Știri
Știri din categoria Energie
Comisia Europeană cere statelor membre să înceapă cât mai curând pregătirea stocurilor de gaze, pe fondul volatilității pieței generate de războiul din Orientul Mijlociu, relatează Economedia, citând un comunicat al Executivului comunitar transmis de Agerpres.
Comisia susține că, în această etapă, securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii Europene rămâne protejată, invocând dependența limitată de importurile din regiune și faptul că încărcăturile de GNL (gaz natural lichefiat) care au tranzitat Strâmtoarea Ormuz au trecut înainte de izbucnirea conflictului. Totuși, Bruxelles-ul insistă că pregătirile coordonate și făcute la timp sunt necesare pentru reumplerea adecvată a depozitelor înaintea sezonului rece următor, inclusiv prin adaptarea la condițiile de piață și folosirea flexibilităților existente.
„Începerea injecţiilor pentru depozitare cât mai curând posibil ar permite să se beneficieze de o perioadă de injectare mai lungă şi să se adapteze la circumstanţele pieţei pentru a atenua presiunea asupra preţurilor şi a evita graba de sfârşit de vară.”
Mesajul este transmis într-un context în care UE încearcă să evite repetarea tensiunilor din 2022, când criza energetică a dus la creșteri abrupte de prețuri și la intervenții de urgență. Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jorgensen, afirmă că Uniunea este „mult mai bine pregătită” decât atunci, datorită deciziilor politice comune, diversificării surselor și accelerării producției interne de energie, dar avertizează că expunerea la volatilitatea pieței globale rămâne.
Într-o scrisoare adresată miniștrilor Energiei din statele membre, comisarul a reamintit că Regulamentul UE privind înmagazinarea gazelor permite o flexibilitate mai mare în atingerea țintelor de stocare. Potrivit Comisiei, această flexibilitate poate include, în anumite condiții, reducerea obiectivului sau atingerea lui într-un interval mai lung, cu scopul de a diminua cererea în momente de ofertă tensionată și de a limita presiunea asupra prețurilor gazelor în Europa.
Recomandate
România a notificat Comisia Europeană că seceta hidrologică pune în risc funcționarea Unității 2 de la Cernavodă , iar o eventuală oprire ar putea complica echilibrul dintre producție și consum în vârful de seară, potrivit Antena 3 . Ministerul Energiei spune că, deocamdată, „nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate”, însă anticipează creșterea consumului pe fondul caniculei. Alerta timpurie a fost transmisă pe 7 august, în baza art. 14 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Conform ministerului, situația se menține până când nivelul Dunării va permite operarea în siguranță a Unității 2, „însă nu mai devreme de 15 august 2026”, pe baza prognozelor meteo. De ce contează pentru sistemul energetic Ministerul Energiei indică o combinație de factori care pune presiune pe Sistemul Energetic Național (SEN), cu un risc direct asupra producției nucleare de la Cernavodă: secetă hidrologică severă, care a redus debitul și nivelul Dunării, apropiindu-se de pragul critic pentru exploatarea în siguranță a pompelor de răcire; coduri succesive de caniculă emise de Administrația Națională de Meteorologie începând cu 30 iulie; riscul indisponibilizării Unității 2, cu „consecințe negative” asupra funcționării SEN; creșterea consumului de energie electrică pe fondul temperaturilor ridicate. În acest context, ministerul precizează că Unitățile de la Cernavodă sunt deja afectate: Unitatea 1 a fost deconectată la 28 iulie 2026 din cauza condițiilor hidrologice nefavorabile. Consumul urcă, iar Dunărea se apropie de pragul critic Pe partea de cerere, ministerul estimează că, la vârful de seară, consumul ar putea ajunge la circa 7.800–8.000 MW, față de aproximativ 7.000 MW înainte de valul de caniculă. Pe partea de condiții hidrologice, instituția avertizează că debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranță a pompelor de răcire ale centralei, respectiv de nivelul la care unitățile nucleare trebuie oprite conform procedurilor de siguranță nucleară. Prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru august 2026 indică un debit minim de 1.400 m³/s și un debit mediu prognozat de 1.600 m³/s. Separat, Administrația Națională a Apelor Române (ANAR) a raportat un nou minim istoric în România, de 1.400 m³/s, cu menținerea acestui nivel cel puțin până pe 12 august. Ce măsuri invocă ministerul și ce urmează Ministerul Energiei spune că a elaborat „Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice”, aprobat de Guvernul Bolojan pe 6 august prin Hotărârea nr. 582/2026, și că monitorizează situația în coordonare cu instituțiile responsabile. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția nivelului Dunării: dacă acesta rămâne scăzut, ministerul anticipează că reactorul 2 ar putea fi oprit, în timp ce alerta către Comisia Europeană rămâne în vigoare cel puțin până la 15 august. [...]
Comisia Europeană avertizează că amendamentele votate în Parlament la legea decarbonizării pot pune sub semnul întrebării îndeplinirea unor jaloane din PNRR, cu potențiale consecințe financiare , potrivit Economica . Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene arată, într-un răspuns scris transmis AGERPRES, că Executivul UE „va analiza cu atenție” amendamentele adoptate de Parlamentul României la 5 august 2026. Modificările, între altele, condiționează scoaterea din funcțiune a centralelor pe cărbune și lignit de existența unor surse alternative cu emisii reduse de carbon. Miza: jaloanele PNRR și riscul de penalizări financiare Comisia amintește că legea decarbonizării este o „reformă-cheie” din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar intrarea ei în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114 . Amendamentele nu au fost încă promulgate de președintele României, însă Comisia spune că va evalua dacă acestea creează riscul ca jalonul 114 să nu mai fie considerat îndeplinit. „În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reziliență și reamintește că orice risc privind nerespectarea acestora va fi analizat cu atenție, putând atrage consecințe financiare.” În plus, Comisia indică și un jalon viitor, 119A, din ultima cerere de plată care urmează să fie depusă ulterior: România ar trebui să scoată din funcțiune o anumită capacitate pe bază de cărbune și lignit, de 710 MW. Decizia privind unitățile care vor fi închise „aparține României”, iar evaluarea îndeplinirii jalonului 119A va fi făcută după includerea lui în cea de-a șasea și ultima cerere de plată. Ce se schimbă în lege și de ce contează pentru calendarul de închidere Potrivit Comisiei, amendamentele condiționează închiderea centralelor pe cărbune de disponibilitatea unor capacități „similare” cu emisii reduse de carbon și „ar putea afecta caracterul ireversibil” al închiderii capacităților pe bază de cărbune și lignit, caracter evaluat anterior în cadrul jalonului 114. În răspunsul citat, Comisia face referire și la termenul de închidere a centralelor pe bază de cărbune până la 31 august, precizând că va analiza impactul amendamentelor asupra acestui angajament. Context: votul din Camera Deputaților și reacția politică Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic, introducând un amendament al PSD care prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare. La vot au fost 180 „pentru”, 9 „împotrivă”, 27 de abțineri, iar 80 de deputați nu au votat. Deputatul Ionel Bogdan (PNL) a avertizat că modificările legislative pe acest subiect pot afecta finanțarea din PNRR. „Riscăm să pierdem miliarde de euro din PNRR doar datorită unei singure legi – legea decarbonizării.” Ce urmează Comisia Europeană spune că va analiza amendamentele și va evalua riscul asupra jalonului 114, în condițiile în care acestea nu sunt încă promulgate. Separat, Executivul UE afirmă că monitorizează îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în România și că, „în acest stadiu”, nu există motive de îngrijorare imediată: alimentarea rămâne stabilă, iar piața funcționează corespunzător. [...]
Ana Birchall cere implicarea Parchetului General și a DNA pentru a verifica blocajele repetate din marile proiecte energetice , pe care le leagă de un tipar ce poate afecta investițiile și securitatea energetică, potrivit Economedia . Fostul consilier prezidențial și fost ministru al Justiției susține, într-o postare pe Facebook, că România ajunge recurent în situația în care identifică resurse strategice, atrage investitori și cheltuiește ani și bani, iar apoi apar modificări legislative, blocaje administrative sau contestații care amână proiectele și, uneori, duc la retragerea investitorilor. „România identifică o resursă strategică. Găsește investitori. Cheltuiește bani. Investește ani de muncă. Proiectul înaintează și ajunge aproape de momentul în care ar trebui să producă energie, venituri și securitate pentru țară. Apoi, brusc, «ceva» se întâmplă.” Exemplele invocate și miza pentru investiții Birchall indică drept exemple gazele de șist (și retragerea Chevron), proiectul Neptun Deep și hidrocentrale începute, dar rămase ani de zile fără să fie puse în funcțiune. În cazul Neptun Deep, ea amintește că ExxonMobil a fost implicată în descoperirea resurselor din Marea Neagră, înainte de a-și vinde participația către Romgaz, după ani de incertitudine legislativă și întârzieri. „Este bine că statul român participă astăzi direct la proiect. Dar trebuie să avem curajul să ne întrebăm de ce a fost nevoie de atâția ani, de o schimbare fundamentală a formulei și de plata a peste un miliard de dolari pentru preluarea participației companiei americane.” Suma menționată, „peste un miliard de dolari”, înseamnă aproximativ peste 4,6 miliarde lei (conversie orientativă). Ipoteza influențelor externe, fără acuzații fără probe Birchall ridică ipoteza unei posibile intervenții externe în blocarea unor proiecte strategice, dar precizează explicit că nu are dovezi și că nu pot fi formulate acuzații fără probe. În același timp, argumentează că energia este un domeniu cu mize economice și geopolitice ridicate, iar o Românie mai independentă energetic ar putea schimba raporturi de putere în regiune. „Nu știm dacă a existat o asemenea intervenție externă. Nu avem dreptul să formulăm acuzații fără probe. Dar nici nu avem dreptul să excludem din start această ipoteză.” Totodată, ea avertizează că această ipoteză nu trebuie folosită pentru a acoperi probleme interne, indicând drept vulnerabilități schimbarea regulilor „în timpul jocului”, politizarea instituțiilor, lipsa de continuitate și teama funcționarilor de a lua decizii. Ce cere concret instituțiilor statului Birchall solicită investigații privind deciziile care au dus la întârzieri și cere verificarea existenței unor tipare comune. Întrebările pe care le formulează vizează, între altele: cine a schimbat regulile înaintea unor decizii de investiții; cine a întârziat avizele și autorizațiile; cine ar fi beneficiat economic sau politic de retragerea unor investitori; cine răspunde pentru proiectele construite în proporții foarte mari, dar rămase nefuncționale. În final, ea spune că este un „grav semn de întrebare” faptul că, până acum, Parchetul General și DNA nu s-ar fi autosesizat sau nu ar fi fost sesizate oficial în legătură cu aceste situații. [...]
NEPI Rockcastle începe să reducă vârfurile de consum din mall-uri prin reglaje la climatizare , într-un moment în care sistemul energetic românesc este sub presiune, potrivit Economedia . Primele măsuri au fost aplicate la Promenada București și Mega Mall, unde funcționarea instalațiilor de climatizare a fost ajustată în funcție de disponibilitatea energiei pe parcursul zilei. Compania spune că urmărește o utilizare mai echilibrată a energiei și reducerea consumului în intervalele de vârf, fără să afecteze confortul clienților. Temperaturile din interior sunt monitorizate permanent, iar intervențiile sunt adaptate fiecărei proprietăți. Efectul operațional: minus 4 MW pe zi la Mega Mall, prin mutarea consumului spre orele cu solar La Mega Mall, optimizarea consumului ar fi redus solicitarea rețelei cu aproximativ 4 MW pe zi, prin corelarea consumului cu intervalele în care producția de energie solară este mai ridicată. „NEPI Rockcastle implementează, în centrele comerciale din portofoliul local, măsuri de optimizare a consumului de energie, adaptate fiecărei proprietăți”, transmite compania. De ce contează: stres în sistem, importuri și limitări pe producția internă Măsurile de reducere sau decalare a consumului în orele de vârf sunt prezentate ca relevante în contextul unei perioade de stres pentru sistemul energetic, pe fondul temperaturilor ridicate, al consumului crescut pentru climatizare și al producției hidro afectate de nivelul foarte scăzut al Dunării. În acest cadru, reducerea consumului în anumite intervale poate diminua presiunea asupra rețelei, mai ales atunci când diferența dintre consum și producția internă este acoperită prin importuri. Extindere și legătura cu investițiile în energie regenerabilă NEPI Rockcastle spune că va extinde măsurile în funcție de profilul de consum al fiecărei proprietăți, de capacitatea sistemelor tehnice și de disponibilitatea energiei regenerabile. Inițiativa este susținută și de investițiile în infrastructură proprie de energie regenerabilă, inclusiv instalarea de panouri fotovoltaice la centrele comerciale. Într-un interviu anterior pentru Economedia, compania a descris și primul parc fotovoltaic amenajat lângă Chișineu-Criș (județul Arad), o investiție de 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei), cu alte două proiecte planificate în județul Prahova, destinate consumului propriu al mall-urilor. NEPI Rockcastle are un portofoliu de aproximativ 8,2 miliarde de euro (aprox. 41 miliarde lei), cu 60 de proprietăți în opt țări din Europa Centrală și de Est, România și Polonia fiind cele mai mari piețe ale grupului. [...]
Oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă devine probabilă până la final de august , după ce debitul Dunării a coborât la un nou minim istoric, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns la minus 233 cm, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională pentru Sistemul Energetic Național: reducerea treptată a puterii și scoaterea din funcțiune a unui reactor de peste 700 MW, în plină secetă hidrologică. Datele din programul Transelectrica indică faptul că reducerea puterii Unității 2 va începe joi, 13 august, la ora 8:00, și se va face treptat timp de trei ore, înainte de desincronizarea de la rețea. Cum se reduce puterea și când se deconectează reactorul Conform graficului publicat de Transelectrica, scăderea puterii active este planificată în trei pași: 08:00–09:00: de la 678 MW la 420 MW 09:00–10:00: de la 420 MW la 200 MW 10:00–11:00: de la 200 MW la 50 MW La ora 11:00 este programată desincronizarea Unității 2 de la Sistemul Energetic Național. În tabelul Transelectrica pentru grupuri energetice de peste 100 MW, reactorul 2 apare ca fiind oprit din 13 august, ora 11:00, până în 30 august, ora 23:59 . Unitatea 2 are putere instalată de 706,5 MW , iar „puterea maximă disponibilă netă” menționată în document este de 650 MW . De ce contează: seceta limitează răcirea și forțează opriri planificate Oprirea este legată de seceta hidrologică severă , care a redus debitul și nivelul Dunării sub valorile necesare pentru alimentarea cu apă tehnologică folosită la sistemele de răcire. În ziua de miercuri, cota Dunării la Cernavodă era de minus 233 cm , cu 4 cm mai mică decât în ziua precedentă. La intrarea în România, debitul Dunării a coborât marți la aproximativ 1.370 metri cubi pe secundă , nivel descris ca nou minim istoric . Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că oprirea controlată este menită să evite stres suplimentar asupra centralei și asupra Sistemului Energetic Național și a precizat că nu este vorba despre o problemă de securitate nucleară. „Nu vorbim de probleme de securitate nucleară, nu suntem în avarie, nu suntem în urgență. Pur și simplu oprim pentru că funcționarea la parametri nominali, producere 700 MW, nu mai este posibilă cu acest debit de răcire.” Acesta a mai spus că repornirea, atunci când nivelul Dunării o permite, este o procedură standard și durează între 24 și 48 de ore . Context: Unitatea 1 a fost deja oprită, iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră Seceta a dus deja la oprirea controlată a Unității 1 , iar Nuclearelectrica a invocat forța majoră pentru unele contracte de livrare, motivând că debitul și nivelul fluviului au coborât sub valorile necesare pentru alimentarea în condiții de securitate nucleară cu apă tehnologică și de răcire. [...]
Companiile care își măsoară și optimizează consumul de energie își reduc rapid costurile și riscurile operaționale , într-un context în care volatilitatea din sistemul energetic se vede tot mai des în prețuri și în presiune pe rețea, potrivit unei analize Economedia , bazată pe poziția BuildGreen . Ideea centrală este una operațională, cu efect economic direct: firmele care au făcut audituri energetice și au construit strategii de eficiență știu „exact unde consumă energie”, care sunt procesele cu intensitate energetică ridicată și unde pot interveni rapid pentru reducerea consumului „fără impact major asupra activității”. În lipsa datelor, deciziile se iau mai lent și mai puțin fundamentat, iar diferența devine critică în perioade de presiune asupra sistemului energetic. „În perioade de presiune asupra sistemului energetic, diferența dintre o companie care dispune de date și una care nu le are la dispoziție devine esențială. Organizațiile care și-au măsurat consumurile și au investit în eficiență pot lua decizii rapide și bine fundamentate, cu efect imediat asupra costurilor și continuității operațiunilor.” De ce contează: eficiența energetică devine instrument de continuitate, nu doar de economisire BuildGreen leagă monitorizarea consumului de capacitatea unei companii de a-și proteja operațiunile în fața șocurilor: creșteri de costuri, volatilitate de piață și perturbări care pot afecta lanțurile operaționale. În acest cadru, auditul energetic este prezentat ca una dintre cele mai rapide căi de a identifica economii și de a construi un plan de investiții „bazat pe rentabilitate”. Un element important din analiză este că unele măsuri pot fi aplicate fără investiții semnificative, prin: optimizarea programelor de funcționare; eliminarea consumurilor inutile. Flexibilitatea energetică: reducerea temporară a consumului, cu potențial de remunerare Pregătirea „bazată pe date” poate permite și participarea la programe de flexibilitate energetică (demand response) – mecanisme prin care marii consumatori își reduc temporar necesarul de energie în perioadele de vârf, pentru a ajuta la echilibrarea sistemului. Analiza indică faptul că acest concept există de mai mulți ani în standardul internațional LEED și a fost introdus recent și în metodologia BREEAM, care încurajează proiectarea și operarea clădirilor astfel încât să poată răspunde flexibil solicitărilor rețelei electrice. În practică, o clădire performantă poate reduce temporar cererea prin: optimizarea sistemelor de climatizare și ventilație; ajustarea temperaturilor interioare; oprirea unor echipamente neesențiale, fără impact semnificativ asupra confortului ocupanților. În anumite piețe, proprietarii sau operatorii sunt remunerați pentru capacitatea pusă la dispoziția sistemului energetic în astfel de intervale, mai arată sursa. Context: mixul de producție și semnale de presiune în 2026 Analiza plasează discuția în contextul vulnerabilităților structurale ale sistemului energetic. Conform datelor ANRE , în martie 2026 producția de energie a României provenea din: 28,2% hidroenergie; 22,7% gaze naturale; 20,7% energie nucleară. Hidroenergia și energia nucleară reprezentau împreună aproape jumătate din producția națională de electricitate. În același timp, debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.400 mc/s, cel mai redus nivel din ultimii 40 de ani, cu efect direct asupra a două dintre cele mai importante surse de energie ale țării, potrivit textului. Datele INS citate în analiză mai arată că producția nuclearo-electrică a scăzut cu 12,3% în primele cinci luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce consumul de energie electrică a fost cu 3,4% mai mic decât în intervalul similar din 2025. „Datele arată că volatilitatea energetică nu mai este un scenariu excepțional. Companiile care consumă mai eficient și își monitorizează permanent performanța energetică vor fi mai puțin vulnerabile la șocuri de piață, la creșteri de costuri și la perturbări ale lanțurilor operaționale.” În concluzie, mesajul BuildGreen este că avantajul competitiv, în actuala criză energetică, vine din capacitatea de a măsura, decide și interveni rapid: auditul energetic și monitorizarea continuă devin condiții pentru controlul costurilor și pentru continuitatea operațiunilor, nu doar inițiative „verzi”. [...]
