Știri
Tag: eolian offshore

Șantierul Vard Tulcea a livrat Japoniei o navă-cheie pentru extinderea eoliană offshore , într-un contract care poziționează industria navală din România pe o nișă cu cerere în creștere – infrastructura pentru cabluri submarine necesare parcurilor eoliene din larg, potrivit Profit . Nava, numită „Discovery”, a fost construită la Vard Tulcea pentru compania japoneză Toyo Construction și este descrisă ca fiind cea mai mare navă de pozare a cablurilor submarine din Japonia, având propulsie hibridă. De ce contează: infrastructura de cabluri devine „gâtul de sticlă” al eolianului offshore Miza economică a proiectului este legată de accelerarea investițiilor în eolian offshore, unde instalarea cablurilor submarine (care conectează turbinele între ele și la rețea) este o etapă critică și costisitoare. Publicația arată că „Discovery” ar urma să aibă o contribuție esențială la programul Japoniei de a instala parcuri eoliene în apele sale, cu o putere totală de 10 GW. În context, Profit notează că adâncimea apelor din jurul Japoniei crește rapid pe măsură ce te îndepărtezi de țărm, ceea ce a frânat mult timp dezvoltarea energiei eoliene; Japonia și-a inaugurat primul parc eolian abia în 2022. Cum a fost finalizată nava și ce spune asta despre capacitatea operațională a Vard După construcția de bază și lansarea la apă în România, nava a fost remorcată la șantierul naval Langsten din Norvegia, operat tot de Vard, unde a primit echipamentele necesare pentru operarea deplină, conform informațiilor citate de Profit din piațaauto.md. Pentru Vard, livrarea are și o componentă de poziționare: este prima navă pe care compania o livrează în Japonia pentru industria eoliană, ceea ce indică acces la o piață cu proiecte mari și cerințe tehnice ridicate. [...]

China ridică miza în eolianul offshore printr-o stație de conversie care poate muta 2.000 MW spre țărm , un pas operațional care reduce pierderile la transport și face viabile parcurile eoliene amplasate la distanțe mari de coastă, potrivit Antena 3 . Structura, denumită „Hai Feng Zhi Xin” („Inima Vântului Marin”), a plecat din portul Nantong (provincia Jiangsu) pe o navă semi-submersibilă și se îndreaptă către un parc eolian din largul orașului Yangjiang, în provincia Guangdong. Construcția cântărește aproximativ 25.000 de tone și urmează să fie montată pe mare printr-o operațiune care necesită „o precizie de ordinul milimetrilor”. De ce contează: transportul energiei devine „veriga” care deblochează proiectele din larg Stația este descrisă ca fiind prima din lume capabilă să transporte 2.000 de megawați la o tensiune de 500 kilovolți. În practică, rolul ei este să colecteze energia produsă de 163 de turbine eoliene, să ridice tensiunea și să transforme curentul alternativ în curent continuu, pentru a permite transportul eficient prin cabluri submarine pe distanțe mari, cu pierderi minime. Proiectul marchează, potrivit materialului, intrarea Chinei în zona transmisiilor offshore cu curent continuu de ultra-înaltă tensiune (UHVDC) – o tehnologie folosită pentru a face fezabile parcurile eoliene amplasate departe de țărm, unde vântul este mai puternic și mai constant, dar infrastructura de evacuare a energiei devine mai complexă și mai scumpă. Dimensiuni și operare: o platformă aproape autonomă Instalația are 85,5 metri lungime, 82,5 metri lățime și 44 metri înălțime, o amprentă comparată cu un teren de fotbal și o înălțime echivalentă cu o clădire de 15 etaje. În interior sunt sisteme electrice, de ventilație și de protecție la incendiu, adaptate mediului marin (umiditate și salinitate ridicate). Stația ar urma să funcționeze aproape complet autonom, fără echipaj permanent, iar monitorizarea și mentenanța să fie realizate de la distanță, prin sisteme inteligente. Impact local și context: alimentarea Guangdong și ținta de 100 GW offshore După instalare, energia produsă va alimenta provincia Guangdong, prezentată drept una dintre cele mai industrializate și mari consumatoare de energie din China, cu efect de reducere a consumului de cărbune și a emisiilor de carbon. Lansarea se înscrie într-o strategie mai amplă de extindere a capacităților offshore: în ultimele luni, China a conectat la rețea o turbină eoliană offshore de 20 MW construită integral cu tehnologii interne și a instalat „cea mai mare platformă eoliană plutitoare din lume”, mai notează articolul. Planul energetic pentru 2026–2030 prevede atingerea unei capacități offshore de 100 GW până la finalul deceniului, cu o orientare către zone maritime tot mai îndepărtate. [...]