Știri
Știri din categoria Energie

Ministrul Energiei cere urgent creșterea producției stabile de energie, mesaj transmis la Washington în cadrul întâlnirilor cu oficiali americani, potrivit Agerpres. Bogdan Ivan a discutat cu secretarul american pentru energie, Chris Wright, și cu secretarul pentru interne, Doug Burgum, despre consolidarea securității energetice a României.
Aflat la Washington, ministrul a susținut că România are nevoie „urgentă de mai multă energie în bandă”, adică producție stabilă și controlabilă, în special din surse precum nuclearul și gazele naturale. Potrivit acestuia, în ultimii zece ani România a pierdut aproximativ 7.000 MW din capacitatea de producție, iar efectele se resimt în competitivitatea economiei și în presiunea asupra prețurilor.
Bogdan Ivan a subliniat că, în perioadele de consum ridicat sau în situații extreme, sistemul energetic rezistă doar prin capacități care nu depind de condiții imprevizibile. În acest context, România și Statele Unite ar urma să își consolideze cooperarea în domeniul nuclear și al gazelor, cu obiectivul de a transforma țara într-un furnizor regional de stabilitate energetică.
Printre proiectele considerate strategice se află:
Ministrul a precizat că România face parte din inițiativa „Friends of Nuclear” și susține extinderea cooperării europene și în domeniul gazelor. În opinia sa, parteneriatul cu Statele Unite este esențial pentru acces la tehnologie, finanțare și accelerarea implementării proiectelor.
Mesajul transmis la Washington vine într-un moment în care tranziția energetică și dezvoltarea tehnologiilor de tip inteligență artificială cresc presiunea asupra cererii de electricitate. Potrivit ministrului, deciziile privind marile investiții trebuie luate acum, pentru ca România să își consolideze poziția strategică în regiune și să își asigure o bază solidă pentru economia viitorului.
Recomandate

Războiul din Ucraina a forțat România să accelereze decizii strategice pentru independența energetică , susține fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu . Potrivit Mediafax , acesta afirmă că invazia rusă a reprezentat un punct de cotitură, impunând măsuri rapide pentru stabilitatea sistemului energetic. Virgil Popescu , aflat la conducerea ministerului în perioada declanșării conflictului, spune că România era într-o poziție mai bună decât alte state europene, având producție proprie de gaze, energia nucleară de la Cernavodă și capacități hidro, însă a resimțit presiunea creșterii prețurilor la nivel global. Printre măsurile adoptate, fostul ministru amintește schema de plafonare și compensare introdusă prin OUG 27/2022 , care a stabilit un preț de 0,68 lei/kWh pentru consumatorii casnici cu consum redus și mecanisme de protecție pentru companii. El susține că deciziile au fost luate rapid, într-un context de criză fără precedent la nivel european. În paralel, au fost accelerate mai multe proiecte considerate strategice: deblocarea exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep; relansarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă; demararea programului pentru reactoare modulare mici; începerea construcției centralei de la Mintia, cu o capacitate estimată la circa 1.750 MW; negocierea Coridorului Verde cu Azerbaidjan, pentru un cablu submarin de transport al energiei regenerabile; consolidarea parteneriatului energetic cu SUA, inclusiv în domeniul nuclear. Fostul oficial consideră că direcția adoptată în urmă cu patru ani a redus vulnerabilitatea României într-un moment în care mai multe state europene depindeau masiv de gazele rusești. La patru ani de la începutul conflictului, dezbaterea privind securitatea și independența energetică rămâne centrală în contextul regional tensionat. [...]

Potrivit Profit.ro , acționarii Hidroelectrica au aprobat oficial înființarea unei companii mixte cu EDF Power Solutions International pentru relansarea proiectului hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești, o investiție strategică pentru echilibrarea sistemului energetic național . Centrala, gândită încă din perioada regimului Ceaușescu, urmează să fie construită sub forma unei unități cu acumulare prin pompaj (CHEAP), cu o putere instalată estimată la 1.000 MW. Asocierea se va face în cote egale, 50% - 50%, printr-un joint venture înregistrat în România. Pentru moment, sunt aprobate doar primele două faze ale proiectului: prefezabilitate (estimată la 400.000 euro) și fezabilitate cu dezvoltare până la decizia finală de investiție (30 milioane euro) . EDF condiționează participarea de garantarea unui sprijin financiar de stat în etapa de operare , în baza legislației deja existente din 2014, care prevede facilități pentru proiectele CHEAP. Printre formele de sprijin solicitate se numără: Mecanism de rezervare de capacitate , prin care statul plătește ca centrala să fie disponibilă în momente critice; Contracte pentru diferență (CfD) , care garantează un preț minim de vânzare a energiei; Feed-in tariff , un sistem cu prețuri fixe peste cele din piață, aplicat și în alte țări UE. EDF susține că doar în prezența acestor scheme de sprijin proiectul poate deveni rentabil, în condițiile în care investiția totală estimată depășește 1 miliard de euro . Până în prezent, România a eșuat să atragă investitori privați pentru acest proiect, iar compania înființată anterior ( Hidro Tarnița SA ) a intrat în faliment în 2023. Studiul de fezabilitate din 2008, reactualizat în 2014, se află în patrimoniul acesteia, iar autoritățile analizează opțiunea utilizării sale în locul întocmirii unuia nou. Proiectul Tarnița are o importanță strategică crescută în actualul context energetic european, întrucât CHEAP-urile sunt considerate soluții-cheie pentru stocarea energiei și echilibrarea rețelei în condițiile creșterii ponderii regenerabilelor (eolian și solar) în mixul energetic. Aceste centrale sunt capabile să pompeze apă în rezervoare superioare atunci când există surplus de energie și să o turbineze ulterior, în orele de vârf, contribuind astfel la stabilitatea sistemului. Totodată, proiectul se suprapune cu nevoia de a integra viitoarele capacități nucleare (reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă), dar și noile parcuri eoliene și solare în creștere accelerată în România. Relansarea Tarniței este cel mai concret pas făcut de autoritățile române în direcția unui proiect energetic major, cu miză tehnologică și geopolitică. Deși în trecut proiectul a fost contestat din motive de eficiență economică, parteneriatul cu un actor internațional de talia EDF oferă o nouă perspectivă de credibilitate și susținere în fața Comisiei Europene. [...]

România ar putea deveni un jucător esențial în furnizarea de minerale critice și energie, în contextul repoziționării economice globale și al unei cooperări tot mai strânse cu SUA , afirmă consilierul prezidențial Radu Burnete într-o analiză publicată pe site-ul său oficial . După participarea la evenimentul „ Critical Minerals Ministerial ” organizat la Washington pe 4 februarie, Burnete subliniază că lanțurile globale de aprovizionare devin tot mai politizate și că statele occidentale își caută parteneri de încredere pentru a-și reduce dependența de China în materie de materii prime strategice. România are șansa de a juca un rol major, având resurse naturale importante și proiecte europene deja selectate în domeniul mineralelor critice. România – potențial strategic pentru minerale esențiale În cadrul legislației europene „Critical Raw Materials Act”, România are deja trei proiecte strategice selectate : Grafit la Baia de Fier (Gorj) Magneziu la Budureasa (Bihor) Cupru la Rovina (Hunedoara) Țara noastră deține o diversitate geologică rară în UE, cu peste 60 de tipuri de minerale, inclusiv cupru, teluriu, titan și zirconiu. Problema majoră este lipsa unei cartografieri moderne. Un parteneriat cu US Geological Survey ar putea oferi, pentru prima dată în ultimele decenii, o imagine detaliată și actualizată a potențialului mineral al României. Burnete subliniază că scopul nu este doar extracția și exportul brut , ci procesarea internă pentru a obține produse cu valoare adăugată, necesare industriei auto, energetice și de apărare. Cu investiții în derulare precum fabrica Prime Batteries Technology de lângă București sau rețeaua energetică națională, România ar putea deveni un nod regional de producție și rafinare. Energie nucleară și Coridorul Vertical Discuțiile de la Washington au vizat și dezvoltarea sectorului energetic , în special: Investițiile în reactoarele de la Cernavodă (recondiționarea 1 și 2, dezvoltarea 3 și 4) Proiectul de reactoare modulare SMR de la Doicești, în parteneriat cu SUA Coridorul Vertical de gaze , care va transporta LNG american din Grecia către Europa Centrală, prin România România este singura țară de pe traseul Coridorului Vertical care produce gaze naturale , ceea ce o transformă din simplu stat de tranzit într-un actor-cheie pentru securitatea energetică regională. Capacitatea actuală de transport a coridorului este de 5 miliarde de metri cubi pe an, cu planuri de extindere la 10 miliarde. Impactul economic estimat ar putea depăși 1,9 miliarde de dolari anual doar din vânzări de gaz american. Politică externă unitară și parteneriate solide În Congresul SUA, delegația română – compusă din reprezentanți ai mai multor partide – a purtat discuții cu membri influenți precum Mike Rogers și Bruce Westerman, axate pe consolidarea lanțurilor de aprovizionare , investiții în apărare și colaborări bilaterale economice . Burnete notează pozitiv faptul că la Washington „s-a vorbit o singură limbă”, în ciuda diferențelor politice interne, demonstrând că politica externă unitară este nu doar posibilă, ci necesară. România, ca aliat economic de încredere Comerțul bilateral România–SUA este în prezent modest (3,7 miliarde dolari în 2024), dar există voință politică pentru extindere. Burnete invocă o formulă simplă: nu poți fi partener strategic în apărare fără a fi și un partener economic de încredere . Într-o lume în care infrastructura, energia și resursele naturale devin arme geopolitice, România are oportunitatea de a-și consolida suveranitatea economică și de a deveni un actor regional stabil în noile lanțuri de aprovizionare occidentale. Mesajul esențial „America are nevoie de aliați pe care să se bazeze – aliați care pot contribui militar și care sunt gata să investească într-o economie rezilientă, neexpusă presiunilor unor puteri ostile. Răspunsul României este că SUA se pot bizui pe noi.” — Radu Burnete [...]

Ministrul Energiei spune că sprijinul pentru Ucraina nu trebuie să afecteze SEN , după o întâlnire la frontiera româno-ucraineană cu omologul său ucrainean, Denys Shmyhal . Mesajul central al lui Bogdan Ivan este că „oamenii trebuie să aibă energie, fără excepții”, indiferent de granițe sau conflicte, dar cu o condiție explicită: protejarea securității energetice a României. Ministrul afirmă că poziția României este „fermă” în privința operării interconectărilor România–Ucraina „în condiții de maximă siguranță”, inclusiv în situații de urgență. În termeni de securitate energetică națională, miza este ca aceste legături transfrontaliere să poată susține stabilitatea regională fără a introduce riscuri suplimentare pentru funcționarea internă a rețelei și pentru alimentarea consumatorilor din România. Bogdan Ivan subliniază și rolul României în ENTSO-E, rețeaua europeană a operatorilor de transport și sistem (organizația care coordonează, la nivel tehnic, funcționarea și planificarea rețelelor electrice de transport din Europa). Potrivit ministrului, România sprijină Ucraina „fără a afecta Sistemul Energetic Național”, iar „consumatorii români rămân o prioritate în orice decizie de operare” - o formulare care indică faptul că deciziile privind fluxurile de energie și echilibrarea rețelei trebuie să pornească de la siguranța alimentării interne. În același context, ministrul notează că Ucraina face „eforturi continue” pentru a menține funcționarea sistemului energetic în „condiții extrem de dificile” și pentru a rămâne conectată la rețeaua europeană. Pentru România, această conectare are o dimensiune directă de securitate: stabilitatea sistemului ucrainean și modul în care sunt gestionate interconectările pot influența regimul de funcționare la graniță și necesarul de măsuri de protecție și coordonare. Totodată, Ivan arată că „cooperarea regională și coordonarea tehnică” sunt esențiale pentru stabilitate de ambele părți ale graniței și că la discuții a fost implicată Transelectrica, prin Ștefăniță Munteanu, pentru a aborda „continuitatea și echilibrul rețelei”, inclusiv „fluxurile transfrontaliere”. În logica securității energetice naționale, accentul cade pe infrastructură funcțională, reguli de operare prudente și capacitatea de a oferi sprijin extern doar în limitele care nu slăbesc reziliența Sistemului Energetic Național. [...]

România a consumat iarna aceasta cu 25% mai mult gaz decât în perioadele similare din ultimii cinci ani, pe fondul temperaturilor foarte scăzute, iar acest plus de consum s-a văzut direct în facturi, potrivit News.ro . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a legat scumpirea facturilor de volum, nu de preț, susținând că iarna 2025-2026 a fost „cea mai geroasă” din ultimii cinci ani. Explicația oficială este că, în condițiile în care prețul gazului a fost plafonat, creșterea sumelor de plată a venit din consumul mai ridicat al gospodăriilor. Ministrul a spus că, în medie, consumul național a fost cu un sfert peste nivelul obișnuit pentru aceeași perioadă, ceea ce a dus automat la facturi mai mari pentru clienții care s-au încălzit pe gaze. „Preţul a fost plafonat, prin urmare creşterea costului facturilor a fost cauzată de un consum mai mare, fiind în cea mai geroasă iarnă din ultimii 5 ani. În medie, în România s-a consumat gaz cu 25% mai mult decât în aceeaşi perioadă a ultimilor 5 ani. Automat, orice calcul matematic facem, avem facturile mai mari”, a declarat Bogdan Ivan. În paralel, ministrul a indicat că schema de plafonare ar urma să continue și după 31 martie, tocmai pentru a evita o creștere a prețului final în facturi. El a afirmat că a văzut oferte „cu 20% mai mari” în piață pentru perioada de după această dată și că, în consecință, intenția este de a menține plafonarea „pe tot lanțul” cel puțin încă un an, cu perspectiva ca până la 31 martie 2027 prețul să rămână plafonat și, eventual, să scadă dacă se intensifică concurența. Pe termen mai lung, Bogdan Ivan a legat așteptările de reducere a presiunii asupra pieței de creșterea producției interne, menționând că din 2027 ar urma să înceapă extracția de gaze din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep , ceea ce ar „aproape” dubla capacitatea de producție. Totodată, ministrul a anunțat acordarea unui sprijin pentru consumatorii vulnerabili: o bonificație de 50 de lei pe lună la factura de electricitate pentru persoane cu venituri de până la 2.500 de lei net (și praguri cumulate pentru familii), măsură valabilă până la 31 decembrie 2026 și aplicabilă în sezonul rece, între 1 octombrie și 31 martie. [...]

România va investi inițial într-un singur modul nuclear SMR la Doicești, restul fiind condiționat de succesul primului. Potrivit Profit.ro , proiectul este dezvoltat de RoPower Nuclear SA, un joint-venture între Nuclearelectrica și Nova Power&Gas . Decizia finală de investiție este așteptată luna viitoare, conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan. RoPower a analizat patru scenarii în cadrul studiului de fezabilitate, recomandând scenariul A1.3, care prevede achiziția inițială a unui singur modul NPM (Nuclear Power Module). Dacă acesta va funcționa conform designului, restul de cinci module vor fi achiziționate. În cazul în care primul modul nu va fi operațional conform așteptărilor, NuScale, partenerul tehnologic, va trebui să ramburseze costurile celor cinci module suplimentare. Data de începere a operării comerciale pentru primul modul NPM este estimată pentru iulie 2033 , iar întreaga centrală ar putea deveni operațională până în decembrie 2034 . Proiectul include măsuri de prevenire și monitorizare a riscurilor legate de emanațiile de gaze naturale, identificate în zona adiacentă amplasamentului. Bugetul pentru activitățile premergătoare etapei de construcție este estimat la 6 milioane de dolari, finanțat dintr-un împrumut neutilizat de la Nuclearelectrica. RoPower intenționează să atragă noi surse de finanțare , după ce Ministerul Energiei a respins intrarea unui fond de investiții sud-coreean ca acționar. Finalizarea studiului de fezabilitate a indicat un cost estimativ al proiectului de 4,9 miliarde de euro , dar nu este clar dacă energia produsă va fi integrată în rețeaua națională sau destinată unor consumatori industriali specifici. Proiectul continuă să fie monitorizat pentru a asigura conformitatea cu standardele internaționale, inclusiv gestionarea riscurilor asociate gazelor naturale. [...]