China pune în operare comercială un centru de date subacvatic alimentat de eolian offshore, lângă Shanghai - proiect de 226 mil. dolari, cu capacitate totală de 24 MW și PUE raportat de 1,15

China a pus în funcțiune comercial un centru de date subacvatic alimentat de eolian offshore , o configurație care vizează reducerea costurilor energetice ale infrastructurii pentru inteligență artificială prin răcire cu apă de mare și acces direct la energie regenerabilă, potrivit Interesting Engineering . Centrul de date este amplasat în largul coastei Shanghaiului, în zona Lingang Special Area , și a intrat în operare comercială completă după ce construcția s-a încheiat în octombrie 2025, iar testele inițiale au avut loc la începutul acestui an. Proiectul, estimat la 226 milioane de dolari (aprox. 1,0 miliarde lei), a fost lansat oficial în iunie 2025 printr-un acord de cooperare între comitetul administrativ al Lingang Special Area, Shanghai Lingang Special Area Investment Holding Group și HiCloud Technology . Eficiența energetică, miza centrală: PUE raportat de 1,15 Publicația notează că centrul de date ar avea un indicator PUE (Power Usage Effectiveness – raport între energia totală consumată și energia folosită efectiv de echipamentele IT) de aproximativ 1,15, ceea ce l-ar plasa printre cele mai eficiente centre de date de mari dimensiuni aflate în operare. Ca reper, centrele de date „enterprise” tradiționale operează adesea în jurul valorii de 1,5 sau mai mult, din cauza consumului suplimentar pentru răcire și infrastructură. Dezvoltatorii susțin că designul subacvatic: reduce consumul de electricitate cu 22,8%; elimină utilizarea apei dulci; reduce necesarul de teren cu peste 90%. Cum este alimentat și ce capacitate are Centrul de date subacvatic este poziționat între fazele 1 și 2 ale parcului eolian offshore din Lingang. Module subacvatice rezistente la presiune, care găzduiesc aproape 2.000 de servere, sunt amplasate lângă turbinele eoliene, astfel încât instalația să poată prelua electricitate direct din surse regenerabile. Proiectul a fost dezvoltat în două etape: de la o facilitate demonstrativă de 2,3 MW, până la o capacitate totală de 24 MW. În interior au fost instalate clustere GPU (unități de procesare grafică, folosite frecvent pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială) de către China Telecom și furnizorul local LinkWise, pentru sarcini precum AI, etichetare de date („big data annotation”), infrastructură 5G și dezvoltarea de modele lingvistice mari (LLM). Răcirea cu apă de mare și limitele operaționale Spre deosebire de centrele de date terestre, care se bazează pe chillere industriale și sisteme HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat), proiectul din Shanghai folosește apa de mare ca mecanism pasiv de răcire. Un reprezentant HiCloud Technology a descris un circuit de schimb de căldură în care agentul frigorific își schimbă starea (lichid/gaz) și circulă prin module fără a necesita energie pentru procesul de schimb termic în sine. În același timp, infrastructura subacvatică vine cu riscuri operaționale: coroziune în apă sărată, etanșare pe termen lung la presiune, fiabilitatea cablurilor submarine și acces dificil la hardware. Înlocuirea componentelor defecte este mai complicată decât în centrele de date clasice, ceea ce împinge operatorii către module etanșe, monitorizare la distanță și redundanță ridicată pentru a limita intervențiile fizice. Ca precedent, Interesting Engineering amintește Project Natick al Microsoft, care a testat capsule subacvatice în 2015 (California) și 2018 (Insulele Orkney, Scoția). Microsoft a oprit proiectul până în 2024 fără a-l duce la implementare comercială, deși testele ar fi indicat rate mai mici de defectare a hardware-ului în mediu subacvatic. Pe fondul creșterii rapide a cererii de energie și răcire pentru infrastructura AI, astfel de centre de date alimentate offshore și răcite cu apă de mare sunt prezentate ca opțiuni tot mai analizate pentru viitoarele investiții în capacități de calcul. [...]