Știri
Știri din categoria Energie
Activele Termocentralei Romag Termo Halânga sunt scoase la licitație cu un preț de pornire de 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), plus TVA, la 10 ani de la intrarea în faliment, potrivit Adevărul. Pachetul include și terenuri de 767.312 mp, alături de clădiri, construcții speciale, mașini, echipamente și instalații, ceea ce face ca tranzacția să fie relevantă mai ales prin dimensiunea activelor industriale puse pe piață.
Licitația este programată pentru 28 aprilie, iar amplasamentul este în localitatea Halânga, la aproximativ 5 km de Drobeta-Turnu Severin.
Conform anunțului de licitație citat de publicație, termocentrala este echipată cu:
Energia electrică era produsă în cogenerare (producție simultană de electricitate și energie termică) cu ajutorul a 4 turbogeneratoare de 50 MW, unul de 25 MW și unul de 22 MW. Unitatea este racordată la rețeaua de 110 kV a Sistemului Energetic Național (SEN), în zona de sud-vest, prin intermediul stației electrice de 110 kV.
Termocentrala Romag Termo Halânga a făcut parte din Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), structură cu rol strategic, al cărei obiect principal a fost producția de apă grea (D₂O) necesară reactoarelor de tip CANDU de la Centrala Nucleară de la Cernavodă.
După ce a produs întreaga cantitate de apă grea, RAAN a intrat în faliment, iar acest proces a afectat și Romag Termo, în subordinea căreia se afla termocentrala de la Halânga. Lichidatorul judiciar EuroInsol a încercat, de mai multe ori, vânzarea la licitație a termocentralei, mai notează publicația.
În anii 2000, RAAN avea aproximativ 8.000–9.000 de angajați, iar înainte de faliment personalul scăzuse la circa 3.000–4.000 de salariați. Regia a intrat în insolvență în 2013 și ulterior în faliment în 2016, după deteriorarea situației economice pe fondul scăderii cererii de apă grea, al costurilor ridicate și al acumulării de datorii.
Recomandate
Venezuela caută sprijinul Siemens și General Electric pentru a reduce penele de curent care afectează industria , în condițiile în care guvernul de la Caracas poartă discuții directe cu cele două multinaționale pentru lucrări în sectorul electric, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut duminică de președinta interimară Delcy Rodriguez, pe fondul întreruperilor frecvente de electricitate din Venezuela, care „perturbă activitatea industrială”, conform informațiilor din articol. Statul Zulia, punctul critic al crizei energetice Cea mai afectată zonă este statul Zulia, descris drept „capitala petrolului” din nord-vestul țării. Locuitorii se confruntă zilnic cu pene de curent care durează ore întregi, iar Rodriguez a spus că discuțiile cu Siemens și General Electric vizează rezolvarea problemei în acest stat. Declarația a fost făcută în timpul unui marș în Maracaibo, capitala statului Zulia. „Suntem deja în contact direct cu Siemens și General Electric pentru a rezolva problema energiei electrice din statul Zulia.” Context: relaxarea sancțiunilor și presiunea pentru investiții În același context, articolul notează că Washingtonul a relaxat treptat sancțiunile împotriva Venezuelei după 3 ianuarie, pe fondul adoptării unor noi legi privind petrolul și mineritul, care deschid aceste sectoare proprietății private, precum și al promulgării unei legi de amnistie care a dus la eliberarea a sute de prizonieri politici. Totuși, aproximativ 500 ar fi încă în închisoare, potrivit Le Figaro, citat de Mediafax. Publicația mai menționează că președintele american Donald Trump a afirmat în mod regulat că deține controlul țării și, în special, al industriei petroliere, care ar avea nevoie de investiții foarte mari pentru restructurare, la fel ca sectorul electric. Ce urmează Guvernul venezuelean a lansat duminică o serie de marșuri în mai multe state pentru a cere încetarea sancțiunilor, care ar urma să culmineze cu un miting de amploare la Caracas pe 1 mai. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar al discuțiilor cu Siemens și General Electric sau despre eventuale contracte. [...]
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra ajutorului de stat pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, invocând îndoieli privind conformitatea cu regulile UE, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea introduce un risc de calendar și de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, într-un moment în care Bruxelles-ul declară că susține energia nucleară. Nuclearelectrica susține că procedura este una standard și că durata investigației a fost deja inclusă în calendarul de finanțare al proiectului de la Cernavodă, conform informațiilor publicate. Contextul este unul sensibil pentru politica energetică europeană: Comisia își justifică poziționarea prin faptul că deficitul de producție din surse independente de combustibili fosili face UE mai vulnerabilă la conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. În același timp, investigația vine după ce Comisia și-a asumat „de la cel mai înalt nivel” susținerea energiei nucleare, iar România este descrisă ca având cele mai avansate proiecte noi din acest segment. În paralel, articolul notează diferența de tratament față de alte scheme de sprijin: bugetul pentru schema de certificate verzi (Legea 220/2008) a fost de 19,5 mld. euro, iar bugetul pentru contractele pentru diferență este de 3 mld. euro, ambele destinate susținerii regenerabilelor, „aici Comisia nu a mai avut nimic de investigat aprofundat”, potrivit aceleiași surse. [...]
Uniunea Europeană pregătește intervenții de urgență pentru a evita un deficit de kerosen care ar putea duce la anulări de zboruri și costuri mai mari pentru companiile aeriene , pe fondul perturbării aprovizionării din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Măsurile, descrise de surse citate de Reuters, ar urma să fie prezentate săptămâna viitoare și vizează reducerea dependenței de importurile din regiune și creșterea importurilor din SUA. Planul nu este finalizat și include recomandări neobligatorii către statele membre, într-un context în care companiile aeriene europene avertizează că, în următoarele săptămâni, ar putea apărea un deficit de combustibil pentru avioane, cu risc de perturbare a sezonului de vară. Conflictul din Iran a împins în sus prețul kerosenului, ceea ce a frânat dezvoltarea industriei aeriene și a forțat operatorii să majoreze tarifele, să reducă planurile de expansiune și să își revizuiască estimările. Europa este descrisă ca fiind deosebit de vulnerabilă deoarece importă aproximativ 30–40% din combustibilul pentru avioane, iar cel puțin jumătate din aceste importuri provin din Orientul Mijlociu. Ce instrumente ia în calcul Comisia Europeană Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că Executivul comunitar intenționează să prezinte săptămâna viitoare un răspuns la criza energetică, inclusiv măsuri privind combustibilul pentru avioane. Potrivit aceleiași surse, disponibilitatea aprovizionării „rămâne principala sursă de îngrijorare”, iar dacă furnizarea este afectată în continuare, UE ar putea lansa o eliberare coordonată de stocuri de combustibil pentru avioane. Conform Reuters, Comisia mai intenționează: să introducă o „cartografiere” la nivelul UE a capacității de rafinare pentru produse petroliere; să adopte măsuri pentru ca „capacitatea de rafinare existentă să fie utilizată și menținută pe deplin”. Importuri din SUA și limitări tehnice: Jet A vs Jet A-1 Executivul comunitar analizează și platforma logistică de distribuție pentru a crește utilizarea combustibilului american Jet A, mai puțin folosit în Europa deoarece are un punct de îngheț mai ridicat decât standardul european. În schimb, Jet A-1 (standardul european) este mai potrivit pentru zboruri pe distanțe lungi, la altitudini mari și temperaturi scăzute și este preferat de sectorul militar. Digi24 notează că importurile de combustibil pentru avioane din SUA și Nigeria au crescut semnificativ în aprilie. Riscul operațional: anulări de zboruri și reguli privind compensațiile Directorul general al Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA), Willie Walsh, a avertizat că zborurile în Europa ar putea începe să fie anulate de la finalul lunii mai, din cauza deficitului de kerosen. În paralel, mai multe companii aeriene au anunțat deja reduceri de capacitate, invocând costurile ridicate ale combustibilului. Planul UE ar urma să includă indicații pentru gestionarea situațiilor de deficit, inclusiv: impactul anulărilor asupra sloturilor de aeroport (drepturi de operare la anumite ore); regulile UE menite să împiedice practica de a încărca combustibil suplimentar din locații mai ieftine. Totodată, UE ar urma să stabilească dacă un eventual deficit de combustibil poate fi considerat suficient de „excepțional” încât operatorii aerieni să poată evita plata compensațiilor pentru anularea zborurilor, conform reglementărilor europene. Tranziția la combustibili sintetici rămâne în picioare, în ciuda presiunilor Sursele citate susțin că UE a decis deja că nu sunt justificate solicitările companiilor aeriene de amânare a termenului din 2030 privind utilizarea obligatorie a combustibililor sintetici pentru aviație, argumentul fiind că aceste produse nu vor fi fabricate în cantități suficiente. În baza regulamentului RefuelEU (adoptat în 2023), companiile aeriene trebuie să crească treptat ponderea SAF (combustibili de aviație sintetici) în alimentarea aeronavelor: de la 2% în prezent la 6% în 2030, 20% în 2035 și 70% în 2050. Digi24 mai arată că SAF costă de trei până la cinci ori mai mult decât combustibilul tradițional și reprezintă doar 0,3% din aprovizionarea globală cu combustibil pentru avioane. În acest context, analiștii se așteaptă la noi reduceri de capacitate, mai multe aeronave ținute la sol și suprataxe, urmărind rezultatele companiilor aeriene pentru indicii despre impactul războiului asupra profitului și veniturilor. Companiile aeriene spun că este dificil de anticipat evoluția cererii în semestrul al doilea din 2026, pe fondul îngrijorărilor turiștilor legate de turbulențe și scumpiri. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice și portuare au lăsat 380.000 de oameni fără curent în nordul Ucrainei , într-un nou val care menține presiunea asupra rețelei electrice și a logisticii maritime, potrivit Kyiv Post . Lovitura din regiunea Cernihiv a vizat o facilitate energetică din districtul Nijîn în jurul orei 4:00, iar operatorul regional Chernihivoblenergo a raportat întreruperea alimentării cu electricitate pentru 380.000 de locuitori din orașele Cernihiv, Prîlukî, Nijîn și Slavutîci, plus mai multe districte din jur. Echipele de intervenție lucrau la restabilirea alimentării. Porturi și active industriale lovite în Odesa În paralel, în regiunea Odesa au fost raportate atacuri asupra infrastructurii portuare și industriale din districtul Odesa, potrivit șefului Administrației Militare Regionale, Oleh Kiper. Conform informațiilor prezentate, au fost avariate: clădiri administrative; depozite agricole; autobuze; rezervoare de stocare. Cel puțin o persoană a fost rănită, iar incendiile izbucnite la locurile impactului au fost stinse de serviciile de urgență. Zaporizhzhia: pagube în zone rezidențiale și o facilitate de infrastructură În Zaporizhzhia, drone de tip Shahed (proiect iranian) au lovit zone rezidențiale ale centrului regional. Șeful Administrației Militare Regionale, Ivan Fedorov, a declarat că au fost afectate o facilitate de infrastructură, locuințe private și vehicule. Cel puțin un bărbat a fost rănit și primește îngrijiri medicale. Context: campanie aeriană intensificată, cu interceptări ridicate Atacurile nocturne sunt prezentate ca parte a unei intensificări a campaniei aeriene. Pentru ziua precedentă, 17 aprilie, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat lansarea a 172 de drone și a unei rachete balistice Iskander-M, cu 147 de ținte interceptate de apărarea antiaeriană. Chiar și cu o rată mare de interceptare, loviturile „sistemice” asupra rețelei energetice continuă să apese asupra eforturilor de refacere ale țării, notează publicația. [...]
Proiectul-pilot din Weifang arată cum ar putea China să reducă rapid consumul de gaz și emisiile, folosind infrastructura existentă , prin amestecarea hidrogenului în rețeaua urbană de gaze, potrivit Global Times . Proiectul, lansat oficial duminică în Weifang (provincia Shandong, estul Chinei), acoperă 100.000 de gospodării urbane din zona centrală a orașului și include scenarii uzuale de consum – de la utilizare casnică la alimentație publică – conform unui reportaj al televiziunii de stat China Central Television (CCTV). Ce s-a pus în funcțiune și ce poate face instalația Demonstrația folosește o instalație de amestecare cu o capacitate de 30.000 metri cubi și poate regla proporția de hidrogen în gazul natural între 0% și 10%. Proiectul utilizează infrastructura existentă de conducte de gaze naturale a orașului, pentru a asigura transportul și distribuția stabilă a amestecului. Pe partea de producție și transport de hidrogen, proiectul include: o instalație de producere a hidrogenului prin electroliza apei, cu o capacitate de 5.000 metri cubi pe oră; prima conductă urbană din China pentru transportul hidrogenului, cu o lungime totală de 5,2 kilometri; o platformă de testare pentru întregul flux de amestecare și transport, cu o capacitate de consum de până la 13 milioane metri cubi de hidrogen pe an. De ce contează economic: potențial de substituție la nivel național Pan Fengwen, director adjunct al National Fuel Cell Technology Innovation Center , a declarat (citat de CCTV) că estimările preliminare arată un impact semnificativ dacă un amestec de 10% hidrogen ar fi aplicat la nivel național în consumul urban de gaze: ar putea înlocui anual aproximativ 15 miliarde metri cubi de gaz natural și ar reduce emisiile de dioxid de carbon cu circa 30 milioane de tone. „Prin implementarea proiectului demonstrativ, a fost conectat «ultimul kilometru» al aplicării energiei pe bază de hidrogen în sectorul gazelor urbane, marcând prima dată în țară când a fost realizată o aplicație demonstrativă de amestecare a hidrogenului la scară mare, pe termen lung și continuu”, a spus Pan. Ce urmează: date de siguranță și standarde pentru extindere Lin Boqiang a spus pentru Global Times că lansarea proiectului reprezintă un pas important, într-un moment în care industria hidrogenului din China ar trece de la proiecte demonstrative la aplicare comercială la scară largă. În evaluarea sa, proiectul ar urma să genereze date de testare pe întregul lanț, expertiză de evaluare a siguranței și specificații tehnice standardizate, care ar putea susține ulterior: amestecuri cu proporții mai mari de hidrogen, rețele dedicate de conducte pentru hidrogen pur, o eventuală extindere la nivel național. În context, Administrația Națională pentru Energie a raportat că, în 2024, producția și consumul anual de hidrogen al Chinei au depășit 36,5 milioane de tone, cel mai mare nivel din lume. [...]
Centrala pe gaz de la Mintia intră în linie dreaptă pentru livrarea a 1.097 MW în Sistemul Energetic Național de la începutul lui octombrie , după ce primele turbine trec prin faza de teste în următoarele luni, potrivit Economica . Miza este una operațională: calendarul de punere în funcțiune indică o creștere rapidă a capacității de producție, într-un moment în care autoritățile leagă explicit mai multă ofertă internă de presiune mai mică pe prețuri. Calendarul: teste în vară, injecție în rețea din octombrie Secretarul de stat Casian Nițulescu a declarat că, după efectuarea testelor la primele două turbine pe gaz, acestea ar urma să fie operaționale la începutul lunii octombrie, când vor injecta în Sistemul Energetic Național 1.097 MW. Ulterior, la începutul anului 2027, centrala ar urma să ajungă la o producție de 1.700 MW. Dimensiunea proiectului și implicațiile pentru piață Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a numit centrala de la Mintia „cea mai mare investiție din România” în producția de energie electrică, cu o valoare de 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei). În aceeași intervenție, ministrul a susținut că România are nevoie de mai mulți producători pentru a putea reduce prețurile energiei atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali, pe fondul creșterii producției interne. Centrala Mass Mintia, cu putere instalată de 1.700 MW, este prezentată ca cel mai mare proiect pe gaz din Europa. Efecte operaționale: forță de muncă și ritm de execuție Reprezentanții Mass Global Energy au arătat că pe șantier lucrează circa 950 de angajați, iar numărul acestora ar urma să depășească 1.000 de persoane. Ce se schimbă la nivel de reglementare Bogdan Ivan a spus că proiectul a stat la baza unei inițiative legislative: un proiect de ordonanță prin care investițiile energetice mai mari de 300 de milioane de euro ar urma să fie declarate de interes național și să primească „avantaje” pentru accelerarea autorizărilor și sprijin din partea statului, pentru implementare „de urgență”. „Avem deja un proiect de ordonanţă prin care acele investiţii, care sunt mai mari de 300 de milioane de euro în domeniul energetic, vor fi considerate de interes naţional, vor beneficia de o serie de avantaje care să grăbească emiterea tuturor autorizaţiilor şi suport direct din partea statului pentru că aceste investiţii să fie puse în practică de urgenţă”, a spus ministrul Energiei. Context dintr-o sursă secundară Separat, Economedia a relatat, citând Agerpres, că prima turbină ar urma să intre în probe până în iunie, iar a doua până în august, și a amintit un anunț anterior al Transelectrica privind racordarea primei turbine la sistemul național la 15 mai. [...]
