Știri
Știri din categoria Energie
Războiul din Orientul Mijlociu ar putea accelera reorientarea politicilor energetice către regenerabile și nuclear, pe fondul unei scăderi de încredere în combustibilii fosili, potrivit declarațiilor directorului executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, preluate de Biziday.
Într-un interviu acordat The Guardian, Birol susține că unul dintre cele mai importante efecte ale războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului este schimbarea percepției țărilor asupra „riscului și fiabilității” combustibililor fosili, ceea ce ar urma să ducă la revizuirea strategiilor energetice și, implicit, la scăderea cererii.
„Percepția lor asupra riscului și fiabilității se va schimba. Guvernele își vor revizui strategiile energetice. Se va înregistra o creștere semnificativă a energiei din surse regenerabile și a energiei nucleare, precum și o orientare sporită către un viitor mai electrificat. (…) Vaza s-a spart, pagubele sunt făcute – va fi foarte dificil să punem bucățile la loc. Acest lucru va avea consecințe permanente asupra piețelor energetice globale în anii următori.”
Mesajul central al șefului IEA este că șocul geopolitic a schimbat „pentru totdeauna” modul în care guvernele evaluează dependența de petrol și gaze, iar această reevaluare ar putea avea efecte de durată asupra piețelor energetice globale. În viziunea sa, criza deschide „oportunități extinse” pentru proiectele de energie regenerabilă și pentru energia nucleară, pe fondul unei orientări către electrificare.
În același timp, Birol avertizează asupra unui risc colateral: menținerea prețurilor petrolului la niveluri ridicate ar putea împinge unele țări în curs de dezvoltare către cărbune, ceea ce ar pune presiune pe atingerea obiectivelor climatice.
Birol mai spune că impactul unei închideri a Strâmtorii Hormuz asupra aprovizionării cu îngrășăminte, heliu sau alimente ar continua chiar și după redeschidere, sugerând că vulnerabilitățile logistice și de aprovizionare nu dispar imediat odată cu reluarea traficului.
„Această criză a fost mai mare decât toate cele mai mari crize la un loc și, prin urmare, a fost uriașă. Încă nu pot înțelege cum lumea a fost atât de luată prin surprindere, încât economia globală poate fi ținută ostatică de o strâmtoare de 50 de kilometri.”
Referindu-se la Marea Britanie, Birol afirmă că ar trebui să renunțe la o parte dintre proiectele de expansiune din Marea Nordului. El susține că noi câmpuri petroliere nu ar modifica semnificativ securitatea energetică a Regatului Unit și nici prețurile petrolului și gazelor, deci nu ar avea un impact major asupra crizei curente, în pofida solicitărilor companiilor petroliere pentru intensificarea forajelor și acordarea de noi permise.
Recomandate
China pregătește investiții de ordinul miliardelor în roboți pentru operarea rețelei electrice , într-un demers care vizează atât securitatea energetică , cât și reducerea dependenței de intervenția umană în activități riscante și greu de acoperit logistic, potrivit South China Morning Post . Planul este asociat cu operatorul principal al rețelei, care își propune să extindă rapid utilizarea roboților alimentați de inteligență artificială (IA) în operarea infrastructurii critice. Publicația notează că, doar în 2026, operatorii de rețea intenționează să cumpere mii de roboți, inclusiv echipamente pentru inspecție și mentenanță. Ce se schimbă operațional în rețea Roboții ar urma să preia o paletă largă de sarcini, în special în zone unde accesul este dificil sau unde lucrările implică risc ridicat: inspecția stațiilor electrice aflate în locații izolate; lucrări de mentenanță pe linii de transport de înaltă tensiune, inclusiv pe infrastructură de tip „ultra-high-voltage” (linii de transport la tensiuni foarte mari, folosite pentru a muta energie pe distanțe lungi cu pierderi mai mici). Miza imediată este creșterea capacității de monitorizare și intervenție, cu mai puține echipe trimise pe teren și cu timpi mai scurți de verificare a echipamentelor. De ce contează: securitate energetică și costuri de operare Investițiile descrise de publicație indică o accelerare a automatizării în infrastructura energetică, într-un moment în care rețelele sunt presate simultan de extinderea consumului, de integrarea unor surse noi și de nevoia de fiabilitate. Din perspectivă economică, un astfel de program poate muta o parte din cheltuielile recurente (inspecții, mentenanță, deplasări) către cheltuieli de capital (achiziții de roboți și sisteme asociate), cu potențial de standardizare a operațiunilor și reducere a expunerii la incidente în teren. South China Morning Post nu detaliază însă bugetul exact sau calendarul complet al investițiilor dincolo de intenția de achiziții masive în 2026. Ce urmează Următorul reper este anul 2026, când sunt așteptate achizițiile de „mii de roboți” menționate în material. Rămâne de văzut, pe baza informațiilor publice viitoare, cum vor fi împărțite rolurile între roboți (inspecție, mentenanță, operare) și ce rezultate vor fi raportate în termeni de disponibilitate a rețelei și reducere a intervențiilor umane în zone cu risc. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că riscurile crizei carburanților se mută pe termen mediu , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor legate de traficul prin strâmtori, potrivit Agerpres . Mesajul are relevanță economică directă: dacă aprovizionarea se complică în lunile următoare, presiunea se poate transmite în costuri de transport și, implicit, în prețuri. Într-o conferință de presă susținută la Nicosia după participarea la Consiliul European informal, șeful statului a spus că, din discuțiile purtate la nivel european, „s-a discutat mai mult de problema imediată”, dar au rămas „semnale îngrijorătoare” pentru perioada următoare, inclusiv din partea Agenției Internaționale pentru Energie și a altor specialiști. În acest context, ar urma o discuție viitoare, în funcție de evoluțiile pe termen mediu. Pe termen scurt: „nu există risc” pentru România, inclusiv la zboruri Nicușor Dan a precizat că, în urma unei întâlniri avute cu două-trei săptămâni înainte cu premierul, miniștrii Transporturilor și Energiei și cu „companii mari” care operează pe piața din România, concluzia a fost că nu există riscuri pe termen scurt. El a indicat explicit un orizont de „trei-patru luni” în care România „nu [este] afectată de ceva” și a adăugat că nu există riscuri pe termen scurt privind eventuale anulări de zboruri în contextul crizei carburanților. Ce urmează: reevaluare peste o lună, în funcție de evoluția conflictului și a traficului prin strâmtori Preocuparea principală rămâne intervalul de termen mediu, „în funcție de cum evoluează războiul și traficul prin strâmtoare”, a mai spus președintele. Potrivit acestuia, părțile implicate ar urma să se revadă „la o lună” pentru a discuta dacă apar elemente noi. Criza carburanților a fost, de altfel, unul dintre subiectele aflate pe agenda Consiliului European informal, conform relatării. [...]
Grupul PPC vrea să atragă circa 4 miliarde de euro (aprox. 20 mld. lei) prin emiterea de noi acțiuni , o mișcare care ar urma să susțină un program de investiții până în 2030 și să limiteze presiunea pe îndatorare, potrivit Agerpres . Majorarea de capital este propusă printr-o ofertă publică în Grecia și un plasament privat către investitori instituționali din afara Greciei (ofertă internațională). Compania indică faptul că operațiunea ar urma să fie făcută fără drept de preempțiune (dreptul acționarilor existenți de a cumpăra cu prioritate), dar cu posibilitatea unui mecanism de alocare prioritară pentru acționarii care participă la oferta combinată. Ce finanțează și de ce contează pentru regiune PPC leagă majorarea capitalului de Planul Strategic 2030 , care vizează accelerarea investițiilor în principalele piețe, extinderea internațională și intrarea în sectoare considerate complementare, inclusiv în zona tehnologică. Compania argumentează că o structură de capital „mai eficientă și sustenabilă” ar crește flexibilitatea strategică și operațională. În Europa Centrală și de Sud-Est (CSEE), PPC indică drept factori de investiții: dezechilibre cerere-ofertă pe energia electrică, închiderea unor capacități pe surse termice, interconectarea insuficientă a regiunii cu restul Europei, plus o cerere estimată în creștere în următorul deceniu (pe fondul electrificării, relocalizării producției și dezvoltării centrelor de date). Ținte de capacitate: România, între piețele vizate În comunicatul citat, PPC afirmă că urmărește dublarea capacității instalate a grupului la 24,3 GW în 2030, de la 12,4 GW în 2025, și creșterea ritmului anual de adăugare de capacități la 2,4 GW (față de 1,4 GW anterior), prin investiții în energie regenerabilă, producție flexibilă și stocare. Pe piețe, planurile menționate includ: Grecia : adăugarea a 5 GW până în 2030, pentru o capacitate instalată totală de 13,3 GW, în contextul eliminării complete a producției pe cărbune (finalizare în 2026) și al dezafectării a 40% din producția pe hidrocarburi din insule. România : triplarea capacității instalate între 2025 și 2030, până la 5,3 GW , prin investiții în energie regenerabilă, stocare, noi unități pe gaze naturale și unități pentru acoperirea vârfurilor de consum. Italia, Bulgaria și Croația : extindere a investițiilor, în principal în regenerabile și stocare, plus unități pe gaze naturale, cu ținta de 3,5 GW capacitate instalată până în 2030. Intrare în noi țări (CSEE extins) : Ungaria, Polonia și Slovacia, prin creștere organică și achiziții, cu o țintă de 2,2 GW în regenerabile și stocare până în 2030. Până în 2030, 45% din capacitatea instalată a grupului ar urma să fie în afara Greciei, iar mixul energetic vizat include solar, eolian, hidro, gaze naturale și stocare. Cheltuieli de capital și calendarul operațiunii Planul Strategic indică cheltuieli de capital estimate la 24,2 miliarde euro (aprox. 121 mld. lei) în perioada 2026–2030, cu 95% alocate proiectelor de creștere și 48% în afara Greciei. În structura de finanțare menționată, 54% ar urma să vină din fluxuri de numerar din operațiuni, 31% din creșterea datoriei nete, iar majorarea de capital ar acoperi 15% din cheltuielile de capital. Adunarea Generală Extraordinară este convocată pentru 14 mai 2026 pentru aprobarea majorării. Dacă acționarii aprobă, compania estimează că operațiunea va fi lansată și finalizată la finalul lunii mai. Citigroup Global Markets Europe AG și Goldman Sachs Bank Europe SE sunt menționate ca coordonatori globali comuni și bookrunneri comuni pentru oferta internațională. Planul include și dezvoltarea unui centru de date de 300 MW în Kozani (nordul Greciei), cu începerea construcției prognozată în 2026 și cheltuieli de capital relevante de 1,2 miliarde euro (aprox. 6 mld. lei), compania afirmând că este în negocieri cu „hyperscaleri” (operatori foarte mari de infrastructură de cloud și centre de date). [...]
Comisia Europeană pregătește un pachet de urgență care relaxează temporar regulile de ajutor de stat și deschide calea pentru subvenționarea facturilor la energie , într-o încercare de a limita șocurile din piață generate de războiul cu Iranul, potrivit Politico . Miza pentru economiile europene este dublă: amortizarea costurilor pentru companii și consumatori, fără a distorsiona piața unică prin scheme naționale inegale. Pachetul urmează să fie prezentat miercuri și încearcă să răspundă simultan unor riscuri care s-au schimbat rapid de la izbucnirea conflictului, pe 28 februarie: de la scumpiri, la temeri privind aprovizionarea cu gaze, apoi la presiuni legate de stocurile de combustibil pentru aviație și de capacitatea de rafinare. Ce conține pachetul: subvenții mai ușor de acordat și reduceri de taxe Din documente de lucru consultate de publicație reiese că Bruxelles-ul mizează în principal pe folosirea legislației existente și pe ajustări „subtile” și temporare pentru a o face mai eficientă. Printre măsurile descrise: modificări propuse ale regulilor privind subvențiile, care ar permite statelor să acopere până la 70% din costul facturilor angro la electricitate până în decembrie; posibilitatea de a acoperi până la 50% din costurile suplimentare cu combustibilii generate de criză pentru anumite sectoare; lucrul cu statele membre la reduceri țintite de taxe pentru scăderea facturilor la energie. O parte importantă a răspunsului rămâne însă fie pe termen lung, fie improvizată, pe fondul dificultății de a schimba rapid dependența de combustibili fosili. De ce riscul de fragmentare a pieței unice crește Extinderea subvențiilor este controversată, mai ales în statele mai bogate din nordul UE, care se tem că ajutoarele naționale pot distorsiona concurența în piața unică și pot deraia planificarea investițiilor „verzi”. În același timp, alte capitale consideră că măsurile nu merg suficient de departe și lasă grosul efortului financiar la nivel național. Un oficial național citat de Politico avertizează că subvențiile extinse „pot oferi un oarecare confort”, dar este puțin probabil „să schimbe semnificativ” situația, în condițiile în care o reacție cu adevărat eficientă cere timp și bani pe care nu toate statele îi au. Cum s-a schimbat criza: de la gaze la combustibili rafinați și aviație La începutul războiului, oficialii europeni au transmis că aprovizionarea este sigură, iar riscul principal este creșterea prețurilor, invocând diversificarea surselor și avansul regenerabilelor. Deși UE are o expunere relativ limitată la Strâmtoarea Hormuz , dependența de gaz natural lichefiat (GNL) a creat o vulnerabilitate: spre deosebire de gazul prin conducte, transporturile maritime pot fi redirecționate către piețe mai profitabile, amplificând competiția globală pentru volume mai mici. Momentul care a accentuat temerile privind gazele a fost bombardarea a două mari zăcăminte din Qatar, pe 19 martie, care a eliminat 3% din oferta globală „în câteva secunde”, potrivit articolului. Șefa companiei energetice de stat din Qatar a invocat „forță majoră” în contractele cu Italia și Belgia și a avertizat că refacerea capacității ar putea dura până la cinci ani. Ulterior, discuția a fost dominată de combustibilii rafinați: Politico notează că aproximativ 40% din aprovizionarea UE cu combustibil de aviație și motorină tranzitează Strâmtoarea Hormuz. Chiar și după eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol de către un grup de țări bogate sub egida Agenției Internaționale a Energiei, analiștii citați avertizează că Europa ar mai avea șase săptămâni de stocuri de combustibil de aviație . Ce urmează: coordonare mai strânsă, dar cu limite evidente Documentele de lucru indică și măsuri de coordonare între state, reducerea cererii și schimb de informații, inclusiv cartografierea dependențelor de combustibil de aviație și a capacității de rafinare din Europa. Politico descrie însă o coordonare încă fragmentată, în care multe discuții se poartă bilateral între Comisie și state, iar unele guverne acționează pe cont propriu — exemplul dat este Olanda, care a anunțat măsuri de urgență și o eliberare suplimentară de stocuri de petrol, înaintea unei coordonări la nivelul UE. În acest context, relaxarea regulilor de ajutor de stat poate deveni instrumentul central pe termen scurt, dar și sursa principală de tensiune: statele cu spațiu fiscal mai mare pot interveni mai agresiv, în timp ce economiile mai îndatorate riscă să rămână în urmă, ceea ce complică răspunsul comun la o criză pe care Bruxelles-ul însuși o descrie, implicit, ca fiind greu de anticipat și de „fixat” printr-un singur set de măsuri. [...]
Comisia Europeană pregătește recomandări pentru menținerea în funcțiune a centralelor nucleare existente , ca parte a unui pachet de măsuri menit să atenueze șocul prețurilor la energie și să întărească securitatea aprovizionării, potrivit Agerpres , care citează un proiect de document consultat de Reuters. Executivul comunitar ar urma să publice miercuri un set de măsuri de răspuns la explozia prețurilor la energie. Într-o versiune revizuită a documentului, consultată marți de Reuters, Bruxelles-ul include măsuri prin care guvernele să poată oferi „ajutor imediat”. Mesajul-cheie: nu închideți „activele de generare” care pot livra energie ieftină și stabilă În proiect, statele membre sunt îndemnate „să evite închiderea prematură a activelor de generare”, fiind menționate explicit instalațiile nucleare existente care pot continua să furnizeze electricitate „fiabilă, cu costuri reduse și cu emisii reduse”. Documentul argumentează că o astfel de abordare poate reduce necesarul de combustibili fosili în încălzire și industrie. Tot acolo, energia nucleară este descrisă ca „energie curată”, utilă pentru integrarea sistemelor și pentru a oferi flexibilitate, ceea ce ar facilita implementarea altor tehnologii cu emisii reduse. Context: presiunea pe prețuri și repoziționarea unor state membre Potrivit materialului, demersul vine în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze aprovizionarea cu energie, pe fondul impactului războiului din Iran asupra piețelor energetice. Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că închiderea centralelor nucleare europene a fost o „greșeală strategică”, întrucât conflictul din Iran a evidențiat expunerea Europei la scumpirea importurilor de petrol și gaze. În același context, sunt menționate câteva decizii naționale relevante: Germania a închis treptat centralele nucleare după dezastrul de la Fukushima (2011), ultimul reactor fiind oprit în 2023. Spania intenționează să înceapă închiderea reactoarelor în 2027, deși companiile energetice au cerut prelungirea duratei de viață a primului reactor vizat. Belgia și Țările de Jos și-au anulat planurile de renunțare la energia nucleară, pentru a asigura volume mari de electricitate stabilă, cu emisii reduse de carbon. Ce mai include pachetul și care este forța lui juridică Recomandările UE nu sunt obligatorii, potrivit sursei. Proiectul mai sugerează, între altele: vouchere energetice pentru cetățenii vulnerabili; sprijin financiar pentru instalarea de baterii și panouri fotovoltaice; reducerea prețului transportului public; apel către companii să evite călătoriile cu avionul acolo unde este posibil. Publicarea pachetului este așteptată miercuri, conform calendarului indicat în proiectul de document citat. [...]
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra ajutorului de stat pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, invocând îndoieli privind conformitatea cu regulile UE, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea introduce un risc de calendar și de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, într-un moment în care Bruxelles-ul declară că susține energia nucleară. Nuclearelectrica susține că procedura este una standard și că durata investigației a fost deja inclusă în calendarul de finanțare al proiectului de la Cernavodă, conform informațiilor publicate. Contextul este unul sensibil pentru politica energetică europeană: Comisia își justifică poziționarea prin faptul că deficitul de producție din surse independente de combustibili fosili face UE mai vulnerabilă la conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. În același timp, investigația vine după ce Comisia și-a asumat „de la cel mai înalt nivel” susținerea energiei nucleare, iar România este descrisă ca având cele mai avansate proiecte noi din acest segment. În paralel, articolul notează diferența de tratament față de alte scheme de sprijin: bugetul pentru schema de certificate verzi (Legea 220/2008) a fost de 19,5 mld. euro, iar bugetul pentru contractele pentru diferență este de 3 mld. euro, ambele destinate susținerii regenerabilelor, „aici Comisia nu a mai avut nimic de investigat aprofundat”, potrivit aceleiași surse. [...]
