Știri
Știri din categoria Energie
Cinci state UE cer o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor energetice, potrivit HotNews.ro, care citează o scrisoare consultată de Reuters și transmisă Comisiei Europene pe fondul scumpirii combustibililor după escaladarea conflictului din Iran.
Inițiativa este susținută de miniștrii de finanțe din Germania, Italia, Spania, Portugalia și Austria, care argumentează că o astfel de măsură ar arăta că Uniunea Europeană poate reacționa unitar. În scrisoare, aceștia susțin că taxa ar trebui să transmită mesajul că actorii care obțin câștiguri din efectele războiului trebuie să contribuie la reducerea poverii asupra populației.
Conform Reuters, prețurile petrolului și gazelor au crescut puternic după începerea atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, la 28 februarie, într-un șoc de preț comparat cu criza energetică resimțită de Europa după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Miniștrii invocă „distorsiuni pe piață” și „constrângeri fiscale” și cer Comisiei să pregătească rapid un instrument la nivelul UE, cu bază juridică solidă, similar contribuției de urgență aplicate în 2022.
Scrisoarea nu precizează nivelul taxei și nici companiile vizate. În paralel, șeful departamentului de energie al UE a spus că este luată în calcul reactivarea unor măsuri de criză folosite în 2022, inclusiv propuneri de limitare a tarifelor de rețea și a taxelor pe energie electrică.
În 2022, UE a adoptat un pachet de politici de urgență după reducerea livrărilor de gaze din Rusia, care a inclus mai multe instrumente, între care:
Miza, în 2026, este vulnerabilitatea Europei la scumpirile globale, pe fondul dependenței de combustibili importați. Potrivit informațiilor citate, prețurile europene la gaz au urcat cu peste 70% de la începutul războiului din 28 februarie, iar comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a indicat că pe termen scurt există îngrijorări legate de aprovizionarea cu produse petroliere rafinate, precum combustibilul pentru avioane și motorina.
Recomandate
Combustibilul RDF obținut din deșeuri a devenit mai valoros decât petrolul și gazul , pe fondul tensiunilor geopolitice și al volatilității din piața energiei, potrivit Libertatea . Materialul descrie cum o resursă tratată mult timp ca secundară începe să fie privită ca element de securitate energetică pentru statele europene. Publicația arată că utilizarea deșeurilor ca resursă energetică, în special sub forma RDF (Refuse Derived Fuel, adică un combustibil obținut prin procesarea deșeurilor nepericuloase), câștigă teren în industrie. Contextul invocat este instabilitatea pieței combustibililor fosili, asociată cu evoluțiile recente din Orientul Mijlociu și cu perturbări în lanțurile de aprovizionare. Un exemplu concret este Serbia, care a modificat Legea privind gestionarea deșeurilor pentru a permite importul temporar de combustibili alternativi, cu obiectivul de a-și proteja securitatea energetică. În paralel, state din Uniunea Europeană ar pregăti planuri pentru a crește procesarea deșeurilor nepericuloase, astfel încât să poată substitui parțial petrolul, cărbunele și gazele naturale. RDF-ul este obținut din „fracția uscată” a deșeurilor, după eliminarea componentelor incombustibile (precum sticla și metalul) și a celor organice umede. Conform articolului, compoziția include, între altele, lemn tratat sau deșeuri de lemn, plastice care nu pot fi reciclate mecanic, hârtie și carton contaminate, resturi textile și piele. Miza, în această etapă, este disponibilitatea: Libertatea notează că RDF-ul începe să devină o marfă deficitară chiar și în unele state membre UE, ceea ce ridică întrebarea dacă exporturile vor mai continua sau dacă țările vor păstra resursa pentru consum intern. Pentru industriile energo-intensive, combustibilul alternativ este prezentat ca o soluție de reducere a costurilor și a emisiilor, inclusiv în contextul obligațiilor legate de CBAM (mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon). [...]
Kirill Dmitriev susține că Europa va ajunge să „implore” energia Rusiei , pe fondul unei posibile crize globale de aprovizionare, potrivit Libertatea , care îl citează pe Dmitriev prin Politico. Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe și reprezentant special al președintelui rus pentru investiții și cooperare economică, afirmă că Moscova va primi solicitări din partea Europei și Marii Britanii și va decide dacă le va onora. În același context, el a criticat politica Occidentului de reducere a dependenței de energia rusească după invazia Ucrainei din 2022. „Predicția noastră este foarte clară: Europa și Marea Britanie vor implora resursele energetice rusești.” Declarațiile au fost făcute la o întâlnire a Uniunii Industriei și Antreprenorilor din Rusia, unde Dmitriev a avertizat că prețul petrolului ar putea urca la 150-200 de dolari pe baril din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu. El a mai spus că Europa nu ar fi pregătită pentru ceea ce a numit „cea mai severă criză energetică” și a apreciat că Occidentul „și-a tras un glonț în picior” prin reducerea importurilor din Rusia. În relatarea preluată de Libertatea, contextul invocat include creșterea accelerată a prețurilor la energie, pe fondul blocadei Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, care afectează fluxurile de gaze naturale lichefiate, în timp ce cotația petrolului se apropie de 100 de dolari pe baril, alimentând temeri privind o criză economică globală. Pe de altă parte, oficialii europeni își mențin poziția de a nu reveni la dependența de energia rusească. Dan Jørgensen, comisarul UE pentru Energie, a declarat că „nu există cale de întoarcere la dependența de energia rusească” și că blocul nu ar trebui să importe „nici măcar o moleculă” din resursele Moscovei, conform Politico, citat de Libertatea. În același timp, UE a redus treptat importurile de gaze rusești după 24 februarie 2022, însă Rusia reprezenta încă 19% din importurile totale de gaze ale UE în 2024, față de 45% în 2021. [...]
Franța rămâne liderul european la energia nucleară , într-un context în care guvernele europene evaluează riscurile pentru aprovizionarea cu energie și pentru prețurile combustibililor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Euronews România . Impactul unor eventuale atacuri asupra Iranului și al posibilelor represalii ar depinde, în mare măsură, de mixul energetic al fiecărei țări. În Uniunea Europeană, 12 state membre produc în prezent energie nucleară. Comisia Europeană amintește că blocul comunitar nu favorizează o tehnologie anume, iar decizia privind sursele de energie rămâne la nivel național. „Uniunea Europeană rămâne neutră din punct de vedere tehnologic în ceea ce privește sursele de energie, ceea ce înseamnă că fiecare stat decide singur de unde își asigură energia”, arată Comisia Europeană. În 2024, cele 12 țări au produs 649.524 GWh de electricitate din nuclear, cu 4,8% peste nivelul din 2023, al doilea an consecutiv de creștere după scăderea din 2022 (609.255 GWh). Totuși, datele Eurostat arată o tendință de fond descendentă: producția nucleară a scăzut cu 20% între 2014 și 2024 și cu 30% între 2004 și 2024. La nivelul mixului energetic al UE în 2024, petrolul și produsele petroliere au avut cea mai mare pondere (38%), urmate de gazul natural (21%), energia regenerabilă (20%), energia nucleară (12%) și combustibilii solizi (10%). Structura diferă însă semnificativ între state, iar țările cu ponderi mai mari de regenerabile și nuclear sunt considerate mai bine protejate față de șocuri pe piața energiei decât cele dependente de gaz. În 2024, Franța a avut de departe cea mai mare pondere a energiei nucleare în mixul energetic (40,3%). Alte țări cu ponderi ridicate au fost: Slovacia – 29,7% Suedia – 25,6% Bulgaria – 23,7% Finlanda – 23,4% Slovenia – 21,7% Cehia – 19,5% Ungaria – 16,6% Belgia – 13,2% Spania – 11,1% România – 9,1% Olanda – 1,1% Germania a renunțat complet la energia nucleară, 2023 fiind ultimul an cu producție, iar în 2024 nivelul a fost zero. Ponderea nuclearului este mai mare dacă analiza se face strict pe producția de electricitate: în UE, energia nucleară a reprezentat 23,4% din producția de electricitate în 2025, potrivit organizațiilor Ember și Energy Institute. Franța (69%) și Slovacia (66,4%) sunt cele mai dependente, iar România își acoperă aproximativ 20,5% din necesarul de electricitate din nuclear. În paralel, UE rămâne puternic dependentă de importuri: în 2024 a produs 43% din energia consumată, iar 57% a fost importată, potrivit Comisiei Europene. [...]
Comisia Europeană cere statelor membre să înceapă cât mai curând pregătirea stocurilor de gaze , pe fondul volatilității pieței generate de războiul din Orientul Mijlociu, relatează Economedia , citând un comunicat al Executivului comunitar transmis de Agerpres. Comisia susține că, în această etapă, securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii Europene rămâne protejată, invocând dependența limitată de importurile din regiune și faptul că încărcăturile de GNL (gaz natural lichefiat) care au tranzitat Strâmtoarea Ormuz au trecut înainte de izbucnirea conflictului. Totuși, Bruxelles-ul insistă că pregătirile coordonate și făcute la timp sunt necesare pentru reumplerea adecvată a depozitelor înaintea sezonului rece următor, inclusiv prin adaptarea la condițiile de piață și folosirea flexibilităților existente. „Începerea injecţiilor pentru depozitare cât mai curând posibil ar permite să se beneficieze de o perioadă de injectare mai lungă şi să se adapteze la circumstanţele pieţei pentru a atenua presiunea asupra preţurilor şi a evita graba de sfârşit de vară.” Mesajul este transmis într-un context în care UE încearcă să evite repetarea tensiunilor din 2022, când criza energetică a dus la creșteri abrupte de prețuri și la intervenții de urgență. Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jorgensen, afirmă că Uniunea este „mult mai bine pregătită” decât atunci, datorită deciziilor politice comune, diversificării surselor și accelerării producției interne de energie, dar avertizează că expunerea la volatilitatea pieței globale rămâne. Într-o scrisoare adresată miniștrilor Energiei din statele membre, comisarul a reamintit că Regulamentul UE privind înmagazinarea gazelor permite o flexibilitate mai mare în atingerea țintelor de stocare. Potrivit Comisiei, această flexibilitate poate include, în anumite condiții, reducerea obiectivului sau atingerea lui într-un interval mai lung, cu scopul de a diminua cererea în momente de ofertă tensionată și de a limita presiunea asupra prețurilor gazelor în Europa. [...]
Lacul Vidraru începe să fie reumplut din aprilie 2026, iar producția de energie ar putea fi reluată în toamnă , după finalizarea unor lucrări majore de modernizare, informează Economica.net . Hidroelectrica a golit controlat lacul în august 2025 pentru intervenții esențiale la infrastructura barajului, unele neatinse de peste 50 de ani. Directorul general al companiei, Bogdan Badea, a explicat că lucrările la golirile de fund – componente critice pentru siguranța barajului – sunt aproape finalizate, ceea ce permite începerea procesului de reumplere. Nivelul minim necesar exploatării ar putea fi atins în jurul lunii octombrie 2026, în funcție de precipitații și debitele râului Argeș. Calendar estimativ al reluării activității aprilie 2026: începe reumplerea lacului octombrie 2026: atingerea nivelului minim de exploatare noiembrie 2026: repornirea treptată a hidrocentralei Reluarea producției va fi graduală, inițial cu trei hidroagregate, în timp ce al patrulea va rămâne în modernizare. De ce a fost golit lacul Golirea nu a fost accidentală, ci o măsură necesară pentru retehnologizare. Instalațiile vizate datează din anii ’60, iar ultima intervenție majoră a avut loc în 1974. Oficialii subliniază că aceste lucrări sunt esențiale nu doar pentru producția de energie, ci și pentru siguranța barajului și gestionarea resurselor de apă. Investiție strategică în energie Proiectul de modernizare, în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, urmărește: creșterea puterii instalate de la 220 MW la 244 MW îmbunătățirea eficienței și siguranței automatizarea proceselor și operare de la distanță Hidrocentrala Vidraru, una dintre cele mai importante din România, are în prezent o producție medie anuală de circa 400 GWh. Modernizarea ar trebui să crească performanța și durata de viață a infrastructurii. Procesul de reumplere marchează intrarea într-o nouă etapă a proiectului, cu impact direct asupra sistemului energetic național și asupra comunităților dependente de resursele de apă din zonă. [...]
Ambasadorul SUA spune că România poate schimba jocul energetic în regiune , într-un context în care reducerea dependenței de Rusia rămâne o miză majoră, relatează Antena 3 CNN , citând un interviu acordat AGERPRES de Darryl Nirenberg , ambasadorul Statelor Unite la București. Declarațiile au fost făcute luni, în primul interviu acordat presei române de la preluarea mandatului. Nirenberg a legat explicit tema energiei de securitatea națională și de dezvoltarea economică, susținând că România are resurse deja exploatate și altele care urmează să fie valorificate. „La bază, România are potențial să revoluționeze domeniul energetic în Europa Centrală și de Est, în ceea ce privește reducerea dependenței de Rusia. Cum a spus președintele Trump, securitatea energetică înseamnă securitate națională, iar energia este cheia dezvoltării economice.” Pe zona nucleară, ambasadorul a spus că „programul nuclear este promițător” și a indicat implicarea SUA prin tehnologie și companii în proiectele de la Cernavodă, menționând refacerea reactoarelor. Totodată, a făcut referire la reactoarele modulare mici (SMR), o tehnologie de centrale nucleare de dimensiuni mai reduse, dezvoltată în baza unui acord interguvernamental cu contribuție americană. În ceea ce privește finanțarea proiectului SMR, Nirenberg a afirmat că Eximbank și Development Finance Corporation s-au angajat să investească „până la 3 miliarde” și, respectiv, „un miliard de dolari”. Ambasadorul a mai spus că una dintre prioritățile mandatului său în România este avansarea oportunităților economice și comerciale, „în special în domeniile energiei, mineralelor critice și tehnologiei”, cu obiectivul de a sprijini companiile americane și de a consolida legăturile bilaterale. [...]
