Știri
Știri din categoria Energie
Scumpirea energiei a împins în sus costurile industriale din Germania, cu prețurile de producție în creștere cu 2,5% în martie față de februarie, un semnal relevant pentru presiunile inflaționiste din lanțurile europene de aprovizionare, potrivit Economedia, care citează date Destatis preluate de Mediafax.
Principalul motor a fost energia: prețurile din acest segment au urcat cu 7,5% într-o singură lună, cea mai mare creștere lunară din august 2022. Contextul invocat este cel al tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au influențat piețele energetice și au majorat costurile pentru materii prime și combustibili.
Destatis indică o transmitere rapidă în zona produselor petroliere și a combustibililor:
Creșterea costurilor la energie se reflectă direct în prețurile de producție, un indicator urmărit pentru inflația industrială și, ulterior, pentru dinamica prețurilor din economie. Germania este descrisă ca fiind deosebit de sensibilă la variațiile din energie, inclusiv pe fondul dependenței de importuri.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește recomandări pentru menținerea în funcțiune a centralelor nucleare existente , ca parte a unui pachet de măsuri menit să atenueze șocul prețurilor la energie și să întărească securitatea aprovizionării, potrivit Agerpres , care citează un proiect de document consultat de Reuters. Executivul comunitar ar urma să publice miercuri un set de măsuri de răspuns la explozia prețurilor la energie. Într-o versiune revizuită a documentului, consultată marți de Reuters, Bruxelles-ul include măsuri prin care guvernele să poată oferi „ajutor imediat”. Mesajul-cheie: nu închideți „activele de generare” care pot livra energie ieftină și stabilă În proiect, statele membre sunt îndemnate „să evite închiderea prematură a activelor de generare”, fiind menționate explicit instalațiile nucleare existente care pot continua să furnizeze electricitate „fiabilă, cu costuri reduse și cu emisii reduse”. Documentul argumentează că o astfel de abordare poate reduce necesarul de combustibili fosili în încălzire și industrie. Tot acolo, energia nucleară este descrisă ca „energie curată”, utilă pentru integrarea sistemelor și pentru a oferi flexibilitate, ceea ce ar facilita implementarea altor tehnologii cu emisii reduse. Context: presiunea pe prețuri și repoziționarea unor state membre Potrivit materialului, demersul vine în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze aprovizionarea cu energie, pe fondul impactului războiului din Iran asupra piețelor energetice. Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că închiderea centralelor nucleare europene a fost o „greșeală strategică”, întrucât conflictul din Iran a evidențiat expunerea Europei la scumpirea importurilor de petrol și gaze. În același context, sunt menționate câteva decizii naționale relevante: Germania a închis treptat centralele nucleare după dezastrul de la Fukushima (2011), ultimul reactor fiind oprit în 2023. Spania intenționează să înceapă închiderea reactoarelor în 2027, deși companiile energetice au cerut prelungirea duratei de viață a primului reactor vizat. Belgia și Țările de Jos și-au anulat planurile de renunțare la energia nucleară, pentru a asigura volume mari de electricitate stabilă, cu emisii reduse de carbon. Ce mai include pachetul și care este forța lui juridică Recomandările UE nu sunt obligatorii, potrivit sursei. Proiectul mai sugerează, între altele: vouchere energetice pentru cetățenii vulnerabili; sprijin financiar pentru instalarea de baterii și panouri fotovoltaice; reducerea prețului transportului public; apel către companii să evite călătoriile cu avionul acolo unde este posibil. Publicarea pachetului este așteptată miercuri, conform calendarului indicat în proiectul de document citat. [...]
Germania își activează mecanismele de criză pentru a preveni o posibilă penurie de combustibil pentru avioane , pe fondul scumpirilor accelerate și al riscurilor de aprovizionare generate de războiul din Iran, relatează Politico . Cancelarul Friedrich Merz a anunțat că va convoca „prompt” Consiliul Național de Securitate pentru a coordona un răspuns rapid dacă situația se deteriorează. Merz a spus, la deschiderea târgului de la Hanovra, că obiectivul este ca „afacerile și cetățenii să se poată baza pe aprovizionarea cu produse esențiale precum motorina, benzina și combustibilul pentru avioane”. Deși a descris contextul drept „tensionat”, el a susținut că Germania are, în acest moment, acces suficient la combustibili-cheie, dar a avertizat că guvernul este pregătit să acționeze și să folosească „toate instrumentele disponibile” pentru a asigura securitatea aprovizionării. De ce contează: risc operațional pentru aviație și presiune pe costuri Prețurile combustibilului pentru avioane în Europa „s-au dublat” de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului, la 28 februarie, potrivit articolului. Teheranul a ripostat prin blocarea majorității transporturilor maritime prin Strâmtoarea Hormuz , un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Decizia de a convoca Consiliul Național de Securitate — un grup creat anul trecut, format din miniștri-cheie și experți sectoriali, pentru coordonarea reacțiilor rapide la amenințări majore — indică faptul că Berlinul tratează scenariul unei penurii de kerosen ca pe o problemă potențial serioasă, cu efecte directe asupra funcționării transportului aerian și asupra costurilor din economie. Măsuri pregătite și discuții cu industria Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a prezentat săptămâna trecută planuri de contingență și urmează să se întâlnească luni cu furnizori de combustibil, reprezentanți ai companiilor aeriene și operatori de aeroporturi. În paralel, comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat vineri că nu există „niciun indiciu” privind penurii de combustibil pentru avioane, chiar dacă unele companii aeriene, inclusiv KLM și Lufthansa, au redus zborurile ca reacție la creșterea abruptă a prețurilor. Perspectivă: prețuri ridicate pe termen mai lung Experți din industrie avertizează că, și în cazul normalizării fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz, prețurile ar urma să rămână ridicate „în viitorul previzibil”. Directorul general al Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), Willie Walsh, a spus la începutul lunii că ar putea fi nevoie de „o perioadă de luni” pentru ca aprovizionarea cu combustibil să revină la niveluri normale. [...]
Lufthansa taie 20.000 de zboruri pe distanțe scurte până în octombrie pentru a reduce consumul de combustibil , într-un semnal că scumpirea kerosenului începe să se traducă direct în capacitate mai mică și, implicit, presiune pe prețuri și pe conectivitatea aeriană din Europa, potrivit Ziarul Financiar . Transportatorul german a anulat aproximativ 120 de zboruri pe zi începând de luni și spune că va elimina rutele neprofitabile din hub-urile München și Frankfurt până la finalul sezonului de vară, care se încheie la mijlocul lunii octombrie. Măsura vine pe fondul dublării prețurilor la combustibilul pentru avioane după războiul din Iran, notează Financial Times, citat de ZF. Într-o declarație citată de ZF, Lufthansa precizează că cele 20.000 de zboruri eliminate echivalează cu aproximativ 40.000 de tone metrice de combustibil pentru avioane economisite. Compania afirmă că planul exact pentru lunile de vară va fi publicat „la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai” și va include „optimizări” ale ofertei pe distanțe scurte, cu obiectivul de a asigura stabilitatea programului în sezon. Riscul de penurie în Europa intră pe agenda UE Reducerea de capacitate este confirmată în contextul în care miniștrii transporturilor din Europa s-au întâlnit marți pentru a discuta măsuri de prevenire a unei posibile penurii de combustibil pentru avioane, după ce Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că Europa mai are mai puțin de șase săptămâni de rezerve. Uniunea Europeană analizează, potrivit comisarului european pentru transporturi Apostolos Tzitzikostas, două direcții de intervenție: accesarea unui tip alternativ de combustibil pentru avioane din SUA (care nu este utilizat în mod obișnuit în Europa) și posibilitatea ca operatorii să încarce cantități mai mari de combustibil din afara regiunii. Totodată, UE ar putea relaxa unele cerințe legate de utilizarea sloturilor de decolare (intervale orare alocate pentru decolare/aterizare), concepute pentru a preveni blocarea capacității de către companii. Comisia Europeană urmează să anunțe miercuri planuri pentru o monitorizare mai bună a stocurilor de combustibil pentru avioane și, posibil, pentru distribuirea acestora între statele membre. „În cazul în care această criză continuă, suntem pregătiți să intervenim și să oferim mai multă flexibilitate companiilor aeriene”, a declarat Tzitzikostas marți. Efecte în lanț: tăieri de rute și scumpiri la nivel global ZF arată că operatori din întreaga lume au redus zborurile sau au crescut prețurile pentru a absorbi creșterea costurilor cu combustibilul, care s-au amplificat după închiderea Strâmtorii Hormuz . Printre exemplele menționate: Delta Air Lines vrea să recupereze costuri de 1 miliard de dolari (aprox. 4,3 mld. lei) prin eliminarea rutelor neprofitabile, adică aproximativ 3,5% din rețeaua totală; compania nu își acoperă riscul de preț la combustibil și a fost mai expusă scumpirilor decât rivalii europeni. Transportatori asiatici precum Cathay Pacific, AirAsia X și Air New Zealand au redus rute pentru a economisi combustibil. Zeci de companii aeriene au introdus suprataxe de combustibil sau au crescut prețurile biletelor. Chiar și în Europa, unde unele companii își acoperă (prin instrumente financiare) o parte din riscul de preț la combustibil, efectele se văd în rezultate: EasyJet a avertizat că va înregistra pierderi mai mari decât anticipa în lunile de iarnă din cauza costurilor cu combustibilul, iar Virgin Atlantic spune că va avea dificultăți să revină pe profit anul acesta, în pofida majorărilor de prețuri. [...]
Reluarea fluxului de petrol prin Drujba devine o monedă de schimb în negocierile UE–Ucraina , după ce segmentul avariat al conductei a fost reparat și poate fi repornit, însă Kievul condiționează redeschiderea de deblocarea sprijinului financiar european, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis marți, pe rețeaua X, că Ucraina a finalizat reparațiile la segmentul conductei petroliere „Drujba ” afectat de un atac rusesc și că „specialiștii noștri au asigurat condițiile de bază pentru repornirea sistemului de conducte și a echipamentelor”. În același mesaj, Zelenski a avertizat că nimeni nu poate garanta că atacurile asupra infrastructurii nu se vor repeta. Condiția pusă de Kiev: împrumutul UE de 90 de miliarde de euro Deși conducta „își poate relua funcționarea”, Zelenski a legat explicit redeschiderea de deciziile europene privind sprijinul financiar pentru Ucraina. „Noi legăm acest lucru de deblocarea pachetului european de asistenţă pentru Ucraina, care a fost deja aprobat de Consiliul European.” Digi24 notează, citând EFE preluată de Agerpres, că este vorba despre un împrumut european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei), pe care Ucraina îl va rambursa doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costurile ar urma să fie acoperite de statele UE, cu excepția Ungariei, Cehiei și Slovaciei. Miza operațională: Ungaria și Slovacia sunt fără petrol pe conductă din 27 ianuarie Ungaria și Slovacia nu mai primesc petrol prin Drujba din 27 ianuarie, după un atac cu drone atribuit Rusiei de către Kiev. Budapesta și Bratislava acuză însă Ucraina că ar fi întârziat intenționat reparațiile, iar premierii Viktor Orban și Robert Fico susțin că situația ar fi fost folosită ca presiune politică, în contextul opoziției Ungariei față de aderarea Ucrainei la UE. Context politic în UE: schimbare la Budapesta, posibilă deblocare După oprirea livrărilor, Viktor Orban a blocat atât pachetul de sprijin financiar pentru Ucraina, cât și noi sancțiuni europene împotriva Rusiei. Între timp, Orban a pierdut alegerile din 12 aprilie în fața conservatorului pro-european Peter Magyar, care ar urma să preia funcția în jurul datei de 10 mai. În acest context, Zelenski a cerut accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la UE și adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, sugerând că Budapesta ar putea debloca în curând ajutorul financiar, pe fondul schimbării politice și al progreselor privind conducta Drujba. [...]
Ieftinirea de 30 de bani/litru la motorină, aplicată simultan de mai multe lanțuri, reduce rapid costurile de alimentare și împinge piața spre alinierea prețurilor , potrivit HotNews , pe baza datelor afișate pe site-ul Monitorul Prețurilor. Petrom și OMV au redus semnificativ prețul motorinei standard: Petrom a coborât cu 30 de bani/litru la 8,33 lei/litru, iar OMV a aplicat aceeași scădere, până la 8,42 lei/litru. Mai multe rețele au ajuns la același preț la motorina standard MOL a redus și ea cu 30 de bani/litru, iar noul preț pentru motorina standard este 8,72 lei/litru. Acesta este același preț (în scădere) afișat și de Lukoil și Rompetrol. HotNews notează că este o situație mai puțin obișnuită ca mai multe rețele să afișeze același preț, observație făcută în mai multe rânduri de site-ul Economica. La SOCAR, motorina standard a rămas la 8,99 lei/litru, același nivel ca duminica trecută. Scăderi și la motorina premium Reducerile de 30 de bani/litru au fost aplicate și la motorina premium: Petrom: de la 9,40 lei/litru la 9,10 lei/litru OMV: de la 9,54 lei/litru la 9,24 lei/litru MOL: de la 9,89 lei/litru la 9,59 lei/litru Lukoil: până la 9,54 lei/litru (același preț practicat și de Rompetrol) În context, HotNews amintește că marți dimineață SOCAR scăzuse prețul benzinei standard sub 8 lei , fiind atunci cea mai ieftină de pe piață, conform unui articol anterior al publicației. [...]
UE riscă un șoc operațional în aviație dacă blocajele la importuri persistă , pentru că rezervele și producția internă ar acoperi combustibilul de avion doar pentru aproximativ cinci luni, potrivit Digi24 , care citează o estimare a guvernului olandez transmisă de Reuters. Avertismentul vine pe fondul temerilor exprimate de companiile aeriene europene că războiul cu Iranul ar putea duce la penurii de combustibil în „câteva săptămâni”. Într-o scrisoare către parlament, guvernul de la Haga arată că aprovizionarea internă cu kerosen este la aproximativ 78% din nivelul normal, după ce majoritatea importurilor au fost oprite. Țările de Jos au un rol cheie în lanțul european de rafinare, găzduind unele dintre cele mai mari rafinării din Europa, în portul Rotterdam. Ce înseamnă „cinci luni” și de ce contează pentru piață Estimarea olandeză pornește de la scenariul în care producția europeană de motorină și kerosen, împreună cu utilizarea rezervelor strategice de țiței și produse petroliere, ar putea acoperi cererea timp de „câteva luni”, dacă perturbările rămân la nivelul actual. Tradus în cifrele autorităților, asta înseamnă: aproximativ cinci luni de combustibil pentru avioane (kerosen); peste un an pentru motorină și benzină, cu condiția ca rezervele să fie folosite integral și să nu fie redirecționate către alte regiuni. Un purtător de cuvânt al Ministerului Energiei din Țările de Jos a precizat că estimarea pentru kerosen include atât rezervele strategice, cât și stocurile comerciale. Separat, Agenția Internațională pentru Energie a spus anterior că stocurile din Europa ar putea acoperi necesarul cel puțin până în luna iunie. Prețuri în creștere, dar fără penurii imediate Autoritățile olandeze susțin că, în acest moment, nu există penurii imediate de combustibil, însă semnalează creșteri puternice de preț după închiderea Strâmtorii Ormuz , eveniment care a perturbat aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol și gaze. În plan operațional, guvernul de la Haga anunță activarea primei etape a planului de criză petrolieră elaborat în 2022, care presupune monitorizarea intensificată a piețelor energetice și pregătirea unor măsuri suplimentare. Măsuri de sprijin: pachet estimat la 1 miliard de euro Pe componenta economică, autoritățile pregătesc un pachet de sprijin estimat la aproximativ 1 miliard de euro , care include: reduceri de taxe pentru navetiști și sectorul transporturilor; împrumuturi ieftine pentru investiții în eficiența energetică a locuințelor; sprijin direcționat pentru gospodăriile cu venituri reduse. [...]
