Știri
Știri din categoria Energie
Comisia Europeană cere statelor membre să înceapă cât mai curând pregătirea stocurilor de gaze, pe fondul volatilității pieței generate de războiul din Orientul Mijlociu, relatează Economedia, citând un comunicat al Executivului comunitar transmis de Agerpres.
Comisia susține că, în această etapă, securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii Europene rămâne protejată, invocând dependența limitată de importurile din regiune și faptul că încărcăturile de GNL (gaz natural lichefiat) care au tranzitat Strâmtoarea Ormuz au trecut înainte de izbucnirea conflictului. Totuși, Bruxelles-ul insistă că pregătirile coordonate și făcute la timp sunt necesare pentru reumplerea adecvată a depozitelor înaintea sezonului rece următor, inclusiv prin adaptarea la condițiile de piață și folosirea flexibilităților existente.
„Începerea injecţiilor pentru depozitare cât mai curând posibil ar permite să se beneficieze de o perioadă de injectare mai lungă şi să se adapteze la circumstanţele pieţei pentru a atenua presiunea asupra preţurilor şi a evita graba de sfârşit de vară.”
Mesajul este transmis într-un context în care UE încearcă să evite repetarea tensiunilor din 2022, când criza energetică a dus la creșteri abrupte de prețuri și la intervenții de urgență. Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jorgensen, afirmă că Uniunea este „mult mai bine pregătită” decât atunci, datorită deciziilor politice comune, diversificării surselor și accelerării producției interne de energie, dar avertizează că expunerea la volatilitatea pieței globale rămâne.
Într-o scrisoare adresată miniștrilor Energiei din statele membre, comisarul a reamintit că Regulamentul UE privind înmagazinarea gazelor permite o flexibilitate mai mare în atingerea țintelor de stocare. Potrivit Comisiei, această flexibilitate poate include, în anumite condiții, reducerea obiectivului sau atingerea lui într-un interval mai lung, cu scopul de a diminua cererea în momente de ofertă tensionată și de a limita presiunea asupra prețurilor gazelor în Europa.
Recomandate
În doar 60 de zile de conflict, factura UE la importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 mld. euro , fără ca Europa să primească „nici măcar o moleculă de energie suplimentară”, potrivit Digi24 , care redă mesajul Ursulei von der Leyen despre răspunsul UE la criza energetică generată de războiul din Iran. Șefa Comisiei Europene a avertizat că efectele conflictului din Orientul Mijlociu „se pot resimți luni sau chiar ani” și a pus accentul pe vulnerabilitatea structurală a Uniunii: dependența de energia importată. În acest context, von der Leyen a indicat drept direcție principală reducerea dependenței de combustibili fosili importați și creșterea aprovizionării cu energie produsă local, „accesibilă și curată”, de la regenerabile la nuclear, „cu respectarea deplină a neutralității tehnologice” (principiul conform căruia politicile nu favorizează o tehnologie anume, ci obiectivul – de exemplu, reducerea emisiilor). De ce contează: costuri mai mari fără consum mai mare Mesajul Comisiei leagă direct scumpirea energiei de riscurile geopolitice și de rutele de transport, menționând ca obiectiv „restabilirea libertății de navigație depline și permanente în Strâmtoarea Ormuz , fără taxe”. În paralel, von der Leyen susține că statele cu un mix energetic cu emisii reduse de carbon sunt mai puțin expuse șocurilor de preț. Ca exemplu, ea a indicat cazul Suediei: când prețul gazului crește cu 1 euro/MWh, factura la energie electrică ar crește cu 0,04 euro/MWh, deoarece aproape toată electricitatea provine din regenerabile și nuclear. Trei direcții de intervenție: stocuri, sprijin țintit, reducerea cererii Comisia a prezentat un set de măsuri care ar urma să fie combinate diferit în funcție de situația fiecărui stat membru, fără o „soluție generală” aplicabilă tuturor. Von der Leyen a punctat trei pachete: Coordonare mai puternică la nivel european , inclusiv pentru umplerea stocurilor naționale de gaze și pentru rezerve de combustibil , în special combustibil pentru avioane și motorină , unde „piețele se restrâng”. În plus, Comisia propune coordonarea eliberării stocurilor de petrol și măsuri pentru ca rafinăriile să își poată intensifica producția în UE. Protejarea consumatorilor și a companiilor , dar cu sprijin „exclusiv” pentru gospodăriile și industriile vulnerabile și cu evitarea măsurilor care ar crește cererea de gaze și petrol. Von der Leyen a invocat lecția ultimei crize: doar un sfert din sprijinul de urgență ar fi ajuns la cei vulnerabili, în timp ce „peste 350 de miliarde de euro” au fost cheltuite pe măsuri nețintite, cu efect asupra finanțelor publice. Reducerea cererii de energie prin eficiență energetică, electrificare și implementarea mai rapidă a tehnologiilor digitale, pe fondul unei cereri în creștere asociate extinderii centrelor de date și inteligenței artificiale. Ce urmează: plan de electrificare și bani rămași în buget Von der Leyen a spus că UE va prezenta „până în vară” un Plan de acțiune pentru electrificare , cu un obiectiv „ambițios”. Ea a amintit și de alocările din bugetul european actual: „aproape 300 de miliarde de euro” pentru energie, din care „95 de miliarde de euro” ar fi încă disponibile, fonduri pe care Comisia vrea să le folosească pentru trecerea la electricitate în transporturi, industrie și încălzire. În ansamblu, mesajul Comisiei pune criza actuală în registrul securității economice: scumpirea importurilor de combustibili fosili este prezentată ca un cost imediat al dependenței energetice, iar electrificarea și producția locală de energie – ca instrumente de reducere a expunerii la șocuri geopolitice. [...]
Ministerul Energiei declanșează suspendarea șefului Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica , într-un moment sensibil pentru guvernanța companiei, chiar când a început selecția pentru viitorul director general, potrivit G4Media . Adunarea generală a acționarilor (AGA) urmează să propună un act adițional la contractul de mandat al lui Silviu Răzvan Avram , președintele Consiliului de Supraveghere, pentru suspendarea acestuia până la finalizarea dosarului penal în care este inculpat, conform unui comunicat al Ministerului Energiei, condus interimar de premierul Ilie Bolojan. AGA Hidroelectrica este programată pentru 29 mai 2026, iar ordinea de zi va fi suplimentată cu propunerea de suspendare. Miza operațională este că suspendarea intervine „exact în momentul” în care la Hidroelectrica a început concursul pentru funcția de director general, proces care urma să fie organizat de Consiliul de Supraveghere condus de Avram. Ce prevede mecanismul de suspendare și revocare Ministerul Energiei indică două scenarii, în funcție de evoluția dosarului și de acceptarea actului adițional: Revocare după 90 de zile , dacă în acest interval de la aprobarea în AGA a actului adițional „nu se pronunță o hotărâre judecătorească definitivă” în dosarele în care Avram este inculpat; în acest caz, ministerul „poate solicita revocarea” pe motiv de imposibilitate de îndeplinire a atribuțiilor. Revocare imediată , dacă Avram refuză să semneze actul adițional privind suspendarea, situație în care, potrivit comunicatului, AGA îl poate revoca pentru „neîndeplinirea culpabilă și nejustificată” a obligațiilor din contractul de mandat. Contextul penal și calendarul din instanță Conform informațiilor prezentate, Silviu Răzvan Avram este judecat pentru complicitate la luare de mită în dosarul fostei șefe a CNCIR, Ioana Timofte, dosar instrumentat de DNA. Procesul este în faza camerei preliminare la Curtea de Apel București, iar instanța urmează să se pronunțe marți, 12 mai 2026, dacă începe judecata pe fond. G4Media mai notează că Avram este președintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica din martie 2023 și că a refuzat să comenteze, contactat telefonic de jurnaliști. Remunerația la Hidroelectrica, potrivit datelor citate Publicația arată că, potrivit portalului Hidroelectrica, Avram primește: indemnizație fixă lunară : 11.642 lei; remunerație variabilă brută (anul trecut): aproape 240.000 lei. Separat, politica de remunerare menționată în material indică faptul că membrii Consiliului de Supraveghere au o indemnizație fixă lunară raportată la media salariului mediu brut pe ramura de activitate, la care se adaugă componenta variabilă și beneficii (cheltuieli decontate, asigurare, telefon, laptop, mașină de serviciu, bonusuri). De ce contează pentru companie Decizia de suspendare, dacă va fi aprobată în AGA, schimbă conducerea efectivă a Consiliului de Supraveghere exact în perioada în care acesta ar fi trebuit să gestioneze selecția pentru directorul general. În practică, asta poate afecta ritmul și coordonarea procesului de recrutare, într-o companie strategică pentru piața de energie. În plus, comunicatul ministerului introduce un calendar de 90 de zile care poate duce la revocare, ceea ce ridică presiunea pentru o soluție rapidă de guvernanță la nivelul Consiliului de Supraveghere. [...]
Licitația Hidroelectrica pentru baterii la Porțile de Fier II riscă noi întârzieri , după un schimb de contestații între doi ofertanți care și-au disputat pe rând statutul de câștigător, într-un contract de sute de milioane de lei, potrivit Profit . Hidroelectrica urmărește instalarea la CHE Porțile de Fier II a unei unități de stocare în baterii cu putere de 64 MW și capacitate de 256 MWh, care să poată fi calificată drept furnizor de servicii de echilibrare pentru Sistemul Energetic Național (servicii folosite pentru menținerea echilibrului dintre producție și consum). Miza declarată este reducerea sau compensarea parțială a dezechilibrelor generate de producția din surse regenerabile, prin „mutarea” producției hidro în anumite intervale orare. Contractul de lucrări are o valoare estimată de circa 309,7 milioane lei plus TVA, din care 43,3 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul de Modernizare , conform datelor din documentația citată. Ce s-a întâmplat în procedură: câștigător schimbat, apoi contestat din nou Procedura de achiziție a fost lansată vara trecută, iar atribuirea era estimată inițial pentru sfârșitul toamnei 2025, însă termenele de depunere și evaluare au fost prelungite de mai multe ori. Durata contractului este de circa 2 ani. În ianuarie 2026, Hidroelectrica a declarat câștigătoare oferta Electrogrup, însă Synergy Construct (a cărei ofertă fusese respinsă ca neconformă) a depus contestație în februarie. Hidroelectrica a considerat contestația întemeiată, a admis că a greșit și a luat măsuri de remediere fără să mai aștepte decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). După reevaluare, luna trecută a fost desemnat un nou câștigător: Synergy Construct. Acum, această a doua decizie a fost contestată chiar de primul câștigător, Electrogrup, iar contestația „nu a fost încă soluționată”, potrivit informațiilor publicate. Ce include contractul și de ce contează Pachetul scos la licitație acoperă întregul lanț de implementare: proiectare, fabricare, montaj, testare și punere în funcțiune, inclusiv testele pentru racordare la rețea și pentru calificarea ansamblului hidrocentrală–sistem de stocare ca unitate furnizoare de rezerve. Sunt incluse și lucrări de integrare cu instalațiile existente la Porțile de Fier II, precum și lucrări de construcții-montaj. Din perspectivă operațională, disputa în contestații crește riscul de decalare a calendarului pentru un proiect care ar trebui să aducă flexibilitate în funcționarea sistemului energetic, într-un moment în care România încearcă să gestioneze mai bine variațiile de producție ale regenerabilelor. Context: presiune guvernamentală pentru investiții în stocare În același material este menționată și poziția premierului demis și interimar Ilie Bolojan, care a spus că Guvernul nu va aproba bugetul pe 2026 al Hidroelectrica decât dacă în contractele de mandat ale conducerii executive este introdusă obligația de a investi în stocare. „Cât sunt eu premier, nu le va trece bugetul (...) dacă în contractele lor de mandat nu se introduc clauze (...) că trebuie să își facă într-un an, un an și jumătate, 1.500 MWh de stocare”, a declarat Bolojan, conform sursei citate. În paralel cu această presiune, licitația de la Porțile de Fier II rămâne, deocamdată, blocată în etapa de soluționare a contestației depuse de Electrogrup. [...]
Rompetrol a redus cu 10 bani/litru prețul motorinei standard și a ajuns, cel puțin temporar, cu cea mai ieftină motorină din rândul marilor rețele , potrivit datelor consultate de Economica . În după-amiaza de 7 mai, motorina la Rompetrol era 9,82 lei/litru, sub nivelurile raportate pentru ceilalți jucători mari în București. Mișcarea este relevantă pentru piață deoarece, conform aplicației Monitorul Prețurilor a Consiliului Concurenței , Rompetrol a fost singurul lanț dintre cele mari care a ieftinit în ziua respectivă, într-un context în care prețurile la pompă au rămas, în rest, la niveluri apropiate. Cum arată prețurile în București (7 mai, după-amiază) Motorină (lei/litru): Petrom: 9,83 OMV: 9,92 Rompetrol: 9,82 MOL: 9,92 Lukoil: 9,94 SOCAR: 9,89 Benzină (lei/litru): Petrom: 9,12 OMV: 9,22 Rompetrol: 9,22 MOL: 9,22 Lukoil: 9,22 SOCAR: 9,19 Context operațional: dimensiunea rețelei Rompetrol Rompetrol Downstream operează 1.217 puncte de distribuție carburanți (stații proprii, stații partenere, stații mobile Rompetrol Express și baze interne), șase depozite de carburanți la nivel național, circa 280 de stații de alimentare cu autogaz (GPL) și peste 7.000 de puncte de distribuție pentru butelii GPL și butelii de uz casnic. Rețeaua este alimentată preponderent cu carburanți produși la rafinăria Petromidia. [...]
Deși benzina a trecut de 9 lei/litru, România rămâne cu 16% sub media UE la prețurile carburanților , iar diferența s-a mărit față de „normal”, potrivit declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, citate de Digi24 . Mesajul are miză economică directă: scumpirile recente apasă bugetele și costurile de transport, dar comparația europeană sugerează că presiunea locală e, relativ, mai mică decât în majoritatea statelor din Uniune. Chirițoiu spune că instituția „stă cu ochii” pe piața carburanților și strânge zilnic date printr-o platformă numită „ Monitorul prețurilor ”, care colectează tarifele din benzinăriile marilor lanțuri și transmite informațiile către Guvern. În acest context, el afirmă că, deși prețurile au urcat peste 9 lei/litru la benzină și aproape de 10 lei/litru la motorină, România rămâne „substanțial mai ieftină” decât alte state din UE. Diferența față de UE s-a amplificat Potrivit lui Chirițoiu, ecartul actual este mai mare decât în mod obișnuit. El indică faptul că, în condiții „normale”, motorina era aproape de media europeană, iar benzina era cu 3%–5% sub medie, însă acum România ar fi cu 16% sub media europeană. Explicația invocată: aprovizionare mai puțin dependentă de piețele externe Un motiv menționat pentru prețurile mai mici ține de structura aprovizionării: principalele companii petroliere active local – OMV Petrom , Rompetrol și SOCAR – ar avea propriile surse de petrol, ceea ce le-ar face mai puțin dependente de fluctuațiile externe și le-ar permite să vândă mai ieftin decât în alte țări din Uniune, conform aceleiași declarații. [...]
Europa ia din nou în calcul energia nucleară ca „poliță de asigurare” împotriva șocurilor de aprovizionare , dar miza economică vine cu o problemă practică: reactoarele se construiesc greu și scump, iar beneficiile apar pe termen lung, potrivit unei analize preluate de Antena 3 . Închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, pe fondul războiului dintre SUA și Iran, a expus vulnerabilitatea Europei la întreruperi ale importurilor de energie. În acest context, șeful Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, a spus anterior pentru CNBC că energia nucleară va primi un „impuls” din cauza crizei de aprovizionare și a cerut guvernelor să își întărească reziliența prin surse alternative. De ce contează: securitate energetică, dar cu costuri inițiale mari Argumentul central pentru nuclear, în logica analiștilor citați, este reducerea dependenței de importuri și stabilitatea producției: centralele nucleare emit semnificativ mai puțin decât combustibilii fosili, ocupă spațiu redus și pot funcționa fiabil indiferent de vreme. Chris Seiple, vicepreședinte în cadrul Wood Mackenzie (divizia energie și regenerabile), spune pentru CNBC că energia nucleară „trebuie să joace un rol major” în rezolvarea problemei securității energetice în Europa. Michael Browne, strateg global de investiții la Franklin Templeton, punctează însă compromisului economic: energia nucleară este „scumpă, dar foarte eficientă”, iar în exemplul invocat, prețurile energiei în Franța sunt „semnificativ mai mici decât în Germania”. Franța, reperul european, dar extinderea nu se face rapid Franța este prezentată drept exemplu de succes: peste 60% din necesarul său de energie este acoperit de energia nucleară. Analiștii citați consideră că tot mai multe țări ar putea fi tentate să urmeze acest model, inclusiv state care au dezafectat reactoare timp de decenii, precum Regatul Unit sau Germania. Totuși, ritmul de implementare rămâne principalul obstacol operațional. Exemplele din analiză arată că proiectele nucleare se întind pe perioade foarte lungi: Hinkley Point C (Regatul Unit) a început în 2016 și este așteptat să fie finalizat spre sfârșitul deceniului; ar urma să furnizeze electricitate pentru 6 milioane de persoane și aproximativ 7% din necesarul energetic al țării. Flamanville 3 (Franța), inaugurat în 2024, a avut nevoie de 17 ani pentru a deveni operațional. În paralel, proiectele de energie regenerabilă pot fi implementate mai rapid, avertizează Chris Aylett, citat de CNBC, ceea ce complică decizia de investiție atunci când urgența este securitatea aprovizionării. Unde se blochează ecuația: reglementare, forță de muncă și geopolitică În 2025, energia nucleară reprezintă 11,8% din mixul energetic total al Europei, în timp ce petrolul și gazele depășesc încă o treime, potrivit datelor Eurostat citate în material. Seiple susține că „cheia succesului” pentru proiectele nucleare europene este găsirea unor metode mai ieftine de construcție, inclusiv prin tehnologii mai accesibile din China — o opțiune dificilă politic, în condițiile în care Europa vrea să își reducă dependența de Beijing. Chris Aylett (Chatham House) adaugă că o astfel de colaborare ar putea fi „mai ieftină și mai rapidă”, dar este greu de realizat din motive politice, inclusiv preocupări de securitate și riscul pierderii unor industrii strategice. Seiple mai indică faptul că, în afara SUA și Europei, alte regiuni au găsit modalități de a construi centrale competitive ca preț, iar diferența ține mai degrabă de reglementare și de formarea forței de muncă. Ce urmează: acceptanța publică rămâne o condiție Accidentele de la Cernobîl și Fukushima au afectat puternic percepția publică și au împins politicienii să renunțe la proiecte, însă a doua criză energetică a Europei din ultimii patru ani ar putea schimba această atitudine, potrivit lui Aylett. Adnan Shihab-Eldin (Oxford Institute for Energy Studies) leagă însă viitorul nuclearului de un factor mai puțin tehnic, dar decisiv pentru decizie: educația publicului, astfel încât sprijinul electoral să permită politicienilor să susțină proiecte cu orizont de livrare de ordinul deceniilor. [...]
