Știri
Știri din categoria Energie verde
Războiul din Iran accelerează investițiile în energie curată ca „asigurare” împotriva șocurilor la petrol și gaze, pe fondul scumpirilor și al întreruperilor de aprovizionare care au lovit piețele internaționale, potrivit unei analize NPR. În Asia și Africa, mai multe guverne și companii grăbesc adoptarea de panouri solare, baterii și vehicule electrice pentru a reduce dependența de importurile de combustibili fosili.
În material se arată că închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz a tăiat peste o cincime din livrările globale de gaze naturale lichefiate (GNL), iar prețurile nu au revenit la nivelurile anterioare. Prețurile gazelor naturale în Europa și Asia sunt cu peste 50% mai mari decât la începutul războiului, iar cotațiile petrolului au urcat după ce președintele Donald Trump a declarat că încetarea focului s-a încheiat.
O consecință operațională imediată este reorientarea accelerată către tehnologii „curate” (care reduc consumul de combustibili fosili) importate în mare parte din China. NPR citează date și analize care indică:
În paralel, unele țări folosesc aceste importuri ca tampon în fața crizelor energetice declanșate de război. NPR menționează că Pakistanul, prin investiții în solar și baterii, a redus importurile de petrol și gaze naturale, economisind „miliarde de dolari”, conform organizației Centre for Energy and Clean Air.
Filipinele sunt date ca exemplu de accelerare a importurilor: țara a adus panouri solare de peste 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) din februarie până în mai, potrivit datelor de export chineze, ceea ce ar reprezenta o creștere de 139% față de anul anterior, conform Ember.
Pe partea de finanțare, Dele Kuti, responsabil global pentru energie și infrastructură la Standard Bank, spune că ieftinirea echipamentelor din China a schimbat „calculele” investiționale. În 2025, finanțarea Standard Bank pentru proiecte de energie regenerabilă a depășit finanțarea pentru proiecte pe bază de surse neregenerabile într-un raport de 8 la 1, potrivit NPR.
Analiza leagă creșterea vânzărilor de vehicule electrice de o reducere structurală a cererii de petrol. Ember estimează că 45% din consumul global de petrol este folosit în transportul rutier, iar Agenția Internațională a Energiei (IEA) a revizuit prognoza pentru acest an: înainte de război se aștepta o creștere a cererii, dar după perturbările asociate închiderii Strâmtorii Hormuz, a trecut la o estimare de scădere a cererii globale de petrol.
În același timp, NPR notează că, deși tranziția se accelerează, petrolul și gazele vor rămâne necesare „în viitorul previzibil” pentru utilizări precum îngrășăminte, plastic și combustibil pentru aviație. Diferența, în logica experților citați, este că investițiile în regenerabile și electrificare sunt tratate tot mai mult ca o măsură de securitate energetică, nu doar ca politică climatică.
Recomandate
Schema de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD) începe să tragă investiții mari în solar , iar proiectul fotovoltaic Dama, de peste 1 GW, este prezentat de Actis drept un posibil „vârf de lance” al valului de proiecte care se pregătesc în România, potrivit Economedia . Investiția este dezvoltată prin Rezolv Energy și, dacă va fi construită conform planului, ar putea deveni cel mai mare parc solar din Uniunea Europeană. Proiectul Dama este amplasat în vestul României, aproape de granița cu Ungaria, și include și un sistem de stocare a energiei în baterii. Actis leagă dimensiunea proiectului de oportunitățile locale și de nevoia regională de a reduce dependența de combustibili fosili și de importurile de gaze naturale din Rusia. „Are sens să construiești proiecte la scară mare. Iar acesta este avantajul de care am reușit să profităm.” De ce contează: CfD și PPA reduc riscul de venit și pot coborî costul finanțării Modelul comercial anunțat pentru Dama combină contracte bilaterale de vânzare a energiei (PPA – acorduri pe termen lung între producător și cumpărător) cu contracte pentru diferență (CfD), schema de sprijin a statului român care oferă predictibilitate asupra veniturilor. Actis spune că a obținut deja peste 1 GW de contracte CfD în licitațiile organizate de autorități, pentru capacități din proiectele Dama, Vifor și Dunărea East. Jaroslava Korpanec, partener și șef al operațiunilor Actis pentru Europa Centrală și de Est, susține că această vizibilitate a veniturilor reduce riscurile pentru finanțatori și poate duce la costuri mai mici de finanțare, cu efect direct asupra rentabilității proiectelor. „România a organizat deja trei runde de licitații pentru contractele pentru diferență, ceea ce sprijină semnificativ comercializarea energiei regenerabile și face piața atractivă pentru investițiile străine, deoarece aceste contracte oferă predictibilitate asupra veniturilor.” Pentru finanțarea proiectului Dama, Rezolv negociază în prezent cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), potrivit documentelor companiei. Dimensiunea proiectului și comparația europeană Dacă va fi realizat conform planului, Dama ar depăși actualul lider din UE, proiectul Witznitz din Germania (aprox. 650 MW). La nivel european, incluzând țări din afara UE, Economedia notează exemplul Karapınar din Turcia, cu aprox. 1,3 GW instalați. Actis afirmă că investiția ar urma să ajungă la închiderea financiară în următoarele luni, iar producția de energie este programată să înceapă în 2027. Context de piață: ritmul instalărilor și ținta de 2030 Argumentul investitorilor este susținut și de datele de piață: SolarPower Europe indică pentru România instalări de aproximativ 2,5 GW de noi capacități fotovoltaice în 2025, cu 45% peste anul precedent, până la un total de 7,6 GW instalați. În paralel, analiștii S&P Global Energy Horizons estimează că piața românească ar putea depăși 19 GW până în 2030, potrivit articolului publicat de S&P Global , citat de Economedia. Actis pune creșterea pe seama unui mix de factori, de la cadrul legislativ și accesul la finanțare internațională, până la disponibilitatea terenurilor și proceduri de autorizare considerate relativ rapide față de alte state europene. Ce mai dezvoltă Rezolv în România și în regiune Dama este parte dintr-un portofoliu regional de peste 2 GW (eolian, fotovoltaic și stocare) în România și Bulgaria, dezvoltat de Rezolv Energy, companie lansată în 2022 de Actis. În 2025, fondul suveran Mubadala Investment Company din Abu Dhabi a intrat în acționariat ca investitor. În România, Rezolv se apropie de finalizarea parcului eolian Vifor (450 MW), cu energie vândută prin contracte pe termen lung către companii industriale, inclusiv: Etem Gestamp Aluminium Extrusions; Bekaert; grupul italian A2A. În 2024, proiectul a semnat și contracte transfrontaliere de furnizare cu subsidiarele din Cehia și Slovacia ale Deutsche Telekom. Rezolv dezvoltă și proiectul eolian Dunărea East (300 MW). Pe termen scurt, miza pentru Dama rămâne închiderea finanțării și trecerea la execuție, într-un moment în care schema CfD devine un instrument central pentru bancabilitatea (capacitatea de a atrage finanțare) proiectelor mari de energie verde din România. [...]
Capacitatea instalată în solar şi eolian a depăşit pentru prima dată hidro , un prag care schimbă ordinea de mărime a investiţiilor şi presiunea pe reţea şi pe soluţiile de echilibrare, potrivit Ziarul Financiar . La 1 iulie 2026, România avea în parcuri fotovoltaice o putere instalată de 3.841 MW, în creştere cu 747 MW faţă de începutul anului şi cu 1.414 MW faţă de iulie 2025. Eolianul a ajuns la 3.185 MW la aceeaşi dată, cu un plus de 94 MW faţă de iulie anul trecut. Cumulate, cele două tehnologii trec de 7.000 MW şi depăşesc în premieră puterea instalată a Hidroelectrica , care rămâne la 6.689 MW. Ce se vede în cifre: accelerare pe solar şi revenire pe eolian Datele citate de publicaţie indică o recuperare „în forţă” după un început de an modest în privinţa investiţiilor conectate la reţea, cu un avans puternic pe fotovoltaic şi o creştere mai lentă pe eolian. În paralel, „cărbunii se retrag lent din sistem”, conform datelor Transelectrica menţionate în articol, ceea ce mută şi mai mult accentul pe surse variabile (dependente de vreme) şi pe capacităţi care pot stabiliza sistemul. Stocarea „galopează”, dar rămâne o piesă de echilibrare Un alt indicator urmărit de piaţă este stocarea de energie, care a ajuns în iulie la 878 MW. Ziarul Financiar notează că nivelul este aproape dublu faţă de începutul anului şi de 3,6 ori mai mare decât în iulie 2025. Miza economică, aşa cum o descrie articolul, este legată de aşteptarea ca, pe măsură ce ponderea energiei verzi creşte şi investiţiile în stocare reuşesc să capteze producţia, facturile să scadă. Publicaţia mai atrage atenţia asupra creşterii puterii instalate totale a sistemului, pe fondul unui istoric în care România „a închis mai rapid capacităţi decât a pus în funcţiune”, cu efecte vizibile în preţ. [...]
Capacitatea instalată în solar și eolian a trecut de hidro , un prag care schimbă raportul de forțe în producția de energie și mută presiunea pe rețele și pe investițiile în stocare, potrivit Ziarul Financiar . La 1 iulie 2026, energia solară ajunsese la o putere instalată de 3.841 MW, în creștere cu 747 MW față de începutul anului și cu 1.414 MW față de iulie 2025. În același timp, eolienele au urcat la 3.185 MW, cu un plus de 94 MW față de iulie anul trecut. Împreună, solarul și eolianul depășesc 7.000 MW și trec, în premieră, peste puterea instalată a Hidroelectrica , care rămâne la 6.689 MW, nivel menținut de ani de zile. De ce contează: rețeaua și stocarea devin „gâtul de sticlă” Dincolo de simbolistica depășirii hidro ca putere instalată, miza economică se mută spre capacitatea sistemului de a integra producția variabilă (dependentă de soare și vânt). În acest context, stocarea de energie avansează rapid: în iulie, capacitatea de stocare a ajuns la 878 MW, aproape dublu față de începutul anului și de 3,6 ori mai mult decât în iulie 2025, conform datelor Transelectrica citate de publicație. Așteptarea din piață, notează ZF, este ca pe măsură ce crește ponderea energiei verzi și se dezvoltă stocarea care poate „captura” producția, facturile să scadă. În paralel, un indicator urmărit atent este creșterea puterii instalate totale a sistemului, după ani în care România a închis capacități mai repede decât a pus în funcțiune, cu efecte vizibile în preț. Context: cărbunii se retrag treptat În același tablou, cărbunii „se retrag lent din sistem”, arată datele Transelectrica citate în articol, pe fondul schimbării structurii de producție către surse regenerabile și a accelerării investițiilor conectate la rețea în prima parte a anului. [...]
Punerea în funcțiune a parcului solar Fénix de 243 MW din Sicilia ridică miza pentru contractele pe termen lung de energie în Italia , după ce proiectul Iberdrola a început să livreze electricitate în rețea și își vinde cea mai mare parte a producției prin acorduri de cumpărare pe termen lung (PPA), potrivit CNMO . Modelul contează pentru piață deoarece oferă predictibilitate de preț companiilor consumatoare și, în același timp, bancabilitate (siguranță a veniturilor) dezvoltatorilor de proiecte mari. Cel mai mare parc fotovoltaic din Italia: capacitate și producție estimată Centrala fotovoltaică Fénix, amplasată între provinciile Enna și Catania, la granița dintre municipalitățile Centuripe, Paternò și Belpasso, are o capacitate instalată de 243 MW și a devenit cea mai mare facilitate solară din Italia, după conectarea completă la rețea. Proiectul folosește peste 413.000 de panouri bifaciale, care captează lumina pe ambele fețe pentru a crește randamentul. Producția anuală estimată este de aproape 400.000 MWh de energie curată, suficientă pentru consumul anual a peste 140.000 de gospodării italiene, conform aceleiași surse. Infrastructura de racordare și execuția lucrărilor Pentru integrarea în sistemul energetic, proiectul a fost conectat prin: 26 km de linii de medie tensiune; 9 km de linii de înaltă tensiune. În vârful șantierului, la construcție au lucrat simultan peste 500 de persoane, potrivit informațiilor publicate. PPA și finanțarea: cum își securizează proiectul veniturile CNMO notează că cea mai mare parte a energiei produse de Fénix a fost vândută prin contracte de cumpărare pe termen lung (PPA – acorduri prin care un cumpărător își asigură energia la un preț stabilit pe o perioadă extinsă). Pentru companii, acest tip de contract reduce riscul de volatilitate a prețului energiei; pentru dezvoltator, crește predictibilitatea fluxurilor de numerar, esențială pentru finanțarea proiectelor mari. Pe partea de finanțare, proiectul a beneficiat de sprijin din partea Băncii Europene de Investiții (EIB) , mai arată sursa. Context: ținta Italiei pentru 2030 și blocajele rămase Italia are în prezent peste 40 GW capacitate fotovoltaică instalată, iar planul național energie și climă prevede ca până în 2030 această valoare să fie aproximativ dublată. Sicilia este prezentată drept o zonă-cheie pentru proiecte fotovoltaice de mari dimensiuni, datorită resursei solare și disponibilității terenurilor. În același timp, rămân probleme structurale pentru industrie: întârzieri în autorizare și constrângeri de conectare la rețea. În acest context, intrarea în operare a unui proiect de talia Fénix devine relevantă nu doar ca record de capacitate, ci ca exemplu de proiect „bancabil” prin PPA, într-o piață care trebuie să accelereze investițiile pentru a-și atinge țintele din 2030. [...]
Un pachet de 510 milioane euro (aprox. 2,6 mld. lei) finanțează parcul eolian Peștera II din Constanța , unul dintre cele mai mari proiecte regenerabile din România, cu BCR și Erste Group Bank AG în rol de creditori principali, potrivit Economica . Componenta de finanțare acordată de BCR și Erste este de 151 milioane euro (aprox. 770 mil. lei), într-o tranzacție care arată cum proiectele mari de energie verde se închid tot mai mult prin structuri sindicalizate și instrumente de acoperire a riscurilor. Proiectul Peștera II are o capacitate instalată de 392 MW și este amplasat pe raza comunelor Peștera și Ciocârlia (județul Constanța). Parcul eolian este așteptat să intre în funcțiune în 2028. Cum arată structura finanțării și cine pune capitalul Finanțarea totală de 510 milioane euro este asigurată de un consorțiu format din șapte bănci comerciale locale și internaționale, în timp ce capitalul propriu este asigurat de proprietarii proiectului prin: CIP Growth Markets Fund II (GMF II), Banca Europeană de Investiții , un fond de pensii danez. BCR și Erste Group Bank AG au rol de creditori principali și furnizori de soluții de hedging (instrumente de acoperire a riscurilor financiare, de regulă legate de dobânzi și curs valutar). În plus, BCR este Agent de Garanții și Agent de Facilitate și are rol de bancă emitentă de instrumente de garantare, respectiv bancă de administrare a conturilor curente. Legătura cu schema CfD: subvenție pe 15 ani pentru 245 MW Peștera II este prezentat ca cel mai mare proiect eolian din România subvenționat prin schema contractelor pentru diferență (CfD) derulată la finalul anului 2024. Proiectul s-a calificat pentru subvenții CfD pe 15 ani, pentru o putere instalată de 245 MW. Context: ritmul finanțărilor BCR în energie În 2025, BCR a acordat finanțări de peste 800 milioane euro (aprox. 4,1 mld. lei) sectorului energetic din România, prin structuri bilaterale sau sindicalizate, pentru proiecte care însumează peste 1.150 MW putere instalată. Din total, peste 300 milioane euro (aprox. 1,5 mld. lei) au mers către proiecte noi de energie regenerabilă. Tranzacția a fost asistată de consultanți, inclusiv White & Case și Bondoc & Asociații (consilieri juridici ai sindicatului de bănci), EY (consultant financiar și fiscal) și Marsh (consultant de asigurări al finanțării). Într-un material separat, Economedia a relatat despre finanțarea de 151 milioane euro pentru proiect. [...]
AJ Brand are în livrare 2.204 MWh de stocare în baterii, cu punere în funcțiune în T2 2027 , un volum care indică accelerarea investițiilor în flexibilitatea rețelei necesară integrării noilor capacități regenerabile, potrivit Economedia . Compania românească spune că lucrează la patru proiecte de stocare a energiei în baterii ( BESS – sisteme de stocare cu baterii ), programate pentru punerea în funcțiune în trimestrul al doilea din 2027, conform unei postări pe LinkedIn. Proiectele sunt fie hibride, fie sisteme de stocare de sine stătătoare. Ce livrează AJ Brand și de ce contează pentru sistemul energetic AJ Brand descrie proiectele ca soluții complete de tip EPC (proiectare, achiziție și construcție), care includ atât componentele de producție și stocare, cât și infrastructura de conectare: configurații hibride fotovoltaic + BESS; configurații hibride eolian + BESS; BESS de sine stătătoare (stand-alone); stații de transformare și infrastructură de conectare la rețea. În argumentația companiei, stocarea la scară utilitară (adică proiecte mari, conectate la rețea) răspunde nevoii de echilibrare și flexibilitate, pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, care este variabilă. Portofoliul din România: 1.194 MWh stocare în trei proiecte fotovoltaice Potrivit informațiilor de pe site-ul companiei, AJ Brand are în România trei proiecte fotovoltaice care includ și stocare în baterii: Butimanu (Dâmbovița): 638 MW și BESS de 400 MWh; Corbii Mari (Dâmbovița): 281 MW și 434 MWh; Vălter (Giurgiu): 178 MW și 360 MWh. În total, cele trei proiecte însumează 1.097 MW capacitate fotovoltaică și 1.194 MWh stocare în baterii. Compania mai menționează proiecte fotovoltaice în Spania și Portugalia și proiecte eoliene în România. Dimensiunea business-ului: 120 milioane euro cifră de afaceri în 2025 AJ Brand a fost fondată în 2008 de Adrian și George Stan, inițial ca subcontractor în instalații electrice pentru centrale industriale și nucleare, iar din 2010 s-a extins în zona energiei verzi, cu servicii electrice pentru parcuri eoliene. Extinderea internațională a venit din 2018 (proiecte BOS – „Balance of System”, adică lucrări și echipamente auxiliare pentru funcționarea unui parc energetic), urmată de contracte în Italia și Portugalia în 2020. În 2025, compania a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 120 de milioane de euro (aprox. 600 milioane lei) și un profit de circa 16 milioane de euro (aprox. 80 milioane lei), cu un număr mediu de 298 de angajați. Context: stocarea, prioritate la nivelul UE Stocarea energiei este tratată ca prioritate în Uniunea Europeană, cu o nevoie estimată de circa 200 GW până în 2030, față de aproximativ 55 GW instalați la începutul lui 2026. În acest context, România a semnat, pe 26 iunie 2026, acordul tripartit al UE dedicat extinderii sectorului de stocare, potrivit unui material anterior al Economedia despre acordul de la Luxemburg (link în sursa principală). [...]
