Știri
Știri din categoria Energie
Germania își activează mecanismele de criză pentru a preveni o posibilă penurie de combustibil pentru avioane, pe fondul scumpirilor accelerate și al riscurilor de aprovizionare generate de războiul din Iran, relatează Politico. Cancelarul Friedrich Merz a anunțat că va convoca „prompt” Consiliul Național de Securitate pentru a coordona un răspuns rapid dacă situația se deteriorează.
Merz a spus, la deschiderea târgului de la Hanovra, că obiectivul este ca „afacerile și cetățenii să se poată baza pe aprovizionarea cu produse esențiale precum motorina, benzina și combustibilul pentru avioane”. Deși a descris contextul drept „tensionat”, el a susținut că Germania are, în acest moment, acces suficient la combustibili-cheie, dar a avertizat că guvernul este pregătit să acționeze și să folosească „toate instrumentele disponibile” pentru a asigura securitatea aprovizionării.
Prețurile combustibilului pentru avioane în Europa „s-au dublat” de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului, la 28 februarie, potrivit articolului. Teheranul a ripostat prin blocarea majorității transporturilor maritime prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol.
Decizia de a convoca Consiliul Național de Securitate — un grup creat anul trecut, format din miniștri-cheie și experți sectoriali, pentru coordonarea reacțiilor rapide la amenințări majore — indică faptul că Berlinul tratează scenariul unei penurii de kerosen ca pe o problemă potențial serioasă, cu efecte directe asupra funcționării transportului aerian și asupra costurilor din economie.
Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a prezentat săptămâna trecută planuri de contingență și urmează să se întâlnească luni cu furnizori de combustibil, reprezentanți ai companiilor aeriene și operatori de aeroporturi.
În paralel, comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat vineri că nu există „niciun indiciu” privind penurii de combustibil pentru avioane, chiar dacă unele companii aeriene, inclusiv KLM și Lufthansa, au redus zborurile ca reacție la creșterea abruptă a prețurilor.
Experți din industrie avertizează că, și în cazul normalizării fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz, prețurile ar urma să rămână ridicate „în viitorul previzibil”. Directorul general al Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), Willie Walsh, a spus la începutul lunii că ar putea fi nevoie de „o perioadă de luni” pentru ca aprovizionarea cu combustibil să revină la niveluri normale.
Recomandate
Scumpirea energiei a împins în sus costurile industriale din Germania , cu prețurile de producție în creștere cu 2,5% în martie față de februarie, un semnal relevant pentru presiunile inflaționiste din lanțurile europene de aprovizionare, potrivit Economedia , care citează date Destatis preluate de Mediafax. Principalul motor a fost energia: prețurile din acest segment au urcat cu 7,5% într-o singură lună, cea mai mare creștere lunară din august 2022. Contextul invocat este cel al tensiunilor din Orientul Mijlociu , care au influențat piețele energetice și au majorat costurile pentru materii prime și combustibili. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri Destatis indică o transmitere rapidă în zona produselor petroliere și a combustibililor: produsele petroliere: +22,9% față de februarie 2026; combustibil pentru încălzire: +53,4%; carburanți: +22,3%; gaze naturale: +5,7% (pentru toate categoriile de consumatori); energie electrică: +3,1%. De ce contează pentru economie Creșterea costurilor la energie se reflectă direct în prețurile de producție, un indicator urmărit pentru inflația industrială și, ulterior, pentru dinamica prețurilor din economie. Germania este descrisă ca fiind deosebit de sensibilă la variațiile din energie, inclusiv pe fondul dependenței de importuri. [...]
Reducerea taxelor pe combustibili nu este o soluție eficientă pentru scumpirea energiei , avertizează FMI, care le recomandă guvernelor europene să evite măsurile temporare și generalizate, deoarece sunt costisitoare și prost direcționate, potrivit Agerpres . Fondul Monetar Internațional susține, într-un briefing dedicat Europei, că tentația de a limita creșterea prețurilor prin plafonări sau reduceri de taxe la carburanți „nu este una înțeleaptă”. În analiza publicată vineri, instituția argumentează că sprijinul acordat „în masă” ajunge disproporționat la gospodăriile cu venituri mai mari, care consumă, în medie, mai multă energie. De ce contează: cost bugetar mare, țintire slabă FMI își bazează evaluarea pe lecțiile crizei energetice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina și le cere guvernelor să nu repete „greșeli costisitoare”. Instituția avertizează că măsurile largi, fără un termen clar de încetare, sunt greu de retras odată introduse. În plus, astfel de politici reduc stimulentele pentru gospodării și companii de a-și diminua consumul sau de a investi în alternative și în eficiență energetică, ceea ce poate prelungi presiunea asupra cererii și, implicit, asupra prețurilor. Cifrele FMI: cât a costat criza din 2022 și ce ar fi fost suficient Conform datelor FMI, guvernele europene au cheltuit, în medie, 2,5% din PIB pe pachete de ajutor energetic în timpul crizei din 2022. Mai mult de două treimi din aceste cheltuieli nu au fost țintite, subliniază instituția. Analiza arată că doar 0,9% din PIB ar fi fost suficient pentru a compensa complet creșterea costurilor energiei pentru cele mai sărace 40% dintre gospodării. Exemplu din Germania: reducere propusă la carburanți, pe termen scurt În Germania, coaliția guvernamentală a propus reducerea taxelor la motorină și benzină, inclusiv TVA, cu aproximativ 0,17 euro pe litru (aprox. 0,85 lei), pentru o perioadă de două luni, ca reacție la cea mai recentă criză de aprovizionare cu energie, pe fondul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul. Potrivit propunerii menționate, taxele reduse s-ar aplica între 1 mai și 30 iunie, iar Parlamentul de la Berlin analizează planul; o aprobare ar putea veni săptămâna viitoare. [...]
Europa riscă anulări de zboruri din cauza unei posibile penurii de combustibil pentru avioane în următoarele săptămâni , pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz , avertizează șeful Agenției Internaționale pentru Energie , Fatih Birol, potrivit news.ro . Birol spune că Europa mai are „poate vreo șase săptămâni” de combustibil pentru avioane și că, dacă aprovizionarea cu petrol rămâne blocată din cauza războiului din Iran, „în curând” ar putea apărea anulări de zboruri. Impact operațional: presiune directă pe transportul aerian Avertismentul vizează un efect concret și rapid: epuizarea unor produse petroliere, inclusiv combustibilul pentru avioane, dacă ruta maritimă nu este redeschisă. Birol a indicat explicit riscul ca zboruri „de la orașul A la orașul B” să fie anulate din lipsă de combustibil, în condițiile în care fluxurile de petrol, gaze și alte resurse vitale sunt perturbate prin Strâmtoarea Ormuz. Context: „cea mai mare criză energetică” și efecte în lanț în economie Șeful AIE a descris situația drept „cea mai mare criză energetică cu care ne-am confruntat vreodată”, cu implicații majore pentru economia globală, pe măsură ce blocajul se prelungește. În evaluarea sa, efectele se vor vedea în: prețuri mai mari la benzină; prețuri mai mari la gaze; prețuri ridicate la electricitate. Birol a mai spus că impactul economic va fi resimțit inegal, iar cele mai afectate ar urma să fie țările în curs de dezvoltare, însă a avertizat că „nicio țară” nu este imună dacă situația persistă. Strâmtoarea Ormuz și riscul unui precedent de „taxare” a tranzitului Birol s-a pronunțat împotriva unui așa-numit „sistem de taxare” aplicat de Iran unor nave pentru a traversa strâmtoarea, argumentând că permanentizarea unei astfel de practici ar putea crea un precedent ce s-ar putea extinde și la alte rute maritime strategice, inclusiv Strâmtoarea Malacca din Asia. „Aș dori să văd că petrolul curge necondiționat de la punctul A la punctul B.” De ce criza nu se încheie rapid nici cu un acord de pace Chiar și în scenariul unui acord de pace, Birol avertizează că revenirea la nivelurile de producție dinainte de război ar putea dura „multe luni”, din cauza atacurilor asupra infrastructurii energetice. El a afirmat că peste 80 de „active cheie” din regiune au fost avariate, iar „mai mult de o treime” ar fi afectate grav sau foarte grav, estimând că revenirea completă ar putea dura „până la doi ani”. Birol a mai spus că peste 110 petroliere încărcate cu petrol și peste 15 nave cu gaz natural lichefiat așteaptă în Golful Persic și ar putea contribui la atenuarea crizei dacă ar putea trece prin Strâmtoarea Ormuz, dar a adăugat că „nu este suficient”. [...]
Venezuela caută sprijinul Siemens și General Electric pentru a reduce penele de curent care afectează industria , în condițiile în care guvernul de la Caracas poartă discuții directe cu cele două multinaționale pentru lucrări în sectorul electric, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut duminică de președinta interimară Delcy Rodriguez, pe fondul întreruperilor frecvente de electricitate din Venezuela, care „perturbă activitatea industrială”, conform informațiilor din articol. Statul Zulia, punctul critic al crizei energetice Cea mai afectată zonă este statul Zulia, descris drept „capitala petrolului” din nord-vestul țării. Locuitorii se confruntă zilnic cu pene de curent care durează ore întregi, iar Rodriguez a spus că discuțiile cu Siemens și General Electric vizează rezolvarea problemei în acest stat. Declarația a fost făcută în timpul unui marș în Maracaibo, capitala statului Zulia. „Suntem deja în contact direct cu Siemens și General Electric pentru a rezolva problema energiei electrice din statul Zulia.” Context: relaxarea sancțiunilor și presiunea pentru investiții În același context, articolul notează că Washingtonul a relaxat treptat sancțiunile împotriva Venezuelei după 3 ianuarie, pe fondul adoptării unor noi legi privind petrolul și mineritul, care deschid aceste sectoare proprietății private, precum și al promulgării unei legi de amnistie care a dus la eliberarea a sute de prizonieri politici. Totuși, aproximativ 500 ar fi încă în închisoare, potrivit Le Figaro, citat de Mediafax. Publicația mai menționează că președintele american Donald Trump a afirmat în mod regulat că deține controlul țării și, în special, al industriei petroliere, care ar avea nevoie de investiții foarte mari pentru restructurare, la fel ca sectorul electric. Ce urmează Guvernul venezuelean a lansat duminică o serie de marșuri în mai multe state pentru a cere încetarea sancțiunilor, care ar urma să culmineze cu un miting de amploare la Caracas pe 1 mai. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar al discuțiilor cu Siemens și General Electric sau despre eventuale contracte. [...]
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra ajutorului de stat pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, invocând îndoieli privind conformitatea cu regulile UE, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea introduce un risc de calendar și de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, într-un moment în care Bruxelles-ul declară că susține energia nucleară. Nuclearelectrica susține că procedura este una standard și că durata investigației a fost deja inclusă în calendarul de finanțare al proiectului de la Cernavodă, conform informațiilor publicate. Contextul este unul sensibil pentru politica energetică europeană: Comisia își justifică poziționarea prin faptul că deficitul de producție din surse independente de combustibili fosili face UE mai vulnerabilă la conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. În același timp, investigația vine după ce Comisia și-a asumat „de la cel mai înalt nivel” susținerea energiei nucleare, iar România este descrisă ca având cele mai avansate proiecte noi din acest segment. În paralel, articolul notează diferența de tratament față de alte scheme de sprijin: bugetul pentru schema de certificate verzi (Legea 220/2008) a fost de 19,5 mld. euro, iar bugetul pentru contractele pentru diferență este de 3 mld. euro, ambele destinate susținerii regenerabilelor, „aici Comisia nu a mai avut nimic de investigat aprofundat”, potrivit aceleiași surse. [...]
Activele Termocentralei Romag Termo Halânga sunt scoase la licitație cu un preț de pornire de 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), plus TVA , la 10 ani de la intrarea în faliment, potrivit Adevărul . Pachetul include și terenuri de 767.312 mp, alături de clădiri, construcții speciale, mașini, echipamente și instalații, ceea ce face ca tranzacția să fie relevantă mai ales prin dimensiunea activelor industriale puse pe piață. Licitația este programată pentru 28 aprilie, iar amplasamentul este în localitatea Halânga, la aproximativ 5 km de Drobeta-Turnu Severin. Ce se vinde, concret: capacități și infrastructură energetică Conform anunțului de licitație citat de publicație, termocentrala este echipată cu: 6 cazane energetice de 420 t/h, cu funcționare pe cărbune lignit și suport de păcură; 1 cazan de 420 t/h, cu funcționare pe păcură; 2 cazane de 105 t/h, cu funcționare pe combustibil lichid (păcură STAS 51-83, CLU sau motorină). Energia electrică era produsă în cogenerare (producție simultană de electricitate și energie termică) cu ajutorul a 4 turbogeneratoare de 50 MW, unul de 25 MW și unul de 22 MW. Unitatea este racordată la rețeaua de 110 kV a Sistemului Energetic Național (SEN), în zona de sud-vest, prin intermediul stației electrice de 110 kV. Context: legătura cu RAAN și falimentul Termocentrala Romag Termo Halânga a făcut parte din Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), structură cu rol strategic, al cărei obiect principal a fost producția de apă grea (D₂O) necesară reactoarelor de tip CANDU de la Centrala Nucleară de la Cernavodă . După ce a produs întreaga cantitate de apă grea, RAAN a intrat în faliment, iar acest proces a afectat și Romag Termo, în subordinea căreia se afla termocentrala de la Halânga. Lichidatorul judiciar EuroInsol a încercat, de mai multe ori, vânzarea la licitație a termocentralei, mai notează publicația. În anii 2000, RAAN avea aproximativ 8.000–9.000 de angajați, iar înainte de faliment personalul scăzuse la circa 3.000–4.000 de salariați. Regia a intrat în insolvență în 2013 și ulterior în faliment în 2016, după deteriorarea situației economice pe fondul scăderii cererii de apă grea, al costurilor ridicate și al acumulării de datorii. [...]
