]